Fundația Romanian Business Leaders

Categorie: Politici Publice

  • (RBL Mureș) COMUNICAT DE PRESĂ – Consiliul consultativ pentru mediul de afaceri și educație – un pas important pentru dezvoltarea Târgu Mureșului

    (RBL Mureș) COMUNICAT DE PRESĂ – Consiliul consultativ pentru mediul de afaceri și educație – un pas important pentru dezvoltarea Târgu Mureșului

    Fundația Romanian Business Leaders, Filiala Mureș, salută votul de încredere al Consiliului Local Târgu Mureș pentru înființarea Consiliului consultativ pentru mediul de afaceri și educație, aprobat în ședința extraordinară din 29 septembrie 2025.

    „Suntem onorați că putem contribui alături de administrația locală, mediul universitar și Camera de Comerț și Industrie Mureș la crearea unui cadru instituțional care să răspundă nevoilor reale ale comunității noastre. Această inițiativă pornește din convingerea noastră că dialogul deschis între toți actorii locali este esențial pentru dezvoltarea durabilă a Târgu Mureșului”, a declarat Paul Ilea, membru al filialei RBL Mureș.

    RBL Mureș a identificat necesitatea unui astfel de organism consultativ după numeroase discuții cu antreprenorii locali, care au semnalat atât decalajul dintre oferta educațională și cerințele pieței muncii, cât și lipsa unui spațiu neutru de dialog între mediul de afaceri și administrația publică locală. Consiliul consultativ va facilita corelarea programelor educaționale cu nevoile reale ale economiei locale și va crea cadrul necesar pentru o comunicare constructivă și constantă între sectorul privat și instituțiile publice locale, în vederea dezvoltării de proiecte cu impact economic, educațional și social.

    „Provocările cu care se confruntă mediul de afaceri mureșean nu pot fi rezolvate izolat. Avem nevoie de colaborare autentică între sectorul privat, universități și administrația publică locală. Consiliul Consultativ este platforma ideală pentru această colaborare. Vrem să contribuim la dezvoltarea orașului nostru dincolo de interesele imediate de afaceri, pentru că toți locuim în același oraș și ne confruntăm cu aceleași provocări. Fie că este vorba de educația copiilor noștri, de infrastructură sau de calitatea vieții în comunitate„, a adăugat Anamaria Ungur, lider filiala RBL Mureș.

    Fundația Romanian Business Leaders mulțumește reprezentanților Primăriei Municipiului Târgu Mureș, Consiliului Local și tuturor partenerilor care au susținut această inițiativă și își reiterează angajamentul de a contribui activ la activitatea Consiliului Consultativ pentru prosperitatea comunității mureșene.

    În cazul în care doriți să transmiteți un mesaj sau o propunere către Consiliul Consultativ pentru mediul de afaceri și educație, vă rugăm să ne scrieți pe adresa iulia.manole@rbls.ro , iar Iulia Manole, Public Affairs Manager RBL va reveni în cel mai scurt timp posibil cu un răspuns.

    Despre Romanian Business Leaders

    Fundația Romanian Business Leaders este o organizație a antreprenorilor și intraprenorilor imparțială, apolitică nepartizană, care dezvoltă proiecte cu impact social și care susține o societate bazată pe democrație liberală, integrată pe deplin și solidară cu familia sa europeană. RBL este vocea și vehiculul de acțiune al liderilor din mediul privat de business și din cel asociativ pentru dezvoltarea unei Românii în care generațiile viitoare să iubească să trăiască. Misiunea RBL este ca România să devină o țară mai bună, protejând piața liberă pentru afacerile responsabile și, în felul acesta, pentru toți românii. Totodată, RBL își asumă rolul de a susține contribuția României la performanța economică a Uniunii Europene. Proiectele Fundației se subscriu celor trei domenii pe care comunitatea RBL le consideră importante pentru schimbarea și dezvoltarea societății: antreprenoriat, educație și bună guvernare. Acestea sunt inițiate și dezvoltate pe bază de voluntariat de cei peste 600 de membri ai comunității RBL din București și cele 8 filiale locale. Mai multe pe www.rbls.ro.

  • COMUNICAT DE PRESĂ – România își sabotează viitorul: măsura de capitalizare obligatorie a împrumuturilor propusă în Pachetul 2 va tăia finanțarea startup-urilor românești

    COMUNICAT DE PRESĂ – România își sabotează viitorul: măsura de capitalizare obligatorie a împrumuturilor propusă în Pachetul 2 va tăia finanțarea startup-urilor românești

    Fundația Romanian Business Leaders (RBL) și Asociaţia de Investiţii Private din Romȃnia (ROPEA) avertizează: unele dintre modificările la Legea 31/1990 privind societățile comerciale propuse în pachetul 2 de reforme pun o frână ecosistemului de investiții și viitorului antreprenoriatului românesc.

    După o serie de consultări la Ministerul de Finanțe, suntem profund alarmați de introducerea unei noi obligații de capitalizare forțată a datoriilor către acționari. Concret, companiile care înregistrează un activ net sub jumătate din capitalul social și au datorii către acționari/asociați rezultate din împrumuturi ar fi obligate, după expirarea unui termen mai degrabă scurt, să majoreze capitalul social prin conversia parțială sau totală a acestor creanțe, deși există și alte metode pentru a remedia situația activului net negativ, iar alegerea metodei de remediere ar trebui sa fie bazată pe decizia liberă a acţionarilor firmei.

