Fundația Romanian Business Leaders

Categorie: Politici Publice

  • Scrisoare deschisă referitoare la OUG privind noile măsuri fiscal-bugetare

    Scrisoare deschisă referitoare la OUG privind noile măsuri fiscal-bugetare

    Stimată doamnă prim-ministru,

    Vă scriem în numele Coaliției pentru Dezvoltarea României (CDR), într-un ultim efort de a preîntâmpina o decizie a Guvernului pe care îl conduceți și care riscă să aibă consecințe deosebit de grave pentru economia României. CDR reprezintă companii românești și străine, mici și mari care contribuie cu peste 50% la PIB-ul României și angajează peste 1,2 milioane de oameni. Credem că vocea noastră merită ascultată.

    Suntem convinși că nu doriți să creați probleme mediului de afaceri și economiei și că la baza deciziei dumneavoastră de a adopta această Ordonanță de Urgență stau bunele intenții. Din păcate, această ordonanță a fost elaborată fără o analiză serioasă și fără o consultare cu specialiști în domeniile pe care le reglementează sau le impozitează. În lipsa acestei consultări, fiind rezultatul contribuției unui număr restrâns de persoane, ea conține multe greșeli și concluzii bazate pe analize eronate. Considerăm că ele pot fi îndreptate în urma unui dialog cu mediul de afaceri.

    Realizarea planului de guvernare actual este posibilă doar printr-un parteneriat între administrația statului și mediul de afaceri care să fie bazat pe încredere și optimism. Din păcate, în ultimii doi ani, aceste sentimente s-au deteriorat îngrijorător, atingând un nivel foarte scăzut. Adoptarea unor măsuri care afectează grav modele de afaceri ale unor domenii cheie, într-un mod complet lipsit de predictibilitate, nu face altceva decât sa distrugă iremediabil încrederea între stat și mediul de afaceri.

    Soluția văzută de noi nu este legiferare prin OUG, în preajma sărbătorilor de iarnă și cu aplicabilitate peste doar câteva zile, ci într-un dialog onest, bazat pe argumente, cifre și studii de impact. Ori acest lucru necesită timp și efort.

    Acceptarea solicitării noastre, chiar în preajma datei la care România va prelua președinția Consiliului Uniunii Europene, va fi cel mai puternic mesaj pentru mediul de afaceri că Guvernul are capacitatea de a rezolva prin dialog problemele cu care ne confruntăm și împreună putem găsi cele mai bune soluții.

    Prin urmare, vă rugăm să nu girați prin semnătura dumneavoastră un act normativ care are toate șansele să declanșeze o criză a economiei românești, ci să dispuneți așa cum am solicitat de nenumărate ori în acest an, aducerea la masa consultărilor a tuturor celor implicați, atât din administrație, cât și din mediul de afaceri.

    Ne exprimăm dorința și disponibilitatea de a participa astăzi în deschiderea ședinței de Guvern, cu specialiștii noștri, pentru a sta la dispoziția decidenților și pentru a aduce toate datele necesare pentru luarea singurei decizii pe care o considerăm corectă și anume respingerea acestui act normativ în forma actuală.

    Cu considerație,
    Comitetul Director CDR

  • CDR: Legea Turismului, în forma prezentată de guvern, nu va putea rezolva problemele cu care se confruntă turismul românesc

    CDR: Legea Turismului, în forma prezentată de guvern, nu va putea rezolva problemele cu care se confruntă turismul românesc

    După 15 ani de dezbatere și nenumărate forme “finale“ ale Legii Turismului, Guvernul României a pus in dezbatere publică și transparență decizională o nouă versiune.

    În opinia Grupului de Lucru pe Turism al Coaliției pentru Dezvoltarea României, textul prezentat nu va reuși să rezolve problemele cu care se confruntă, de ani de zile, industria turismului din România și, prin urmare, nu va ajuta la atingerea potențialului turistic de care România dispune.

    În repetate rânduri industria turismului din România a solicitat o lege care să:

    • Pună sub o unică umbrelă toate reglementările din turism;
    • Rezolve problema promovăriipotențialului turistic românesc pe plan intern și internațional;
    • Ajute la rezolvarea celei mai mari provocări a industriei, care este lipsa forței de muncă;
    • Diminueze semnificant birocrația din domeniu.

