La cererea colegilor din RBL, Angela Roșca a sumarizat facilitățile, bonificațiile și alte măsuri fiscale luate de Guvern în contextul pandemiei COVID-19, prin ordonanțele de urgență 29, 33 și 48 din 2020.
Cel mai apropiat termen de care antreprenorii pot beneficia este 25 aprilie 2020, până când va fi primită o bonificație de 5% (pentru mari contribuabili) sau 10% (pentru ceilalți contribuabili) pentru plata impozitului pe profit aferent trimestrului I din 2020.
CDR a cerut Ministerului Muncii mai multe interpretări ale unor prevederi din Ordonanța de urgență nr. 30/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2.
Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) completează primul set de măsuri propuse Ministerului Finanțelor Publice și ANAF cu propuneri axate pe susținerea fluxului financiar și îmbunătățirea
interacțiunii on-line cu contribuabilii.
În contextul instituirii stării de urgență în România cu privire la pandemia de COVID-19, membrii Coaliției pentru Dezvoltarea României (CDR) au propus Ministerului Finanțelor Publice și Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) o serie de măsuri suplimentare (față de cele anunțate de ANAF în 16 martie) pentru a păstra echilibrul fiscal-bugetar, întrucât blocajul economic poate provoca numeroase dificultăți la nivelul contribuabililor.
În calitate de reprezentant al capitalului românesc, Romanian Business Leaders (RBL) a transmis Guvernului și Băncii Naționale a României (BNR) măsurile pe care antreprenorii și șefii de companii din România le consideră vitale pentru ca mediul de afaceri să depășească șocul economic pe care îl provoacă pandemia COVID-19.
Propuneri pentru Guvernul Romaniei
Propuneri pentru Banca Națională a României
Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) își exprimă îngrijorarea cu privire la evoluția procesului legislativ de modificare a legii dialogului social. Proiectul de lege a fost respins de Senatul României în noiembrie 2018 și este în prezent înregistrat pentru dezbatere la Camera Deputaților.
Graba cu care se dorește adoptarea unui proiect de modificare a legii dialogului social este nejustificată, în condițiile în care amendamentele propuse la textul aflat în prezent în dezbatere încalcă principiul Organizației Internaționale a Muncii referitor la negocierile colective voluntare. Proiectul instituie un dezechilibru major între partenerii sociali și conține prevederi care anulează de facto conceptul de dialog social constructiv și echilibrat. Trebuie menționat că proiectul a primit aviz negativ de la Consiliul Economic și Social.
CDR consideră că procesul de modificare a legii dialogului social trebuie să urmeze toate etapele procesului legislativ și anume: studiu de impact, punctul de vedere al Guvernului și consultare reală a patronatelor și sindicatelor care să țină cont de toate argumentele subliniate de părțile implicate. Mai mult, CDR consideră că, în multe dintre aspectele prevăzute în proiect și Consiliul Concurenței trebuie să exprime o opinie.
Coaliția pentru Dezvoltarea României consideră că unul dintre pilonii de bază ai competitivității economiei României îl constituie piața muncii, care întâmpină în prezent probleme majore, în mod special din cauza deficitului forței de muncă. O reglementare care ar dezechilibra dialogul social nu poate fi nici în interesul salariaților și nici în cel al investitorilor.
CDR solicită Parlamentului României să nu adopte aceste modificări în grabă, fără o amplă consultare cu toate părțile implicate. Pentru a avea o legislație stabilă care să nu deterioreze suplimentar piața muncii, Parlamentul ar trebui să caute un acord al patronatelor și sindicatelor reprezentative la nivel național pe schimbările propuse.
Comunicatul de presă şi anexa tehnică a acestuia, în format electrinic, pot fi consultate aici.
–
Despre Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR)
CDR este o inițiativă privată, apolitică, construită ca un acord de colaborare prin participarea colectivă a membrilor săi și reunește organizații cum sunt Camera Americană de Comerț în România (AmCham), Camera Franceză de Comerț în România (CCIFER), Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Camera de Comerț și Industrie Română-Germană (AHK), Romanian Business Leaders (RBL), Consiliul Investitorilor Străini (FIC), Consiliul Național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) sau Confederația Patronală Concordia (CPC). Membrii CDR contribuie voluntar cu resursele și expertiza necesară formulării unor opinii comune cu privire la politici publice cu impact asupra mediului de afaceri. Companiile reprezentate de cele 25 de organizații de afaceri membre CDR angajează peste un milion de oameni și generează aproximativ 50% din PIB. Scopul CDR este de a oferi o bază coerentă pentru consultare cu Guvernul și alte instituții publice pe teme care au impact asupra climatului economic și de afaceri din România.