    Introducerea obligativității capitalizării împrumuturilor acordate de acționari sau finanțatori în capitalul social al firmelor aflate la început de drum, în perioada de start-up în care operează cu capitaluri proprii negative, va conduce la evitarea României pentru investiții ale unor fonduri de capital privat (“private equity” sau PE) și de capital de risc (“venture capital” sau VC), precum și de investitori privați informali (“angel investors”).

    Startup-urile pot opera ani de zile cu pierderi atâta timp cât acționarii/investitorii acoperă capitalul prin majorări succesive și compania nu intră în incapacitate de plată. 

    Legislația europeană – Directiva UE 2017/1132 – oferă cadrul unic european pentru testul a „jumătate din capitalul subscris”, urmând ca fiecare stat European să îl transpună în legislația internă.  Această directivă nu interzice pierderile repetate, ci doar obligă la transparență și la recapitalizare periodică, impunand un mecanism de alarmă care să asigure că, dacă pierderile erodează peste 50% din capital, acționarii trebuie să decidă în mod conștient dacă acoperă pierderile / majorează capitalul, reduc capitalul social pentru a reflecta situația reală sau lichidează societatea dacă nu mai există perspectivă economică. Legislația românească aplică deja aceleași principii.

    Această abordare oferă predictibilitate și siguranță juridică pentru investitori – criterii esențiale pentru a atrage capital privat.

    Nicio țară din UE nu impune direct conversia obligatorie a împrumuturilor în capital. Unele ţări – precum Germania, Austria sau Italia – au regimuri mai stricte, ȋn care anumite astfel de ȋmprumuturi sunt asimilate capitalului, ȋn sensul că nu pot fi rambursate și se subordonează tuturor celorlalți creditori, fără a impune însă conversia acestor împrumuturi. În multe alte ţări, printre care cele din Europa de Est (România, Polonia, Cehia, Ungaria, Bulgaria), legislația nu prevede obligativitatea conversiei, dar în insolvență acționarii pierd oricum șansele reale de recuperare, creanțele lor fiind subordonate tuturor celorlalţi creditori.

    Tocmai de aceea, în investițiile efectuate de investitorii menționați mai sus, e normal să vedem runde repetate de finanțare, chiar și la companii care nu au avut încă un an profitabil.  Există multe astfel de companii ȋn România care își plătesc taxele și impozitele la zi, fără a avea datorii la bugetul de stat.

    Schimbarea propusă, dacă va fi adoptată, riscă ca astfel de investitori să aleagă alte jurisdicţii, subminând unul dintre puținele motoare reale de finanțare a startup-urilor și IMM-urilor inovatoare din România din diverse domenii, precum IT, tehnologie dar și pe cele din energie sau imobiliare, care operează toate în primii ani de activitate – la nivel global și European – cu finanțare sub formă de ȋmprumuturi și capitaluri proprii negative, pȃnă la intrarea pe profit sau dezvoltarea unei tehnologii sau produs, ulterior putȃnd deveni giganţi globali, așa cum au demonstrat cȃteva firme mari românești de-a lungul ultimilor 20 de ani.

    Această măsură:

    • Distruge flexibilitatea împrumuturilor convertibile, un instrument cheie pentru finanțarea startup-urilor și scale-up-urilor.

    • Încalcă libertatea contractuală și descurajează investitorii să mai susțină companiile românești aflate la început de drum.

    • Descurajează fondurile de private equity, venture capital și business angels să mai investească în România.

    • Reduce atractivitatea României pe harta globală a investițiilor, riscând să redirecționeze fluxurile de capital către alte piețe europene și occidentale.

    „În loc să atragem capital și know-how pentru antreprenorii români, aceste măsuri vor alunga investitorii. Venture capital, private equity și business angels sunt forța vitală a ecosistemului de startup-uri – limitarea lor echivalează cu o frână pusă direct pe inovație, creștere și locuri de muncă,” a declarat Sergiu Neguț, Președintele RBL.

    “Ecosistemul investiţiilor private este la un nivel incipient ȋn piaţa românească. Ȋn Europa continentală și în ţările dezvoltate, capitalul privat este un finanţator semnificativ al economiei reale. Investitorii financiari sunt investitori profesioniști și responsabili și au dovedit ȋn timp că pot construi modele de afaceri sănătoase pe termen lung, prin know-how și finanţări consecutive. Considerăm că fondurile ridicate cu PNRR / Recovery Equity Fund, care sunt la ȋnceput de drum, alături de investitorii existenti din piață, ar trebui să aibă un cadru legislativ favorabil,” a declarat Andrei Gemeneanu, Președintele ROPEA. 

    Totodată, RBL și ROPEA salută propunerea Ministerului Finanțelor de a renunța la IMCA (impozitul pe cifra de afaceri), care s-a dovedit a fi o altă piedică ȋn calea investiţiilor din România, și de a lua în considerare mare parte din propunerile mediului de afaceri privind limitarea cheltuielile intra-grup. Deschiderea autorităților în a asculta mediul de afaceri este un semnal pozitiv, iar asociaţiile noastre vor continua să sprijine un cadru fiscal echilibrat, care să limiteze abuzurile, dar să nu penalizeze investitorii și antreprenorii de bună credință. 

    Solicităm Ministerului de Finanțe protejarea ecosistemului antreprenorial românesc și stimularea companiilor inovatoare, prin alinierea legislației naționale la standardele piețelor financiare occidentale pentru a fi atrage capital privat.