    În ceea ce privește PROMOVAREA, solicitarea a fost și este, în continuare, reglementarea corectă a ceea ce numim ORGANIZAȚIA DE MANAGEMENT A DESTINAȚIEI (la nivel local, regional și național), reglementare discutată acum peste 10 ani cu Organizația Mondială a Turismului, prevăzută În Master Planul de turism de la acel moment și chiar și în planul de guvernare actual.

    Din păcate, modul în care se abordează această temă în actualul text de lege nu este unul care să corespundă așteptărilor și standardelor internaționale actuale și mai mult va crea probleme decât să ajute. Faptul că promovarea României printr-o entitate de tip “parteneriat public-privat“, așa cum se regăsește în alte state europene, nici măcar nu este menționat în actul legislativ reprezintă o mare dezamăgire pentru industria turistică românească.

    Legat de forța de muncă, așteptările industriei au fost și sunt să regăsească într-un act legislativ actual o viziune și o strategie pe termen scurt, mediu și lung. Ne referim aici atât la lipsa unui număr suficient de mare de personal în acest moment, cât și la calitatea acestuia. Educația în domeniu a avut enorm de mult de suferit în ultimii 20 de ani, inclusiv prin desființarea învățământului liceal tehnologic și lipsa învățământului dual în domeniu. În ultima perioadă s-au făcut multe eforturi din partea mediului de afaceri pe această zonă, dar fără un sprijin real și constant din partea statului rezultatele sunt și vor fi modeste.

    În pofida multor întâlniri și dezbateri între mediul privat și autoritățile statului, textul actual al Legii Turismului nu corespunde solicitărilor industriei și nu va ajuta la ieșirea din conul de umbră în care această industrie, care ar putea contribui cu cel puțin 10% din produsul intern brut al României, se află de foarte mult timp.

    Coaliția pentru Dezvoltarea României solicită decidenților aplicarea măsurilor propuse încă de acum mulți ani într-o lege modernă și care să fie implementată doar după elaborarea unui studiu de impact și a strategiei de turism (inclusiv în ceea ce privește promovarea) a României.

    –

    Despre Coaliția pentru Dezvoltarea României

    Coaliția este o inițiativă privată, apolitică, construită ca un acord de colaborare prin participarea colectivă a membrilor săi și reunește 45 de organizații și membri asociați. Membrii CDR contribuie voluntar cu resursele și expertiza necesară formulării unor opinii comune cu privire la politici publice cu impact asupra mediului de afaceri. Coaliția pentru Dezvoltarea României reprezintă peste 54 000 de companii care generează în jur de 1,2 milioane de locuri de muncă și peste 50% din PIB.

    Scopul Coaliției 

    Scopul Coaliției este de a oferi o bază coerentă pentru consultare cu Guvernul și alte instituții publice pe teme care au impact asupra climatului economic și de afaceri din România.

  • Încrederea este un factor cheie pentru a continua să atragem investiţii

    Încrederea este un factor cheie pentru a continua să atragem investiţii

    Poziția Coaliției pentru Dezvoltarea României privind mecanismul de cooperare și verificare

    În urma publicării raportului Comisiei Europene privind progresele României în cadrul mecanismului de cooperare și verificare, Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) își exprimă îngrijorarea privind deficitul de încredere pe care România îl acumulează față de instituțiile europene.

    Atractivitatea României este direct afectată de acest regres în condițiile în care încrederea în mecanismele justiției, în principiile statului de drept și în valorile europene sunt criterii esențiale în decizia de a dezvolta investiții noi.

    Pentru companiile din România, Europa este un factor de stabilitate și de creștere, de aceea ele vor beneficia în mod direct de restabilirea rapidă a unui dialog eficient și de încredere între autoritățile române și cele europene.

    Creșterea economică înregistrată în ultimii ani este un avantaj erodat de factori structurali precum deficitul de forță de muncă, lipsa de predictibilitate a reformelor, regresul în indicii de competitivitate internaționali.

    În zorii primei președinții a României la Consiliul Uniunii Europene, considerăm că este deosebit de important ca instituțiile statului român să proiecteze o imagine credibilă, care să crească capitalul de încredere față de oportunitățile economice ale pieței românești și să fie sursă de predictibilitate pentru investițiile viitoare.

