Categorie: Proiecte

Educația unui elev reprezintă un efort de echipă, în care fiecare dintre cei trei membri (elev-profesor-părinte) își are propriul rol și responsabilități. Elevul contribuie cu apetitul pentru învățare și efort, profesorul se alătură cu răbdare, cunoștințe și dragoste pentru copii, iar părintele cu atenție și implicare în dezvoltarea copilului. Dacă oricare dintre cei trei membri ai echipei nu își îndeplinește rolul, șansele elevului la educație sunt reduse, iar potențialul acestuia, aproape imposibil de atins. Din păcate, situațiile în care aceste parteneriate nu funcționează sunt multe, în special în învățământul românesc, colaborarea dintre părinți și profesori fiind deseori lacunară și degradându-se tot mai mult pe măsură ce elevul crește.

Conferința SuperTeach ”Revoluția Mentalității în Educație – Parteneriatul elev-profesor-părinte a reunit online, peste 1600 de profesori din România și din Republica Moldova, experți în educație și antreprenori, care au discutat despre modalități prin care părinții pot fi mai bine implicați în procesul de educare al elevilor, dar și despre cum poate asigura managementul școlar sau sistemul educațional crearea unui parteneriat solid elev-profesor-părinte.

Romulus Simion, director al Școlii Gimnaziale Ion Luca Caragiale din Sibiu a explicat care este rețeta prin care un director de școală poate și trebuie să câștige încrederea părinților și a elevilor dintr-o școală: ”Comunicare permanentă, fapte și transparență”. Totodată, acesta a prezentat multiple exemple prin care un manager de școală poate asigura echilibrul relației elev-profesor-părinte prin evenimente și proiecte în care sunt implicate toate cele trei părți și foarte multă comunicare.

Codruța Chercotă, profesoară de română și facilitator de mentalitate deschisă în educație, le-a oferit participanților la conferință propriul exemplu, al profesorului care a reușit să inițieze un parteneriat real cu părinții elevilor din Liceul Teoretic „Grigore Moisil”, din Timişoara, înființănd un club al părinților. ”O dată pe lună, părinții se întâlnesc online cu specialiști și discută lucruri care țin de educația copiilor și de relația cu școala. Întotdeauna, temele alese țin de sfera de preocupări ale părinților, de la disciplinarea pozitivă a copilului și până la starea de bine în familie și la școală. Ideea unui <<Club al părinților>> ne-a venit din dorința de a dezvolta un parteneriat cu părinții elevilor și de a crea o comunitate în care orice problemă să își găsească un răspuns”, a punctat Chercotă.

Întreaga societate are de câștigat dacă școala oferă tuturor copiilor o educație bună

Bianca Biro – profesor, formator și activist educațional în Finlanda, co-fondator al asociației Edustudio Helsinki și al platformei educaționale Zmeișorii și Mihaela Nyyssönen – director de grădiniță în Helsinki, co-fondator și coordonator al grupului de joacă Zmeișorii au vorbit despre modelul de educație finlandez și despre cum acest sistem nordic implică părinții în procesul de educare al copiilor. Parteneriatul dintre elev-profesor-părinte are la bază reguli și poceduri clare prin care fiecare dintre cele trei părți își cunoaște foarte bine responsabilitățile, au loc întâlniri periodice, comunicarea este permanentă și totul are în centrul elevul cu nevoile și dorințele lui, căci ”întreaga societate are de câștigat dacă școala oferă tuturor copiilor o educație bună”.  Povestind din experiența sa didactică în Finlanda, Mihaela Nyyssönen spune: ”Una dintre cele mai mari plăceri ale meseriei de dascăl, de aici, este libertatea de a alege ce metodă de predare este mai potrivită pentru elevii tăi, susținerea pe care o ai ca profesor să fii creativ și să experimentezi lucruri noi la clasă. Autonomia profesorilor se bazează totuși pe o pregătire pedagogică extrem de riguroasă a tuturor cadrelor didactice”.