     

     

     

    Despre Romanian Business Leaders

    Fundația Romanian Business Leaders este o organizație a antreprenorilor și intraprenorilor imparțială, apolitică nepartizană, care dezvoltă proiecte cu impact social și care susține o societate bazată pe democrație liberală, integrată pe deplin și solidară cu familia sa europeană. RBL este vocea și vehiculul de acțiune al liderilor din mediul privat de business și din cel asociativ pentru dezvoltarea unei Românii în care generațiile viitoare să iubească să trăiască. Misiunea RBL este ca România să devină o țară mai bună, protejând piața liberă pentru afacerile responsabile și, în felul acesta, pentru toți românii. Totodată, RBL își asumă rolul de a susține contribuția României la performanța economică a Uniunii Europene. Proiectele Fundației se subscriu celor trei domenii pe care comunitatea RBL le consideră importante pentru schimbarea și dezvoltarea societății: antreprenoriat, educație și bună guvernare. Acestea sunt inițiate și dezvoltate pe bază de voluntariat de cei peste 600 de membri ai comunității RBL din București și cele 8 filiale locale. Mai multe pe www.rbls.ro.

    Despre Asociația de Investiții Private din România

    ROPEA – Asociația de Investiții Private din România – este organizația reprezentativă a industriei de private equity și venture capital din România. Asociația are ca obiectiv promovarea acestui sector ca motor de dezvoltare economică și sprijină crearea unui cadru favorabil atragerii de capital și creșterii investițiilor private. ROPEA acționează ca o platformă de dialog între investitori, antreprenori și autorități și promovează cele mai bune practici în industrie. În prezent, ROPEA reunește peste 65 de membri, dintre care 26 de fonduri de private equity și venture capital active pe piața din România. Mai multe pe https://ropea.ro

  • COMUNICAT DE PRESĂ – România are nevoie de un pact pentru stabilitate fiscală, nu de experimente riscante în impozitare!

    COMUNICAT DE PRESĂ – România are nevoie de un pact pentru stabilitate fiscală, nu de experimente riscante în impozitare!

    Cota unică este un pilon strategic pentru România. Renunțarea la ea ar fi o eroare cu consecințe devastatoare. Într-un context economic marcat de incertitudine și de o competiție regională acerbă, stabilitatea și predictibilitatea fiscală sunt active naționale strategice. Înlocuirea cotei unice, un pilon al dezvoltării economice din ultimii 20 de ani, cu un sistem de impozitare progresivă, ar reprezenta o eroare strategică majoră, cu implicații negative profunde pentru viitorul României.

    Timp de două decenii, cota unică a funcționat ca un simbol al predictibilității și al unui angajament ferm al statului față de mediul de afaceri și contribuabili. Alegerea acum trebuie să fie clară: mizăm pe o rețetă de succes dovedită, care a generat creștere și a atras investiții, sau ne aventurăm într-un experiment fiscal riscant care va alunga capitalul, va pedepsi performanța și va accelera exodul specialiștilor? Problema reală a finanțelor publice nu este structura impozitării, ci gaura neagră a colectării ineficiente și lipsa de disciplină în cheltuirea banului public.

    Datele economice demonstrează, fără echivoc, succesul cotei unice ca motor de modernizare și convergență.

    • Catalizator pentru investiții străine directe : Reforma fiscală din 2005 a fost un factor cheie în creșterea exponențială a ISD. Dacă media anuală în perioada 2000-2004 a fost de circa 2.6 miliarde de euro, în perioada 2005-2008 aceasta a explodat la peste 7.5 miliarde de euro pe an. Acest capital a adus tehnologie, standarde de management și a creat sute de mii de locuri de muncă bine plătite, integrând România în lanțurile valorice globale.
    • Stimulent pentru antreprenoriat: Simplitatea sistemului a redus drastic barierele birocratice, încurajând mii de români să pornească o afacere. Numărul companiilor active a crescut cu peste 153%, de la 455.000 în 2004 la peste 1.152.000 în 2022.
    • Formalizarea economiei și creșterea încasărilor: Un nivel rezonabil de impozitare a redus tentația muncii la negru și a evaziunii, lărgind baza de impozitare. Deși cota nominală a scăzut, veniturile totale colectate din impozitul pe venit și profit au crescut spectaculos, demonstrând că o rată mai mică pe o bază mai mare poate genera încasări superioare.

    Discursul public în favoarea impozitării progresive se bazează pe premise eronate, care ignoră riscurile sistemice și comportamentul economic real.

    Mitul „echității sociale”

    Acest concept trebuie redefinit, trecând de la o „echitate punitivă”, care penalizează succesul, la o „echitate a oportunității”. Adevărata dreptate socială nu înseamnă a lua mai mult de la cei performanți, ci a crea o economie dinamică în care toți cetățenii au șansa de a prospera. Cota unică, stimulând creșterea economică și crearea de locuri de muncă, este sistemul care generează aceste oportunități.