    De asemenea, Uniunea Europeană este o sursă de finanțare stabilă a proiectelor de dezvoltare publice și private care contribuie la convergența economică și socială, alături de creșterea productivității interne și creșterea nivelului de trai.

    Adeziunea României la Uniunea Europeană a avut drept obiectiv și adoptarea practicilor democrațiilor solide și a recomandărilor europene, care până în prezent au fost sursă de consolidare și dezvoltare. Prin urmare, cerem Guvernului ca recomandările Comisiei făcute în MCV să fie asumate în mod constructiv de statul român pentru a recâștiga rapid încrederea partenerilor noștri și ca un prim pas în construirea încrederii pe plan local și internațional.

  • Rectificarea bugetară împinge România și mai adânc în fundătura subdezvoltării

    Rectificarea bugetară împinge România și mai adânc în fundătura subdezvoltării

    https://infogram.com/rectificare-1h0r6rkxv7dl4ek?live

    Romanian Business Leaders (RBL) consideră că rectificarea bugetară din luna septembrie 2018 bagă economia și societatea românească pe ultima fază a paradigmei de creștere bazată pe consumul produselor provenite din alte state, dar pe care le plătim cu bani împrumutați. În paralel, Produsul Intern Brut (PIB) potențial este compromis de restrângerea la minime istorice a investițiilor.

    RBL solicită Guvernului să cheltuiască cu cap banii pe care îi colectează de la români și de la companiile care produc valoare în România. Antreprenorii, managerii și angajații noștri vor ca banii pe care îi plătesc la stat, prin impozite și taxe, să fie folosiți cu discernământ, transparent și într-un mod responsabil de Guvern, primării și consilii județene și, astfel, să contribuie la dezvoltarea pe termen lung a comunităților locale și a României.

    Facem un apel către Guvern, entitățile politice raționale și partenerii din societate, sub forma unui semnal de alarmă asupra unei facturi iminente pentru România:

    – rectificarea bugetară scade cu 41,5 milioane de euro alocările pentru infrastructura de transport – element esențial în dezvoltare; mediul de afaceri suportă cu stoicism profundele dezavantaje ale lipsei de infrastructură, dar acest lucru nu poate dura la infinit, fără să compromită pe termen lung competitivitatea; marile investiții ocolesc România din cauza infrastructurii, iar situația poate ajunge într-un punct ireversibil: statele vecine, cu un potențial inferior față de cel al României, se vor desprinde decisiv în competiția regională.

    – alocările bugetare supradimensionate către consum (prin creșterea pensiilor, creșterea fără fundament economic a salariilor din domeniul public, pensii speciale sau venituri speciale nejustificate nici economic și nici etic) se fac într-un moment economic absolut inadecvat și chiar toxic din toate punctele de vedere: consumul tocmai își epuizează potențialul de creștere economică, s-a intrat deja în spirala dezechilibrelor comerciale adânci, deficitul comercial și deficitul de cont curent consumă deja din rezervele financiare strategice ale României

    – stimularea profundei inechități în veniturile din societate distorsionează raporturile de muncă între diferitele sectoare ale societății, cu efecte pe termen lung atât în mentalitatea generală, cât și în relațiile dintre salariați și angajatori și chiar relațiile din interiorul aceluiași domeniu de activitate; este profund nesănătos și toxic ca, în mediul privat veniturile să crească exclusiv în baza creșterii productivității, în timp ce în domeniul public (non-business) acestea să crească arbitrar, prin simplă decizie politică; RBL atrage atenția că ne apropiem de momentul în care mediul privat nu va mai putea susține la infinit deciziile discreționare de creștere a veniturilor în zona publică sau în zona de protecție socială. Statisticile oficiale arată că diferența între salariile de la stat și cele din mediul privat s-a triplat în ultimii 3 ani, un angajat la stat câștigând cu 60% mai mult decât un angajat la privat.

    – sistemul de educație, în loc să se alinieze la economia viitorului iminent, face importanți pași înapoi; mediul de afaceri a ajuns deja în situația în care capitalul uman e mai greu de obținut decât capitalurile financiare.