Fiind teme extrem de interesante pentru profesorii participanți la Conferință, ca răspuns la nevoia acestora de dezvoltare a acestor teme, atât ”Clubul părinților” facilitat de Codruța Chercotă, cât și exemplele de bune practici din sistemul educațional finlandez, oferite de Mihaela Nyyssönen și Bianca Biro vor fi aprofundate în webinarii speciale, organizate de SuperTeach în perioada următoare.

1 din 5 copii crede că nu este fericit, iar 20% dintre părinți nu și-au îmbrățișat necondiționat copiii, în ultima perioadă  

La rândul său Mihaela Nabăr, Director Executiv World Vision România, a punctat faptul că împrumutarea unor modele educaționale care funcționează în alte state poate fi de succes la noi doar dacă ne raportăm la contextul în care are loc educația în România: ”Să nu uităm că, potrivit unui studiu World Vision, 1 din 5 copii consideră că nu este niciodată fericit sau este doar uneori fericit și că 80% din copiii din mediul rural muncesc în gospodărie. De asemenea, 22.9% dintre părinți nu și-au lăudat copiii în ultima vreme, iar 19.6% nu i-au îmbrățișat necondiționat, în ultimul timp. Astfel, pentru a avea elevul în centrul procesului trebuie să vedem și contextul, iar contextul este plin de provocări, atât pentru copil, cât și pentru părinte”.

Felix Tătaru, cofondator al asociației, a concluzionat:”Profesorii au cea mai importanta meserie  din lume, iar acest lucru presupune și o mare responsabilitate. Ei sunt inițiatorii și facilitatorii triunghiului care are în centru copilul și dezvoltarea sa.”

Finalul de an a arătat că, prin inițiativele Narada pentru educație – prima platformă de crowdfunding pentru profesori, intervenția „Reacție pentru educație” și kit-ul de prim ajutor pentru educație NaradaBox – am conectat la tehnologie prin oferirea de device-uri 5354 de elevi, din 52 comunități de pe tot curprinsul României. De asemenea, 7.779 de profesori s-au înscris pe platforma narada.online, spațiu prin care am impactat peste 620.000 de copii prin soluții de know-how oferite profesorilor pentru adaptarea la mediul online a conținutului predat – astfel arată în cifre anul 2020 pentru Narada, organizație care își propune să ofere soluții eficiente și rapide de modernizare a educației.

Inițiativa „Reacție pentru educație”

Narada a făcut parte din cele 20 de inițiative, selectate de Secretariatul General al Guvernului, pentru a reprezenta România în Government after Shock  în ceea ce privește bunele practici din „Reacție pentru educație”, ca model de intervenție în perioada pandemiei. Cea mai mare provocare după suspendarea activității școlilor a fost identificarea comunităților vulnerabile, a resurselor educaționale necesare și deservirea acestor nevoi astfel încât școala să poată continua de acasă. În doar opt săptămâni după declanșarea pandemiei, prin intermediul primei intervenții educaționale „Reacție pentru educație” lansate de Narada alături de Ministerul Educației, au fost digitalizați peste 1000 de copii, iar cu sprijinul a 1475 de profesori au fost identificate nevoile comunităților vulnerabile și aduse în atenția publică pentru a putea fi soluționate.

Prima platformă de strângere de fonduri, dezvoltată de Narada, pentru profesori din România

Narada a lansat prima platformă care oferă posibilitatea profesorilor cu inițiativă să vină în sprijinul comunităților vulnerabile din care fac parte prin înscrierea unor proiecte care adresează nevoia de conectivitate a elevilor (precum accesul la device-uri și la internet, accesul la cataloage electronice și software de securitate online, dotarea sălilor din clasă cu echipamente IT, cursuri de formare pentru profesori, tehnologie pentru materiile de tip S.T.E.M.) Astfel, comunități din 22 de județe s-au mobilizat prin strângerea a 2000 de donații, venite atât de la persoane fizice cât și companii, pentru a facilita predarea a peste 100 de profesori și a facilta accesul a 4354 de elevi din medii defavorizate la educația digitalizată.

NaradaBox, kit-ul de prim ajutor pentru educație

Sute de persoane au donat tehnologie necesară învățării online – smartphone-uri, laptopuri sau tablete – device-uri ce au fost servisate de voluntari Narada, pentru a ajunge în mâinile copiilor din 13 comunități, care astfel s-au putut reconecta la educație.

