Categorie: News

  • Comunitatea de afaceri, preocupată să iasă din zona de confort pe care o impun transformările din jur

    Comunitatea de afaceri, preocupată să iasă din zona de confort pe care o impun transformările din jur

    Cum se va adapta mediul de business la provocările transformaționale din tehonologie, societate și sistemul geopolitic global? Aceasta a fost tema generală sub care s-a desfășurat prima zi a celei de-a opta ediții a Romanian Business Leaders (RBL) Summit Descifrăm transformările din jurul nostru, desfășurat pe parcursul a două zile, 13 și 14 martie 2019.

    Mai mulți oameni de afaceri din cei 300 prezenți la eveniment și-au propus definirea unei linii roșii de netrecut în relația dintre mediul de afaceri și autorități. „Cred că așa vom transmite un mesaj pentru a fi băgați în seamă, așa cum merităm”, a spus Dragoș Anastasiu, președintele grupului de turism Eurolines și membru RBL. „Vrem să trăim într-o țară normală”, a adăugat Anastasiu.

    Prima zi a celei de-a opta ediții a RBL Summit a găzduit trei sesiuni pe teme legate de transformările care marchează etapa istorică actuală și o discuție liberă – Live Talks: O conversație despre viitorul Europei, moderată de Andreea Roșca (membru-fondator RBL), avându-l ca interlocutor pe Emil Hurezeanu, Ambasadorul României în Germania. „Europa e singura noastră șansă cu adevărat. Trebuie să ne redescoperim străinii”, a afirmat Emil Hurezeanu.

    Sesiunea Societatea 4.0. Lentile prin care ne uităm spre viitor, axată pe transformările radicale pe care le aduce tehnologia a fost moderată de Dan Oros, Romania Marketing Manager la Google. La dezbatere au participat Radu Georgescu (Gecad Ventures), Radu Negulescu (Trencadis), Steven van Groningen (Raiffeisen Bank) și Bogdan Ion (EY). O tendință subliniată în cadrul dezbaterii a fost că tot mai multe companii tehnologice intenționează să-și stimuleze angajații cu acțiuni – Employee Stock Ownership Plan (ESOP) -, însă deocamdată metoda de stimulare nu este foarte populară în piață. „Există și cadru legislativ pentru ESOP”, a spus Georgescu.

    A doua sesiune, Reinventarea organizațiilor: adevăr și provocare, moderată de Mihai Popa Radu, Managing Partner & Executive Coach – Seeds for Success”, a avut în centru urgența reinventării stilului de management centralizat din companiile românești. Parteneri de dialog au fost Dan Ștefan (Autonom), Diana Frazzei (psiholog specialist, consultant în sănătate ocupațională), Benny Corvers (Prepared Minds, Belgia) și Alexandru Reff (Deloitte). „Sub 15% dintre angajații dintr-o companie sunt cu adevărat motivați”, a afirmat Mihai Popa Radu în deschiderea sesiunii.

    Dragoș Roșca, președintele RBL, a afirmat în deschiderea evenimentului că, în 2012, când a avut loc primul Summit RBL, ceea ce i-a pus împreună pe primii o sută de entuziaști a fost încrederea și dorința de a face lucruri. „Obiectivul a fost și este să facem o țară mai bună de trăit pentru copiii noștri”, a afirmat Dragoș Roșca.

    După șapte ani de activitate a RBL, cuvântul „antreprenor” a pierdut conotațiile negative, precum „hoț”,„șmecher”, „afacerist”, termenul devenind unul cool. „Pentru mulți tineri este mai cool să se laude că au pus bazele unui startup decât că și-au cumpărat o mașină de lux”, a mai spus Dragoș Roșca.

    În aceeași logică, programele RBL au generat rezultate ușor de măsurat astăzi. „Vreau să fiu antreprenor” a avut o expunere către 35.000 de elevi de liceu. Unii dintre ei au devenit antreprenori, la rândul lor, iar alții fac studii în străinătate. De asemenea, „Atelierele de antreprenoriat” au 500 de absolvenți. Cât despre „Repatriot”, acesta a pus diaspora pe agenda publică, programul aducând 6.500 de români plecați peste granițe la conferințe organizate în Spania, Irlanda, Grecia sau Statele Unite.