    – rectificarea bugetară amână digitalizarea și modernizarea administrației. RBL consideră că amânarea nu are drept cauză lipsa resurselor financiare: miza pare să fie conservarea lipsei de transparență – adică mediul propice pentru corupție, aservirea contribuabilului și subordonarea acestuia față de autoritatea administrativ-politică.

    – reașezările bugetare din ultimii 2 ani – inclusiv rectificarea actuală – ignoră capacitatea reală a României de a repatria o parte din forța de muncă emigrată – capital uman care ar aduce o valoare adăugată socială incontestabilă: ca mentalitate, financiară, ca potențial de a produce și de a se integra în paradigma economică generală.

    RBL atrage atenția decidenților că tendința globală este de revenire a creșterii PIB către potențialul real. Bugetele sunt croite acum potrivit unor prognoze excesiv de optimiste, iar în fața ponderării creșterii economice, primele sacrificate vor fi investițiile, ceea ce conservă gradul de subdezvoltare actual. Astăzi, investițiile se află la un nivel mai mic chiar și decât în ani de criză – pe execuția bugetară se observă cum nivelul acestora, ca pondere din PIB, nu atinge nici măcar 1% în primele șapte luni ale anului. O performanță mai proastă recent s-a înregistrat doar anul trecut și în 2015, sub aceeași viziune asupra guvernării: https://infogram.com/agregat-evolutii-cheltuieli-1h17498n39gq2zj?live.

    Ca să evităm un derapaj major, antreprenorii și managerii din RBL cer Guvernului (1) să prioritizeze de urgență investițiile în infrastructura de transport, educație, sănătate și digitalizarea administrației publice, (2) să elimine pensiile speciale, să crească vârsta de pensionare pentru meseriile ocupaționale și să întărească sistemul de pensii contributive (pilon II și III), complementar sistemului public și (3) să ia măsuri urgente de stopare a emigrației.

     

    DESPRE RBL

    Romanian Business Leaders (RBL) este o organizație apolitică, neguvernamentală și non-profit care oferă o platformă de acțiune și implicare socială pentru antreprenorii și șefii de companii din mediul de business privat.

    RBL face România o țară mai bună pentru business și pentru români, prin proiecte care îmbunătățesc educația, antreprenoriatul și buna guvernare în România. Proiectele RBL sunt inițiate și dezvoltate pe bază de voluntariat de cei 200 de membri RBL, antreprenori și executivi de top din România.

    Proiectele RBL pentru antreprenoriat urmăresc să dezvolte capitalul românesc și construiesc comunități cu spirit antreprenorial în diferite medii. Antreprenoria construiește o comunitate de 400 de antreprenori scaleup și startup care primesc prin RBL educație și mentorat. Startup Bridge aduce împreună 200 de antreprenori care vor să-și extindă afacerile în piețe internaționale și care primesc prin RBL sfaturi de la cei care au făcut-o deja. RePatriot construiește o comunitate de 5.000 de antreprenori și români cu spirit antreprenorial din diaspora care primesc prin RBL acces la oportunități de parteneriat și investiții în țară. Iar Antreprenorești construiește o comunitate de 100 de antreprenori și români cu spirit antreprenorial din mediul rural care primesc prin RBL mentorat și conexiuni prin care dezvoltă economia comunelor în care trăiesc.

    Proiectele RBL pentru educație cresc calitatea profesorilor din România și viitoarele generații de antreprenori. Proiectul MERITO construiește o comunitate de 31 de profesori cu vocație care primesc prin RBL recunoaștere publică și încredere. SuperTeach construiește o comunitate de 1.100 de profesori deschiși la minte care primesc prin RBL inspirație, încredere și acces la bune practici. Iar Vreau să fiu Antreprenor construiește 15 comunități active de tineri pasionați de antreprenoriat și mii de liceeni care primesc prin RBL inspirație și acces la gândire antreprenorială.

  • CDR – propuneri de amendare a Codului Fiscal și a Codului de Procedură Fiscală

    CDR – propuneri de amendare a Codului Fiscal și a Codului de Procedură Fiscală

    Coaliția pentru Dezvoltarea României susține următoarele seturi de modificări la Codului Fiscal și la Codul de Procedură Fiscală.