    Iluzia creșterii veniturilor bugetare

    Orice calcul ce promite venituri mai mari prin majorarea cotelor ignoră reacțiile adverse previzibile, care vor anula câștigurile teoretice:

    • Evaziune fiscală și muncă la negru: Confruntați cu cote marginale excesive, mulți indivizi vor fi tentați să subdeclare veniturile sau să treacă în economia neagră.
    • Optimizare fiscală agresivă: Se va declanșa o migrație masivă a specialiștilor și liber-profesioniștilor către forme de organizare mai avantajoase fiscal (PFA, microîntreprinderi), erodând exact baza de impozitare vizată de reformă.
    • Accelerarea „brain drain-ului”: Impozitarea progresivă ar lovi direct sectoarele strategice (IT, sănătate, inginerie), unde specialiștii sunt extrem de mobili internațional. Reducerea venitului net, combinată cu semnalul de penalizare a succesului, poate fi factorul decisiv care înclină balanța în favoarea emigrării. Pierderea acestor profesioniști înseamnă o pierdere devastatoare de inovație, productivitate și competitivitate strategică pentru România.

    Datele istorice privind execuția bugetară din România contrazic categoric mitul conform căruia impozitarea progresivă generează automat venituri mai mari. O analiză a încasărilor din impozitul pe venitul persoanelor fizice arată că în perioada 2000-2004, sub un sistem progresiv cu cote între 18% și 40%, acestea au fluctuat între 2,7% și 3,5% din PIB. În mod paradoxal, după introducerea cotei unice de 16% în 2005, deși cota a scăzut, încasările bugetare au atins un nivel superior, ajungând la un vârf de 3,7% din PIB în anii 2015 și 2016. Acest fenomen este explicat printr-o îmbunătățire a conformării și colectării fiscale: simplitatea sistemului și o povară fiscală percepută ca fiind mai rezonabilă au redus evaziunea și au lărgit baza de impozitare. Prin urmare, statistica ultimelor trei decenii arată că un sistem mai simplu, cu o cotă unică, s-a dovedit mai eficient în colectarea veniturilor la bugetul de stat decât sistemele progresive complexe care l-au precedat.

    Distragerea atenției de la problema reală

    Problema fundamentală și cronică a bugetului României nu este nivelul cotelor, ci ineficiența sistemică a colectării. România are unul dintre cele mai mari deficite de încasare a TVA din Uniunea Europeană, o gaură de zeci de miliarde de lei anual. A propune implementarea unui sistem fiscal mult mai complicat unei agenții care deja sub-performează cronic în administrarea unui sistem simplu este o direcție periculoasă, care ar adânci haosul administrativ.

    Soluția pentru consolidarea bugetară nu constă în experimente fiscale riscante, ci într-o abordare strategică, axată pe rezolvarea problemelor de fond. Propunerea noastră se bazează pe trei piloni interconectați:

    1. Menținerea și consolidarea cotei unice: Aceasta trebuie asumată ca o decizie strategică pe termen lung pentru a oferi mediului de afaceri predictibilitatea esențială pentru planificarea investițiilor majore.
    2. Prioritate absolută pentru eficientizarea colectării: Adevărata reformă este modernizarea radicală a ANAF. Finalizarea urgentă și funcțională a digitalizării (e-Factura, SAF-T, e-Transport, case de marcat interconectate) și utilizarea analizei de date pentru a combate marea evaziune trebuie să devină prioritatea națională numărul unu.
    3. Disciplină riguroasă a cheltuielilor publice: Echilibrul bugetar trebuie atins și prin gestionarea responsabilă a cheltuielilor, implementând bugetarea pe bază de performanță și reformând companiile de stat ineficiente.

    Lansăm un apel ferm către întreaga clasă politică pentru viziune și responsabilitate. România nu își mai permite experimente fiscale cu final garantat negativ. Este necesar un dialog real care să ducă la un Pact național pentru stabilitate fiscală, care să asigure principiile unui sistem fiscal predictibil, garantat de cota unică. Numai ieșind dintr-un discurs demagogic bazat pe strategii politice discutabile și intrând într-un dialog constructiv, stabil și prin politici economice dovedite vom construi o Românie modernă și prosperă pentru toți cetățenii săi.

    Despre Romanian Business Leaders

    Fundația Romanian Business Leaders este o organizație a antreprenorilor și intraprenorilor imparțială, apolitică nepartizană, care dezvoltă proiecte cu impact social și care susține o societate bazată pe democrație liberală, integrată pe deplin și solidară cu familia sa europeană. RBL este vocea și vehiculul de acțiune al liderilor din mediul privat de business și din cel asociativ pentru dezvoltarea unei Românii în care generațiile viitoare să iubească să trăiască. Misiunea RBL este ca România să devină o țară mai bună, protejând piața liberă pentru afacerile responsabile și, în felul acesta, pentru toți românii. Totodată, RBL își asumă rolul de a susține contribuția României la performanța economică a Uniunii Europene. Proiectele Fundației se subscriu celor trei domenii pe care comunitatea RBL le consideră importante pentru schimbarea și dezvoltarea societății: antreprenoriat, educație și bună guvernare. Acestea sunt inițiate și dezvoltate pe bază de voluntariat de cei peste 600 de membri ai comunității RBL din București și cele 8 filiale locale. Mai multe pe www.rbls.ro.

  • COMUNICAT DE PRESĂ – Înțelegem urgența măsurilor de redresare bugetară, dar pastila e amară pentru mediul onest de afaceri și greu de înghițit fără o garanție a reformelor reale

    COMUNICAT DE PRESĂ – Înțelegem urgența măsurilor de redresare bugetară, dar pastila e amară pentru mediul onest de afaceri și greu de înghițit fără o garanție a reformelor reale

    România are nevoie de o distribuire echitabilă a efortului de stabilizare fiscală. Nu putem construi sustenabilitate economică penalizând în mod repetat exact motorul de dezvoltare: mediul de afaceri onest si transparent.