    La sfârșitul anului trecut, a fost rearticulată „Agenda România”, axată pe trei linii principale. Prima dintre ele – tehnologiile viitorului – se referă la modul în care tehnologiile ne schimbă viața și la modul în care oamenii ar trebui să participe la această transformare. Cea de-a doua – regionalizarea – vizează extinderea amprentei RBL la nivel național. Organizația a deschis deja birouri la Cluj-Napoca și Iași, iar anul acesta urmează să deschidă un birou la Constanța. Cea de-a treia direcție se referă la confruntarea cu provocările din sistemul juridic, precum modificarea legilor justiției și ascensiunea discursului antieuropean.

    La eveniment a participat și Ștefan Mandachi, antreprenorul sucevean a cărui notorietate este în creștere după ce a construit primul metru de autostradă. „Sunt un visător, așa cum sunt mulți dintre cei prezenți în sală”, și-a explicat demersul promotorul hashtagului #Șî eu.

    Evenimentului va găzdui în continuare sesiunea Regândirea modelelor de business: oportunități și provocări, moderată de Ciprian Stănescu, Partnerships Manager Ashoka România.

    Prima zi a evenimentului se va încheia cu Gala Profesorilor Merito la care va participa Klaus Iohannis, Președintele României.

  • Inteligența artificială – pârghia cu care România ar putea urca în topul mondial

    Inteligența artificială – pârghia cu care România ar putea urca în topul mondial

    Strategia de țară pentru Inteligența artificială – Studiu de caz – România.

    Încă un pas înainte pentru punerea în practică a ideilor discutate la Summitul RePatriot de la Alba Iulia din octombrie 2018

    Peste 100 de personalități din lumea academică, cercetare, oficiali, împreună cu reprezentanți ai companiilor din RBL și jucătorii importanți din domeniul AI dintre care enumerăm: Google, UiPath, DeepMind, Bitdefender, Dell, Digital Telemed, Microsoft, Oracle, DocProcess, IBM, SAS, Orange, Vodafone, Telekom au participat la masa rotundă din 28 februarie 2019. Emulația generală, aportul de idei și propuneri a fost deosebit și cei prezenți au dovedit că le pasă de ceea ce se întâmplă și sunt pregătiți să contribuie la realizarea unei strategii care să facă din România unul din liderii în domeniul AI.

    Inteligența artificială este unul dintre domeniile tehnologice care aduc schimbări evidente în prezent și vor defini viitorul societăților. Aportul la economia mondială va fi major și pentru România poate aduce o creștere substanțială dacă ar exista eforturi concentrate de dezvoltarea domeniului. Potențialul extraordinar al AI poate aduce beneficii însemnate la îmbunătățirea calității vieții românilor, la ridicarea nivelului de sănătate, la dezvoltarea orașelor inteligente, a agriculturii, transporturilor, a producției și serviciilor, la ridicarea nivelului de securitate națională și individuală.

    Într-o lume globalizată și profund interconectată, accesul la serviciile digitale va fi independent de locația fizică în care se află utilizatorii, iar succesul soluțiilor va depinde de calitatea oferită și de modul în care acestea răspund nevoilor oamenilor. Deja simularea unor activități umane complexe, realizarea de raționamente sofisticate, învățarea și chiar măsurarea și simularea sentimentelor cu ajutorul tehnologiei a devenit realitate.

    Unele state – cu precădere liderii tehnologici – își direcționează deja în mod integrat eforturile de dezvoltare a inteligenței artificiale, în scopul de a folosi eficient resursele de care dispun, de a-și spori performanța economică și de a câștiga cât mai mult în competiția declarată la nivel global, privind dominarea domeniului.

    România are oportunitatea și, totodată, nevoia de a-și defini propriile repere în marja cărora să direcționeze eforturile de educație și cercetare să descopere noi oportunități de business, să stimuleze forța de muncă inteligentă, să creeze capacitățile de stocare de date și procesare pentru a dezvolta inteligența artificială într-un mod autentic, care să răspundă cerințelor pieței economice mondiale și să împlinească anumite necesități ale propriei societăți. Există preocuparea ca dezvoltarea acestui domeniu să se facă pe principii de etică și morală larg acceptate și să fructifice cât mai mult din geniul creator al românilor.