În contextul etapei decizionale legislative, din Camera Deputaţilor, în care se află proiectul Legii Turismului, Grupul de Lucru pe Turism al CDR observă următoarele:
1.Legea Turismului este în dezbateri de peste 14 ani. Multe state europene nu au o lege a turismului, iar aceasta nu ar fi necesară în România decât dacă ar rezolva o serie de probleme grave, cu care se confruntă domeniul şi ar emana o viziune şi o strategie coerentă pentru următorii 20 de ani.
2.Problemele grave din turism, în acest moment, sunt legate de: promovarea României ca destinaţie turistică, forţa de muncă, educaţia şi pregătirea profesională în domeniu; debirocratizare şi simplificare. Legea menţionată nu vine pe aceste teme cu o viziune sau o strategie şi nici măcar cu soluţii punctuale coerente.
3.Un alt rol al acestei legi ar fi sa centralizeze toate reglementările domeniului. Deşi, autorităţile au avut acest scop, legea trecută de Guvern nu rezolvă nici măcar această problemă.
4.Cea mai stringentă temă este cea legată de promovarea României ca destinaţie turistică. Grupul de Lucru pe Turism al CDR a prezentat, atât Guvernului, cât şi Parlamentului, un document de poziţie critică faţă de soluţia prevăzută în forma actuală a legii, cu privire la Organizaţiile de Management al Destinaţiilor (OMD). De asemenea, alături de alte 17 asociaţii profesionale şi patronale din România, a propus o soluţie funcţională privind parteneriatul public-privat, atât la nivel local, dar şi la nivel regional (judeţean) şi, mai ales, naţional, luând în considerare modele existente în UE. Forma actuală a Legii Turismului ignoră aceste propuneri şi statuează un mod de lucru în parteneriat doar la nivel local, impropriu şi nefuncţional. Considerăm că la baza actualei legi nu a existat un studiu de impact, iar din dialogul existent cu mediul de afaceri nu au fost preluate propunerile de substanţă, venite din industrie.
5.Nu în ultimul rând, reglementările unor concepte, cuprinse de forma actuală a Legii, sunt incomplete sau insuficiente faţă de necesităţi. Construcția OMD trebuie să genereze adaptarea altor acte normative la conceptul OMD. De exemplu, Codul Fiscal trebuie adaptat la viziunea de OMD. E nevoie, totodată, de clarificarea și legiferarea statutului platformelor de booking online, prin cadrul pentru camere de închiriat și cazările în regim de economie circulară și atragerea acestora în OMD locală / județeană.
De asemenea, GL Turism CDR reiterează necesitatea modificării anumitor prevederi ce reglementează tratamentul fiscal al bacşişului în domeniul HORECA din România, de către Ministerul Finanţelor Publice. Daniel Mischie, CEO al Grupului City Grill şi reprezentant RBL în Grupul de Lucru, a subliniat importanţa legalizării bacșișului în HORECA, cu efective pozitive în stimularea forței de muncă din domeniu.
MFP a renunţat la aplicarea reglementărilor privind bacşişul pentru că:
Totodată, GL Turism CDR trage, din nou, un semnal de alarmă privind criza forţei de muncă din România şi a nevoii mediului de afaceri de a înlesni întreg procesul de angajare a lucrătorilor extra-comunitari. E nevoie ca acest proces să fie facilitat începând din etapa depunerii dosarului pentru avizul de angajare a lucrătorului, a obţinerii vizei şi permisului de şedere de către acesta şi până la contractarea lucrătorului de către angajator. GL Turism CDR a iniţiat demersurile de centralizare a procesului complet şi solicită tuturor instituţiilor implicate (Ministerele: Muncii; Afacerilor Externe; Afacerilor Interne; Educaţiei; Turismului; Finanţelor Publice şi Economiei) un dialog interministerial pe temă.