    Ca organizație ce reprezintă mediul de afaceri românesc onest, nu putem susține toate prevederile din pachetul fiscal lansat de guvernul Bolojan și ne dorim garanții că în 2025 se vor implementa și măsuri reale de reducere a risipei și de reformare a aparatului bugetar pe criterii de competență și sustenabilitate economică. Înțelegem însă necesitatea unui astfel de pachet în contextul presiunilor economice. Suntem conștienți  de riscul real de retrogradare a ratingului de țară care ar afecta întreaga economie și implicit și mediul de afaceri românesc.

    Considerăm că o creștere a impozitului pe dividende de la cota unică de 10%, aplicată tuturor celorlalte venituri ale persoanelor fizice, la 16%, are o justificare economică slabă și este o lovitură directă pentru antreprenorii români cinstiți, care își onorează obligațiile fiscale, și pentru piața de capital pe care sunt listate marile companii românești (care distribuie dividende).  O cotă mărită aplicabilă doar unei categorii de venituri din investiții, cum sunt dividendele, nu este în linie cu principiul cotei UNICE aplicate tuturor veniturilor, pe care RBL l-a susținut dintotdeauna. 

    Măsura ne îngrijorează profund, cu atât mai mult cu cât impactul ei bugetar este redus (estimat la doar 0.18% din PIB) și venitul suplimentar pentru buget este potențial supraevaluat, datorită faptului că distribuirea de dividende nu este certă, ci o alegere a investitorilor, care acționează pe baza anticipării fiscalității viitoare.

    În absența unei reforme sistemice privind eficientizarea colectării fiscale și reducerea evaziunii de amploare, majorarea selectivă a impozitului pe dividende, față de alte venituri din capital (dobânzi, câștiguri de capital, chirii), reprezintă o măsură suboptimă, cu efecte distorsionante. Aceasta reflectă atât deficiențele instituționale ale ANAF în combaterea evaziunii fiscale, cât și amânarea reformei structurale a sistemelor de asigurări sociale, în special în ceea ce privește plafonarea contribuțiilor sociale, care determină un cost ridicat al muncii și afectează competitivitatea economică.

    Descurajarea capitalului antreprenorial în raport cu alte venituri pasive non-salariale (ex. dobanzi sau chirii) este un mesaj descurajant pentru singurii care pot crește economia, antreprenorii români onești, care isi asuma riscul investitiei in Romania. Dacă economia ar fi o bicicletă, și ne dorim cu toții o bicicletă mai rapidă și mai performantă, această măsură este ca un “băț băgat între spițe”.

    Înțelegem nevoia urgentă și abordarea tranșantă și știm că avem nevoie de adoptarea unui pachet de măsuri fiscale care să redea încrederea partenerilor externi și a creditorilor României. 

    Cu toate acestea, atragem atenția cu fermitate: dacă acest efort nu este urmat de un plan coerent, aplicabil și asumat de reforme structurale – în special în zona cheltuielilor publice, eficienței aparatului de stat și digitalizării administrației fiscale – atunci prețul plătit de antreprenorii și investitorii onești va fi nu doar prea mare, ci profund nedrept. Vom continua sa militam pentru revenirea în cel mai scurt timp la normalitatea cotei unice aplicate echitabil tuturor veniturilor persoanelor fizice. 

    Așteptăm ca promisiunea unui dialog real cu mediul de afaceri să fie respectată, iar măsurile propuse să poată fi analizate și ajustate într-un cadru consultativ, transparent și fără presiunea urgenței.

    Noi, Romanian Business Leaders, răspundem prezent la solicitarea de a lucra împreună pentru atingerea dezideratului nostru comun: o Românie în care copiii noștri să își dorească să trăiască. 

    Despre Romanian Business Leaders

    Fundația Romanian Business Leaders (RBL) este o organizație imparțială. RBL este vocea și vehiculul de acțiune al liderilor din mediul privat de business pentru dezvoltarea unei Românii în care generațiile viitoare să iubească să trăiască. Misiunea RBL este ca România să devină o țară mai bună pentru afacerile responsabile și, în felul acesta, pentru toți românii. Proiectele Fundației se subscriu celor trei domenii pe care comunitatea RBL le consideră importante pentru schimbarea și dezvoltarea societății: antreprenoriat, educație și bună guvernare. Acestea sunt inițiate și dezvoltate pe bază de voluntariat de cei peste 500 de membri ai comunității RBL din București și cele 7 filiale locale. Mai multe pe www.rbls.ro.

  • Fundația Romanian Business Leaders caută Public Affairs Manager

    Fundația Romanian Business Leaders caută Public Affairs Manager

    Dacă te pasionează atât politica românească, cât și cea internațională și ești dornic/ă să afli mai multe despre mediul de afaceri românesc și cum poți contribui construirea unei Românii în care generațiile viitoare să-și dorească să trăiască, te invităm să aplici pentru poziția de Public Affairs Manager în cadrul Fundației Romanian Business Leaders. 

    Noi, cei din echipa RBL, ne dorim alături un / o coleg/ă care să ne ajute să facem auzită vocea comunității RBL în discuțiile cu instituțiile și reprezentanții statului. Așadar, dacă te regăsești în descrierea de mai jos, așteptăm mesajul tău pe adresa office@rbls.ro până la 15 octombrie.