    RePatriot a venit doar în întâmpinarea acestui deziderat și a inițiat procesul de elaborare a Strategiei de țară privind inteligența artificială conform principiilor de generare și asumare a proiectelor în Romanian Business Leaders și în lumea antreprenorială în general. Demersul RePatriot are printre obiective contribuția la setarea unei viziuni și a unor direcții naționale de dezvoltare a soluțiilor și tehnologiilor de inteligență artificială care ar aduce o viață mai bună pentru români, alături de generarea unor mecanisme care să încurajeze întoarcerea și oferirea de oportunități specialiștilor și în țară. Crearea legăturilor antreprenoriale cu românii din diaspora este o prioritate pentru a consolida, prin eforturi comune, societatea românească și pentru a valorifica creativitatea puterii de muncă specializată.

    Ne ținem promisiunile. Noi facem!

    “Sunt foarte încântat de implicarea unor oameni excepționali și de ideile expuse care au declanșat deja pasul următor după discuția de la Alba Iulia din 2018. România poate să renască pentru un nou secol glorios. Inteligența Artificială îmbinată cu priceperea românească ar putea să fie soluția pentru recuperarea decalajului creat de o lipsă de inteligență naturală descoperită, din păcate,  tot mai des la clasa politico-managerială conducătoare.

    Mobilizarea unor minți luminate poate aduce o viziune ambițioasă a întregii țări în domeniul Inteligenței Artificiale, care ar da o nouă intensitate educației și cercetării, ar urgenta adoptarea soluțiilor în toate domeniile, ar face afacerile mai competitive, ar putea face din România unul din liderii globali și ar putea crea numeroase locuri de muncă și bine plătite aici la noi acasă. “ – Marius Bostan, inițiator al RePatriot și facilitator al evenimentului.

    25 de intervenții interesante și multe zeci de mesaje primite de pretutindeni au fost dezbătute timp de peste 5 ore de mai multe minți strălucite

    Fiind inițiate în zona antreprenorială, discuțiile au punctat necesitatea valorificării economice a deschiderilor și oportunităților de business, urmărind să identifice nișe ce pot asigura României un loc în branșa concurențială a liderilor internaționali. Ca principale necesități de dezvoltare strategică ale României în domeniul inteligenței artificiale, participanții au identificat, printre altele:

    – dezvoltarea educației și formarea de abilități specializate;

    – managementul talentelor;

    – cercetare-dezvoltare-inovare academică și industrială;

    – consolidarea și armonizarea eforturilor de digitalizare industrială și în administrația publică;

    – colaborarea proactivă multi-disciplinară, inter-sectorială și transnațională și dezvoltarea unor infrastructuri și formate comune de lucru;

    – armonizarea dezvoltării tehnologice cu cerințele de etică, de protecție a datelor, a intimității și a drepturilor omului, și cu cele de securitate cibernetică;

    – democratizarea și facilitarea accesului la serviciile și capabilitățile de inteligență artificială;

    – creșterea culturii digitale, prin promovarea domeniului și conștientizarea la nivelul întregii societăți românești.


    În perioada următoare un Grup de Lucru va elabora un prim draft al Strategiei de Țară pentru Inteligență Artificială pe baza ideilor și materialelor prezentate la eveniment, care urmează sa fie supus ajustărilor corective și apoi lansat spre consultare publică în cadrul unei Conferințe. Guvernul, autoritățile publice locale, mediul academic și de cercetare sau orice organizații interesate să participe la acest efort sunt rugate să trimită opiniile la office@repatriot.ro.

    Strategia de țară pentru AI va reprezenta cadrul de referință pentru coordonarea eforturilor antreprenoriale, academice și publice de cercetare-dezvoltare-inovare în domeniu, și se va constitui, în timp, ca o platforma de colaborare interna și internațională ce asigura creșterea și valorificarea capitalului și resurselor autohtone specializate.

    Le mulțumim tuturor celor care au contribui la Masa Rotundă!