În concluzie, Grupul de Lucru pe Turism al CDR solicită retragerea de către Ministrul Turismului sau modificarea substanţială a formei propuse a Legii Turismului, în Parlament, constatând lipsa unei soluţii relevante pentru viitorul turismului românesc în forma curentă a Legii.
GL Turism pune la dispoziţie expertiza mediului de afaceri şi a membrilor săi, pe lângă lista de propuneri de modificare anexată, reiterând invitaţia la dialog cu reprezentanţi ai Ministerului de resort, după 6 luni fără răspuns.
Expunerea mesajelor din conferinţa de presă: profit.ro, hotnews.ro, zf.ro ş.a.
–
Despre Coaliţia pentru Dezvoltarea României
CDR este o inițiativă privată, apolitică, construită ca un acord de colaborare prin participarea colectivă a membrilor săi și reunește organizații cum sunt Camera Americană de Comerț în România (AmCham), Camera Franceză de Comerț în România (CCIFER), Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Camera de Comerț și Industrie Română-Germană (AHK), Romanian Business Leaders (RBL), Consiliul Investitorilor Străini (FIC), Consiliul Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) sau Confederația Patronală Concordia.
Membrii CDR contribuie voluntar cu resursele și expertiza necesară formulării unor opinii comune cu privire la politici publice cu impact asupra mediului de afaceri. Companiile reprezentate de cele 25 de organizații de afaceri membre CDR angajează peste un milion de oameni și generează aproximativ 50% din PIB. Scopul CDR este de a oferi o bază coerentă pentru consultare cu Guvernul și alte instituții publice pe teme care au impact asupra climatului economic și de afaceri din România.
Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) a transmis vineri (25 ianuarie 2019) către decidenți din România o scrisoare în care a explicat consecinţele modificării prin Ordonanță de urgență acte normative din domeniul protecției consumatorilor. Scrisoarea a fost transmisă Prim-ministrului, Ministrului Economie, Ministrului pentru mediul de afaceri şi Ministrului pentru afaceri externe.
CDR consideră că proiectul de OUG poate avea implicații negative majore asupra dezvoltării economice a României și asupra satisfacerii intereselor consumatorilor români. Motivele şi solicitările CDR sunt expuse pe larg în scrisoarea disponibilă pe pagina de internet a CDR.
Despre Coaliția pentru Dezvoltarea României
CDR este o inițiativă privată, apolitică, construită ca un acord de colaborare prin participarea colectivă a membrilor săi și reunește organizații cum sunt Camera Americană de Comerț în România (AmCham), Camera Franceză de Comerț în România (CCIFER), Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Camera de Comerț și Industrie Română-Germană (AHK), Romanian Business Leaders (RBL), Consiliul Investitorilor Străini (FIC) sau Confederația Patronală Concordia.
Membrii CDR contribuie voluntar cu resursele și expertiza necesară formulării unor opinii comune cu privire la politici publice cu impact asupra mediului de afaceri. Companiile reprezentate de cele 25 de organizații de afaceri membre CDR angajează peste un milion de oameni și generează aproximativ 50% din PIB. Scopul CDR este de a oferi o bază coerentă pentru consultare cu Guvernul și alte instituții publice pe teme care au impact asupra climatului economic și de afaceri din România.
Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) a transmis miercuri (30 ianuarie 2019) către decidenți din România o scrisoare în care a explicat consecințele Ordonanței de Urgență 114/2018 din perspectiva tuturor industriilor afectate, dar și a economiei României în ansamblu. Scrisoarea a fost transmisă Președintelui, Prim-ministrului, Ministrului Finanțelor Publice, Ministrului Energiei, Ministrului comunicațiilor și societății informaționale, Ministrului pentru mediul de afaceri, Președintelui Senatului și Camerei Deputaților, cât și liderilor partidelor politice parlamentare și președinților Autorității de Supraveghere Financiară, Băncii Naționale a României, Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații și Autorității Naționale de Reglementare în Energie.
CDR consideră că este important ca toate posibilele consecințe ale unor măsuri adoptate intempestiv să fie aduse în atenția decidenților și în cazul în care nu se renunță la ele, aceștia să și le asume. Mediul de afaceri nu va putea fi blamat ulterior pentru efectele neprevăzute ale acestor măsuri pe care a făcut eforturi să le explice celor care au misiunea și căderea să le îndrepte.