    Rol:

    ▪️ middle – senior

    ▪️ executiv

    ▪️ full time

    ▪️ hibrid

    ▪️ București

    Cum este Public Affairs Managerul pe care îl căutăm

    ▪️ e curios/curioasă de tot ce se întâmplă în jurul său, pasionat/ă de zona de public affairs, advocacy și cu dorința constantă de a învăța ceva nou,

    ▪️ e autonom/autonomă și, în același timp, responsabil/ă de atingerea obiectivelor pe care și le-a asumat,

    ▪️ se mobilizează rapid când situația o cere, dar știe totodată să se bucure și de momentele de deconectare alături de echipă și comunitate,

    ▪️ e organizat/ă, analitic/ă și perseverent/ă, însă atent/ă în permanență și la starea sa de bine,

    ▪️ îi plac lucrurile bine făcute și acordă aceeași importanță atât comunicării orale, cât și celei scrise, dar și corespondenței oficiale,

    ▪️ îi place să întâlnească oameni noi aproape zilnic, să discute cu ei și să își susțină punctele de vedere cu argumentele potrivite,

    ▪️ îi place să propună idei și direcții noi de dezvoltare și nu se teme de implementarea ideilor multiple ce vin dinspre comunitatea RBL, căci nouă ne place să deschidem drumuri chiar și acolo unde ceilalți cred că ele nu există.

    Ce ne așteptăm de la un Public Affairs Manager

    ▪️ să aibă 7-10 ani experiență în public affairs sau domenii adiacente acestuia,

    ▪️ să aibă studii universitare în științe politice, drept, administrație publică, economie, sociologie, relații publice sau domenii conexe,

    ▪️ să fie la curent cu subiectele de pe agenda publică,

    ▪️ să cunoască modul de funcționare, structurile și procedurile instituțiilor din România și, ideal, și al celor de la nivel european, iar acolo unde încă sunt lucruri de învățat, să fie deschis/ă să le parcurgem împreună,

    ▪️ să aibă abilitatea de a face networking și să se simtă în largul său când vorbește în public,

    ▪️ să știe să găsească orice informație de care are nevoie, chiar dacă aceasta pare greu de găsit la prima vedere,

    ▪️ să fie capabil(ă) să identifice subiecte importante pentru comunitatea RBL și să le transpunem împreună în eventuale inițiative și proiecte.

    Ce responsabilități va avea Public Affairs Managerul RBL

    ▪️ va sprijini la implementarea strategiei de Public Affairs a organizației și îndeplinirea activităților legate de aceasta, alături de echipa executivă și de Consiliul Director,

    ▪️ va căuta informații relevante și va sprijini la pregătirea documentelor RBL aferente pilonului de bună guvernare,

    ▪️ va participa la întâlniri externe și interne, unde va reprezenta organizația, în funcție de nivelul acestora și va urmări să se îndeplinească obiectivele agreate pe parcursul întâlnirilor,

    ▪️ va asigura suportul necesar grupurilor de lucru interne pentru ca acestea să fie active și să-și desfășoare activitatea,

    ▪️ va contribui la asigurarea bunei funcționări a grupurilor de lucru din Coaliția pentru Dezvoltarea României pe care RBL le coordonează.

    În cazul în care acest rol nu este potrivit pentru tine, însă ai cunoștințe sau prieteni care se potrivesc profilului, te rugăm să le distribui acest anunț.

    Despre Romanian Business Leaders

    Romanian Business Leaders (RBL) este o organizație apolitică, neguvernamentală și non-profit care oferă o platformă de acțiune și implicare a liderilor de business din România.

    RBL este membru fondator al Coaliției pentru Dezvoltarea României (CDR), o inițiativă privată care oferă o bază coerentă pentru consultare cu Guvernul și alte instituții publice pe teme care au impact asupra climatului economic și de afaceri din România.

    Website / Facebook / LinkedIn

  • Decalogul fiscal al antreprenorilor români

    Decalogul fiscal al antreprenorilor români

    Romanian Business Leaders lansează decalogul fiscal al antreprenorilor români

    10 măsuri sunt necesare, în opinia antreprenorilor români, ca România să nu se oprească din creșterea economică, în condițiile unei recesiuni globale. În contextul discuțiilor coaliției de guvernare de modificare a Codului Fiscal, măsurile sunt preponderent fiscale, dar privesc și modernizarea statului.

    Menținerea cotei unice, care a stat la baza creșterii clasei de mijloc și a generat locuri de muncă. A adus progres, creștere economică și a scos la lumină zona veniturilor gri.

    Aplicarea unitară și egală a impozitelor, fără sectoare de afaceri cu tratament fiscal preferențial, care creează inechitate în economie, și împovărează fiscal sectoarele neprivilegiate.

    Plafonarea maximală a contribuțiilor sociale (sănătate și pensii) la veniturile salariale. Este cea mai sigură metodă pentru creșterea veniturilor salariale pentru români. Așa vor dispărea și munca la negru și formele alternative de angajare.

    Creșterea colectării taxelor. Suntem o țară cu o evaziune fiscală foarte mare, cu cel mai mare decalaj de colectare a TVA din Uniunea Europeană. Prin digitalizarea și profesionalizarea ANAF, acest decalaj trebuie să scadă rapid.