NARADA: Aducem educația în secolul 21

Narada este o organizație formată din persoane din cele mai variate medii sociale, de la studenți, la oameni de comunicare, IT-iști, manageri sau antreprenori, toți oameni de acțiune al căror scop este acela de a oferi soluții eficiente și rapide de modernizare a educației. Credem în forța comunității de a schimba lucrurile când este mobilizată de proiecte care să o inspire și, de asemenea, suntem convinși că fiecare reușită are rolul de a ne conduce spre următoarea.

Născută sub umbrela Romanian Business Leaders Foundation (rbls.ro) cu scopul de a hrăni inovația în educație la firul ierbii, Narada conectează proiectele profesorilor din sistemul public cu mediul de business și viceversa. Cu alte cuvinte, #1 încurajează și ajută profesorii să creeze proiecte care inovează în sălile de clasă și/sau rezolvă probleme ale elevilor, #2 aduce în atenția mediului de business proiectele profesorilor și face tot posibilul ca acestea să fie finanțate. #3 În final, supervizează implementarea acestora, măsoară rezultate și multiplică lucrurile care au funcționat. Un singur proiect educațional nu va schimba educația, dar forța a mii de astfel de proiecte, DA.

Deși toate studiile de specialitate apărute în ultimul deceniu, pe acest subiect, evidențiează faptul că dezvoltarea inteligenței emoționale este esențială pentru creșterea inteligenței cognitive, a performanțelor școlare și a succesului în viață, inteligența emoțională este o latură care lipsește din școala românească. Cercetările au arătat că inteligența emoțională prezice aproximativ 80% din succesul unei persoane în viaţă. Cu toate acestea, latura emoțională este vitregită, iar profesorii se concentrează îndeosebi pe transmiterea informațiilor din programa școlară și mai puțin pe starea de bine și pe deschiderea copiilor către învățare. Conferința organizată de asociația educațională SuperTeach – ”Revoluția Mentalității în Educație – Inteligența Emoțională” a reunit online peste 1.500 de profesori din România, experți în educație, psihologi și antreprenori care au discutat despre cum poate România avea elevi fericiți și performanți, în același timp, și ce pot face profesorii la clasă, dar și părinții acasă pentru dezvoltarea inteligenței emoționale.

”Suntem produsul unei generații pentru care emoțiile au fost un impediment, un obstacol în calea rezultatelor. Exprimarea emoțiilor era considerată semn de slabiciune sau labilitate psihică. De aceea, emoțiile erau  suprimate și condamnate. De aceea suntem restanți la capitolul inteligență emoțională. Însă toate studiile recente arată că inteligența emoțională este esențială pentru dezvoltarea capacității noastre cognitive, cât și pentru succesul în viață. Sunt mulți copii care rămân în urmă la clasă, nu iau note bune la examene, se blochează când sunt puși într-o situație de presiune, tocmai pentru că întâmpină probleme în gestionare a emoțiilor. Din aceste motive este vitală educația și dezvoltarea emoțională începând de la gradiniță și pe tot parcursul școlii. Iar pentru asta, primii care au nevoie să învețe limbajul emoțiilor suntem noi, profesorii și adulții din preajma copiilor. Nu putem învăța pe nimeni cum să își dezvolte inteligența emoțională până când noi nu devenim mai inteligenți emoțional”, a precizat Cristina Gheorghe, cofondator SuperTeach.

Presiunea pe performanță și competiția acerbă din școală blochează elevii

Oana Mîndruț, antreprenor, expert în comunicare și în business și facilitator de Mentalitate Deschisă în Educație, este de părere că ”alfabetizarea emoțională este mai importantă decât învățarea matematicii și a cititului în viață, iar acest lucru nu înseamnă că inteligența cognitivă este opusul inteligenței emoționale. Ci că trebuie să avem mai multă grijă de starea copiilor, nu numai de mintea lor, iar spațiul școlii ar trebui să fie mai mult un spațiu în care să se discute despre cum se simt copiii, ce dorințe și visuri au ei”. În ceea ce privește competiția din școală și goana după notele mari, Mîndruț punctează: ”Presiunea pe performanță și competiția acerbă din școală blochează elevii”.