O copie a scrisorii transmise este disponibilă pe pagina de internet a CDR.
Despre Coaliția pentru Dezvoltarea României
CDR este o inițiativă privată, apolitică, construită ca un acord de colaborare prin participarea colectivă a membrilor săi și reunește organizații cum sunt Camera Americană de Comerț în România (AmCham), Camera Franceză de Comerț în România (CCIFER), Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Camera de Comerț și Industrie Română-Germană (AHK), Romanian Business Leaders (RBL), Consiliul Investitorilor Străini (FIC) sau Confederația Patronală Concordia.
Membrii CDR contribuie voluntar cu resursele și expertiza necesară formulării unor opinii comune cu privire la politici publice cu impact asupra mediului de afaceri. Companiile reprezentate de cele 25 de organizații de afaceri membre CDR angajează peste un milion de oameni și generează aproximativ 50% din PIB. Scopul CDR este de a oferi o bază coerentă pentru consultare cu Guvernul și alte instituții publice pe teme care au impact asupra climatului economic și de afaceri din România.
Stimate domnule Președinte,
Stimate doamne și stimați domni,
Adresăm Consiliului Suprem de Apărare a Țării în numele Coaliției pentru Dezvoltarea României (CDR) o scrisoare deschisă prin care facem public demersul nostru de a solicita includerea pe agenda CSAT, începând cu ședința din 28 decembrie 2018, a unor subiecte care prin efectele lor preconizate asupra sectoarelor strategice din economie, respectiv energie, financiar și comunicații, privesc siguranța națională: impactul OUG adoptată de Guvernul României în ședința din 21 decembrie 2018 asupra stabilității fiscale, predictibilității procesului legislativ și deficitului de forță de muncă.
CDR reprezintă companii românești și străine, mici și mari care contribuie cu peste 50% la PIB-ul României și angajează peste 1,2 milioane de oameni. Credem că vocea noastră trebuie ascultată.
Coaliția pentru Dezvoltarea României consideră că este timpul să completăm agenda CSAT cu subiecte de actualitate, care pot transforma într-un mod ireversibil bunăstarea si granițele economice ale României, mai ales într-un context global în evoluție.
Degradarea până la eliminare a dialogului social din România, lipsa unei consultări reale și a unor analize de impact, modul pompieristic în care orice dorință a guvernului se traduce aproape peste noapte în ordonanțe de urgență, unele cu magnitudine greu de măsurat, cum ar fi cea de anul trecut cu transferul contribuțiilor sociale de la angajator la angajat sau acesta din 21 decembrie la care am făcut referire mai sus, ne îndreptățesc să considerăm că este amenințată siguranța atât a investițiilor prezente cât și viitoare, cu impact direct și indirect asupra populației.
CDR reprezintă nu numai vocea companiilor, dar și a angajaților acestora, într-o piață a muncii în care numărul de oameni activi este în scădere, fapt care reprezintă unul dintre cele mai importante riscuri de securitate națională. La acesta se adaugă riscul fiscal: peste 230 de modificări anuale ale Codului Fiscal sunt nefirești și denotă o guvernare prin OUG in care Parlamentul a devenit o anexă a Guvernului.
Conform Art. 115, aliniatul 4 din Constituția României, încă în vigoare, Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora.
Stimate doamne și stimați domni, avem nevoie de predictibilitate, stabilitate, transparență și încredere!
În România zilelor noastre, toate acestea reprezintă încă doar niște deziderate.
Ordonanța de Urgență din seara zilei de 21 decembrie, o zi simbolică pentru poporul român, riscă să declanșeze o criză a economiei românești prin lipsa oricărui studiu de impact, a unor norme metodologice, după cum toți specialiștii din domeniu au subliniat din primul moment.
Stimate Domnule Președinte,
Dorim să semnalăm, și prin acest mod că aceste metode atentează pe fond la siguranța națională, aspect demn de a fi abordat în ședințele strategice al CSAT.
Cu încredere în viitor,
Romanian Business Leaders (RBL), Camera de Comerț Americană în România (AmCham), Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private mici şi mijlocii din România (CNIPMMR), Confederaţia Patronală Concordia (Concordia), Consiliul Investitorilor Străini (FIC), Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Franceză în România (CCIFER), Camera de Comerţ şi Industrie Română-Germană (AHK).