    Reducerea cheltuielilor statului. Creșterea numărului de angajați în sistemul de stat și salariile mari creează concurență mediului privat și pune o presiune foarte mare pe bugetul statului, buget pe care din ce în ce mai puțini contribuabili îl alimentăm.

    Asigurarea unei politici fiscale stabile. În fiecare an suntem bombardați de amenințări de modificări fiscale, de noi impozite și taxe, fiscale și parafiscale. Avem interpretări fiscale neunitare și controale pe subiecte netranșate la timp.

    Digitalizarea reală a statului. E nevoie să aducem expertiza mediului privat în digitalizarea statului, pentru că know-howul este în mediul privat. Și este nevoie să creștem accelerat aptitudinile digitale ale funcționarilor. Nu doar că va ușura presiunea birocratică asupra antreprenorilor, ci va aduce bani mai mulți la bugetul de stat, pentru că va transparentiza afacerile.

    Simplificare administrativă nu ține numai de digitalizare, ține și de ușurarea mediului economic de obligații administrative absurde.

    Nevoia acută pentru un stat performant. Astăzi contribuabilii și cetățenii lucrează ca să țină în viață un aparat de stat uriaș, neperformant. E timpul ca statul să lucreze pentru contribuabili, și nu invers.

    Transparența în decizii. Antreprenorii români doresc să fie consultați în mod real, nu de formă, după ce măsurile sunt decise, atunci când se iau decizii care îi privesc.

    „Noi, antreprenorii Romanian Business Leaders, ne dorim să contribuim la construcția unui stat modern, performant, echitabil. Doar împreună, mediu de afaceri – administrație publică – societate, putem face acest lucru. Pentru că ne dorim o țară în care generațiile viitoare să își dorească să trăiască.”, a spus Dragoș Petrescu, Președinte RBL

  • [Comunicat de presă] CDR: România are nevoie de investiții pentru o administrație fiscală performantă

    [Comunicat de presă] CDR: România are nevoie de investiții pentru o administrație fiscală performantă

    Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR)  salută publicarea pentru consultare a variantei actualizate a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) care preia mai multe propuneri de proiecte și reforme avansate de sectorul privat, cu precădere în ceea ce privește transformarea digitală, educația, tranziția verde.

     

    În timp ce apreciem eforturile susținute ale echipelor ministerelor de linie și ale Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene de a agrega și armoniza această nouă variantă a PNRR, nu putem să nu remarcăm faptul că reforma Agenție Naționale pentru Administrare Fiscală este menționată doar generic, fără a indica măsuri și propuneri concrete, așa cum ne-am fi așteptat pentru acest domeniu strategic pentru economia și societatea românească. Reforma ANAF este o reformă cheie de care România are nevoie acută, atât din perspectiva redresării economice, cât și din perspectiva creșterii competitivității și a calității vieții.

     

    Prin includerea reformei  ANAF în PNRR, fără o individualizare clară, România riscă să nu valorifice nici de această dată oportunitatea de a finanța și operaționaliza modernizarea reală, transformarea digitală complexă și completă a administrației fiscale, în ciuda impactului pozitiv dovedit de experiența altor state la nivelul îmbunătățirii nivelului de colectare a veniturilor bugetare sau de fiscalizare a economiei.

     

    Pilonul II aferent transformării digitale prevede digitalizarea sistemului de colectare a taxelor, inclusiv servicii de e-facturare, însă acestea sunt câteva elemente importante ale unui puzzle mai mare pe care este datoria noastră să-l includem și să-l rezolvăm în PNRR. În viziunea mediului de afaceri, reforma ANAF este un proiect de sine stătător, care se subsumează în totalitate atât recomandărilor de țară formulate de către Comisia Europeană în mod repetat în ultimii ani, cât și criteriilor de eligibilitate prevăzute de Mecanismul de Redresare și Reziliență. Acest proiect trebuie să beneficieze de o planificare coerentă și riguroasă, de o alocare corespunzătoare, toate acestea având menirea să asigure implementarea sa până la finalul lui 2026, termenul limită pentru finanțare prin PNRR.

     

    Considerăm că reforma ANAF trebuie să cuprindă pe lângă digitalizarea colectării taxelor și servicii de e-facturare deja prevăzute în PNRR, și implementarea unor soluții tehnice de dialog la distanță cu reprezentanții ANAF, controlul fiscal la distanță, îmbunătățirea sistemelor de declarare  a veniturilor, impozitelor și taxelor datorate de persoane fizice, îmbunătățirea serviciilor oferite prin Spațiul Privat Virtual si a fișei pe plătitor, precum si investiții critice în capital uman pentru re-skilling și up-skilling, atât pe parte tehnică, cât și în ceea ce privește relaționarea cu contribuabilii.

     

    Lansăm un apel, în numele mediului de afaceri, pentru ca reforma ANAF, placă turnantă pentru orice direcție de dezvoltare a României, să fie individualizată și detaliată în versiunea PNRR care va fi înaintată acum Comisiei Europene pentru începerea negocierilor, sporind astfel șansele pentru aprobarea și implementarea cu celeritate a acestei reforme. CDR își exprimă disponibilitatea de a veni cu propuneri concrete în sprijinul elaborării acestui proiect.