”Dacă nu se simt pregătiți să fie la oră, putem să le predăm orice elevilor, pentru că nu va ajunge nimic la ei. Recomandarea mea ar fi să deschidem discuția cu copiii având grijă în ce stare ancorăm, să pornim de la context, de la ce este interesant pentru ei și atunci vom avea șanse mai mari să ajungem la ei”, a punctat Thea Ionescu, conferențiar universitar la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj. ”Scopul nu este materia pe care o predă profesorul, ci cum îl dezvoltăm integral pe copil, căci scopul matematicii, de exemplu, nu este ca elevii să știe programa, ci să aibă abilități de raționament matematic”, a adăugat Thea Ionescu.

După un an de pandemie, situația este cu adevărat severă la nivelul emoțiilor copiilor

Cu o experiență de peste 10 ani în sistemul educațional japonez, Teodor Nițu, profesor de fizică și șef al Catedrei de Științe la Seisen International School din Tokyo, Japonia, este de ani buni preocupat de cum poate crește performanțele elevilor săi prin dezvoltarea inteligenței lor emoționale, asigurându-le o stare de bine în clasă, fiind atent la starea lor emoțională și la modul în care interacționează cu aceștia. ”Majoritatea sistemelor de învățământ din lume pleacă de la premisa că nu contează cum predăm, ci ce predăm. Dimensiunea emoțională este aproape inexistentă. Mediul educațional prezent spune că nu contează dacă copilul este stresat sau fericit, ci este important să aibă în față un profesor care să îi transmite anumite informații. Dar această paradigmă nu mai funcționează, după un an de pandemie, situația este cu adevărat severă la nivelul emoțiilor copiilor, iar rezultatul este o scădere accentuată a satisfacției elevilor în ceea ce privește școala și învățarea și o creștere a depresiei la adolescenți”, explică Nițu, întrebându-se: ”Dacă nu se intervine acum, ce se va întâmpla în 20-30 de ani, când această generație va ajunge să conducă lumea?”

În cadrul conferinței, consilierul școlar Gabriela Maalouf, trainer specializat in cursuri de dezvoltare personala și practician NLP, le-a oferit participanților exemple concrete despre cum pot ajuta copiii să fie independenți și să aibă încredere în ei. ”Anxietatea școlară vine din lipsa copilului de autonomie, deoarece copilul nu are încredere că poate să facă anumite lucruri. Este important ca micuții să practice activități potrivite vârstei lor, prin care să le sporim autonomia. Din păcate, noi le dăm copiilor supraresponsabilități emoționale și îi subresponsabilizăm în activitățile casnice, de familie”, a explicat Maalouf.

”Școlii nu îi lipsesc elevii, ci bunicii, tații, mamele și profesorii, adică cei care în 30 de ani de școală au învățat să nu fie atenți la copii, dascăli care au diplome și diverse formări, dar sunt triști și nemotivați. Posibilul de lângă noi este să îi facem pe copii fericiți și să vedem că cei din fața noastră (copiii) sunt oameni, nu doar idei”, a adăugat părintele Constantin Necula, invitat în cadrul evenimentului SuperTeach.

Comunicat de presă

Programul de antreprenoriat Vreau să fiu Antreprenor

Tinerii își prezintă ideile de business

în fața antreprenorilor de top din România

Prin Vreau să fiu Antreprenor promovăm gândirea și acțiunea antreprenorială în rândul tinerilor din România

Ai între 16 și 24 de ani? Ai o idee de afacere în care crezi și pe care consideri că o poți transforma într-un business de succes? NU mai sta pe gânduri! Până pe 23 februarie completează formularul, depune-l și intră în programul de la Tinerii în Arenă. 7 oameni de afaceri sunt pregătiți să-ți asculte ideea și să îți ofere feedback iar dacă reușești să-i convingi ai șansa să primești mentorat și sprijin în dezvoltarea propriului business.

Doi din trei tineri, la nivel național, au apetit pentru antreprenoriat – arată studiul Insights PulseZ, iar -unul din patru este deschis să își pornească propria afacere dacă găsește resursele necesare. Intenția pentru antreprenoriat este mare la nivel de România însă un procent aproape nesemnficativ (1% dintre tinerii între 15-34%) chiar încep o afacere, conform INS.

Pentru acei tineri motivați să își înceapă propria afacere și au o idee de business pe care vor să o pună în aplicare s-a deschis etapa de preselecție în cadrul evenimentului Tinerii în Arenă, cel mai mare eveniment de business pentru Generația Z din România.

Evenimentul anterior, din noiembrie 2020, a avut peste 1800 de participanți înregistrați și o audiență online de peste 20.000 care au urmărit cu atenție sfaturile unor antreprenori de succes precum Dragoș Petrescu, Dragoș Anastasiu, Daniela Marișcu, Cristian Onețiu, Cristina Bâtlan și Radu Constantin.

În ediția aceasta organizatorii și-au propus să selecteze 15 tineri pe care să îi treacă printr-un program de mentorat de aproximativ două luni, înainte de a-i selecta pe cei șapte care își vor prezenta ideile de business în fața a șapte dintre cei mai cunoscuți și de succes antreprenori români.

“Ne propunem să îi identificăm și sprijinim pe acei tineri între 16 și 24 de ani care sunt determinați și au o idee de business în care cred. Generația Z are nevoie de modele, de tineri asemenea lor, care să le arate că se poate. Dorința antreprenorială este mare, însă avem nevoie să trecem și la acțiune. Prin mentorat și sprijin putem să creăm niște povești inspiraționale care să îi motiveze pe cei cu o idee să o pună în aplicare.” – a declarat Alin Claudiu Apostu, gazda evenimentului și organizatorul Vreau să fiu Antreprenor – proiectul sub umbrela căruia se desfășoară evenimentul Tinerii în Arenă.

Înscrierile pentru ideile de business sunt deschise până pe 23 februarie, iar tinerii care își doresc să aplice trebuie să completeze un document prin care detaliază ideea lor de business și să trimită un videoclip în care să arate povestea și motivația lor.

Întrebat despre sfatul pe care îl are pentru cei interesați de antreprenoriat, Dragoș Petrescu – fondatorul Grupului City Grill și liderul de proiect al Vreau să fiu Antreprenor a declarat: “Aveți idei interesante? Aveți curaj să vi le sustineți ? Vreți un mentor cu experiență? Atunci merită să vă luptați să convingeți unul dintre Lei că meritați sprijinul lui!”

Mai multe informații pot fi aflate pe site-ul https://vsfa.ro/tinerii-in-arena/ , unde organizatorii au pus la dispoziție documentele de sprijin pentru procesul de înscriere al ideii de business. Totodată, acolo este și un video în care Cristian Onețiu, unul dintre antreprenorii participanți la evenimentul din toamnă Tinerii în Arenă și fondator Life Care, vine cu informații utile despre cum să completezi documentul de înscriere.

Despre Vreau să fiu Antreprenor

VSFA este un program național al Romanian Business Leaders, prin care ne propunem să promovăm gândirea și acțiunea antreprenorială în rândul tinerilor din România. Desfășurăm conferințe în țară (peste 220 evenimente până acum, începând din 2013), avem 10 comunități locale de tineri care creează și implementează proiecte locale, iar impactul lor a depășit 27.000 de tineri.

Despre Romanian Business Leaders

Romanian Business Leaders (RBL) este o organizație apolitică, neguvernamentală și non-profit care oferă o platformă de acțiune și implicare socială pentru antreprenorii și șefii de companii din mediul de business privat.

RBL face România o țară mai bună pentru business și pentru români, prin proiecte care îmbunătățesc educația, antreprenoriatul și buna guvernare în România. Proiectele RBL sunt inițiate și dezvoltate pe bază de voluntariat de cei peste 200 de membri, antreprenori și executivi de top din România.

Contact de presă:

Alin Claudiu Apostu / alin.apostu@rbls.ro / 0726872575