  • [Comunicat de presă] Romanian Business Leaders semnalează că măsurile de sprijin pentru antreprenori nu au reușit să își atingă, în mod real, scopul

    [Comunicat de presă] Romanian Business Leaders semnalează că măsurile de sprijin pentru antreprenori nu au reușit să își atingă, în mod real, scopul

    Romanian Business Leaders (RBL) cere:

    1/Deblocarea sumelor din granturile pentru capital de lucru (Măsura 2 OUG 130) pentru a sprijini afacerile românești în contextul pandemiei;

    2/Relansarea sesiunii pentru Măsura 3 (OUG 130), în condiții corecte pentru toți participanții și pe baza unei grile de punctaj care să asigure transparență și obiectivitate;

    3/Operaționalizarea de urgență a schemei de ajutor de stat (OUG 224) pentru Sectorul Ospitalității grav afectat în 2020.

    RBL semnalează că măsurile de sprijin pentru antreprenori nu au reușit să își atingă, în mod real, scopul. Deși se discută despre granturile dedicate mediului privat încă din luna mai 2020, nici până în prezent nu s-a finalizat implementarea celor trei tipuri de granturi: microgranturile de 2.000 de euro pentru PFA-uri și IMM-urile fără angajați, granturile pentru capital de lucru de 15% din cifra de afaceri pe 2019, dar nu mai mult de 150.000 de euro și granturile pentru investiții cu valoare între 50.000 și 200.000 de euro.

    „Am fost seduși și abandonați. Să fim înțeleși: apreciem foarte mult deschiderea Guvernului la dialogul cu antreprenorii, dar de la vorbe trebuie să treacă la fapte. Problema majoră cu care se confruntă în acest moment IMM-urile direct afectate de pandemie este întârzierea apărută în procesul de evaluare și plată pe Măsura 2 – grantul pentru capital de lucru. Deși anul trecut au existat promisiuni că plata se va face cel târziu în decembrie 2020, banii sunt încă neîncasați.  Mai mult, de această măsură de sprijin au reușit să beneficieze până în prezent doar 4.000 din cele 19.000 de afaceri înscrise. Considerăm că este obligatoriu ca Ministerul Economiei să prezinte și să își asume public un calendar concret pentru finalizarea evaluărilor și plăților. Este un gest de normalitate în relație cu mediul antreprenorial, cu atât mai mult cu cât cea mai mare parte a acestor sume se va întoarce la bugetul de stat.” a spus Dragoș Petrescu, vicepreședinte Romanian Business Leaders.

    Și mai îngrijorător, Măsura 3 – grantul pentru investiții, care pornise sub auspicii foarte bune, riscă să devină un eșec major, în principal din cauza lipsei complete de transparență și de deschidere la dialog a Ministerului Economiei la momentul în care s-a publicat prima versiune a OUG 130. Mediul de afaceri a atras atenția asupra pericolului pe care îl prezintă grila de punctaj propusă de minister în urmă cu jumătate de an și și-a exprimat disponibilitatea de a lucra alături de reprezentanții ministerului pentru a identifica varianta optimă de grilă de punctaj care să asigure implementarea Măsurii 3, așa cum era gândită – drept sprijin concret pentru ca IMM-urile afectate de pandemie să își consolideze afacerile și să le diversifice. Însă, nu a existat nicio deschidere în acest sens din partea Ministerului Economiei. În plus, deși Parlamentul a aprobat – prin Legea 220 cu privire la OUG 130 – o grilă de punctaj complet diferită, mult mai obiectivă în evaluarea aplicațiilor depuse, ministerul a preferat sa proroge aplicarea legii, fără un motiv real. Constatăm în prezent efectele acestei atitudini opace: Măsura 3 este lovită de suspiciuni de fraudare și niciun IMM dintre cele cărora ar fi trebuit să li se adreseze acest tip de grant nu ar obține – la cum arată lucrurile în prezent – respectiva finanțare. Salutăm deschiderea anchetei asupra acestei situații și considerăm că singura soluție obiectivă, care ar putea reface încrederea antreprenorilor în acest grant este anularea sesiunii inițiale și relansarea în condiții corecte pentru toți participanții și pe baza unei grile de punctaj care să asigure transparență și obiectivitate.

    RBL semnalează, de asemenea, nevoia urgentă de sprijin pentru industria ospitalității, prin adoptarea și operaționalizarea schemei de ajutor de stat de maxim 20% din pierderea de cifră de afaceri  în 2020 față de 2019 pentru afacerile din sectorul horeca. Sperăm ca aplicarea schemei să fie cât mai simplă și mai rapidă, în așa fel încât beneficiarii să primească banii în cel mai scurt timp posibil.

  • Sumarul noilor măsuri de protecție socială, fiscale și economice, valabile de la 15 mai

    În Monitorul Oficial din 14 mai 2020 au fost publicate ordonanța de urgență 70/2020 – care reglementează prelungirea măsurilor de protecție socială pe perioada de alertă și introducerea unor noi măsuri fiscale și economice, determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 – și ordonanța de urgență 69/2020 – care modifică și completează Codul Fiscal și instituie noi măsuri fiscale. TaxHouse a sumarizat prevederile OUG 70, aici și prevederile OUG 69, aici.

  • Scrisoare deschisă privind transparența procedurilor parlamentare

    Scrisoare deschisă privind transparența procedurilor parlamentare

    RBL cere împreună cu organizații ale mediului de afaceri și ale societății civile și cu sindicate acces la dezbaterile comisiilor de specialitate ale Parlamentului. Detalii în scrisoarea deschisă privind transparența procedurilor parlamentare.