    Marius Bostan – RePatriot, Gabriel Prefac – PitechPlus, George Haber – Crestafund , Florin Furdui – Portland Trust, Constantin Ionescu – Administrația Prezidențială, Dragoș Roșca – Delta Asset Invest / Președinte RBL, Nicusor Moldovan – City Manager Alba Iulia, Siegfried Mureșan – Europarlamentar, Alexandru Petrescu – Ministru MCSI, Viorica Pătrăucean – Deepmind, Cristian Pațachia -Orange, Răzvan Florian – Romanian Institute of Science and Technology, Cluj-Napoca, Florin Talpeș – Bitdefender, Liviu Petrișor Dinu – Human Language Technologies Research Center, George Roth – UiPath, Emil Ionescu – Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti, Radu Gramatovici – Facultatea de Matematică și Informatică, Adina Florea – Facultatea de Calculatoare si Automatica din UPB, Andra Giucă – Romanian Business Leaders – RePatriot, Andrei Nica – Facultatea de Calculatoare si Automatica din UPB, Alin Stefanescu – Facultatea de Matematică și Informatică, Radu Dop – Romanian Medical Association, Eugen Popescu – Autoritatea Aeronautică Civilă Română, Mihai Ilie Goga – Marketing Insiders Group, Delia Iliasa – Commercial Director Medicover România, Dan Oroș – Google România, Elena Burceanu – Bitdefender, Bogdan Nedelcov – UiPath, Margareta Chesaru – UiPath, Silviu Teodoru – Oracle România, Sergiu Russu – Oracle România, Petre Bădică – Newsweek, Emil Munteanu – Power Net Consulting, Madălina Neagu – Schoenherr București, Andrei Nagy – AlphaBlock, Kurt Weber – Horvath and Partners, Liviu Drăgan – Druid Soft,  Liviu Apolozan – DocProcess, Florin Vişa – BERD, Ana Maria – Stancu Bucharest Robots, Eugen Cojoaca-Telekom, Sabin Cernea – Wu Xing, Răzvan Costache – Avalon, Emanuela Modoran – Smart Alliance Innovation Technology Cluster, Cristian Pațachia – Orange, Emanuel Trandafir – Voluntar, Gelu Trandafir – Jurnalist, Dumitru Mihalas – Sirius Solutions, Marius Stoica – Transgaz, Lidia Burluc – Iceberg Plus, Anca-Maria Pop – Ceetrus Romania, Ingrid Zamfir – GoodNews, Doina Anghelescu – ASEMER / AHK, Sorin Shmuel Ilovici – Digital Telemed System, Aurelian Ionescu – Former IBM, Marius Bostan – Romanian Business Leaders & Inițiator RePatriot, Sebastian Hubati – Romanian Business Leaders, Andrada Ioniță – Romanian Business Leaders – RePatriot, Mirela Cotigă – Romanian Business Leaders – RePatriot, Alin Claudiu Apostu – Romania Business Leaders – Insighs, Decebal Popescu – Ministerul Educației, Ștefan Baciu – SAS Romania & Rep. Moldova, Andrei Costache – KM Trust,Ciprian Pașca, Mădălina Vilău – Customer Care Hub Iași 2019, Dan Cîrstea – United Media Corporation, Ionuț Țața – Iceberg plus, Dan Borbely – Țuca Zbârcea & Asociații, Răzvan Furdui – Țuca Zbârcea & Asociații, Marius Podea – AInsider, Mihai Mihailovici – Interactive Software, Adrian Marinescu – Microsoft, Mirabela Miron – Avisso, Pavel Câmpan – Freelancer, Cornel Vintilă – AGYS, Dan Mazilu – Mediatel Data, Luca Stoica – student UPB, Grig Petrescu – Voluntar, Adrian Stanciu – Adrista Consulting, Monica Leulescu – United Media Corporation, Dan Lungu – Ambasada USA, Viorel Udma – Accendo, Ionel Bechiș – Auto Becordo, Lăcrămioara Isărescu – IBM, Mike Costache – Tech Coast Angels, Andrei Gheorghe – Matematician, Sebastian Hedea – Avisso, Raluca Chelaru – Țuca Zbârcea & Asociații.

  • Gala MERITO 2019, sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României, în prima zi de RBLSummit – Excelență, profesionalism, creativitate şi puțină „magie” în Educație

    Gala MERITO 2019, sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României, în prima zi de RBLSummit – Excelență, profesionalism, creativitate şi puțină „magie” în Educație

    Parte din comunitatea MERITO cu Preşedintele României, la evenimentul de lansare a proiectului strategic România Educată – 4 decembrie 2018, Palatul Cotroceni.
    Sursa foto: Administraţia Prezidenţială

    Baza unei educații de calitate sunt profesorii valoroși

    Profesorii valoroși sunt baza unei educații de calitate, în care pasiunea și dăruirea sunt constante ale activității acestora. Este nevoie de contexte în care dascălii să fie apreciați, să lucreze împreună și să-și împărtășească experiența pentru învățarea altor profesori. Prin MERITO, punem în „lumina reflectoarelor” profesorii români exemplari, pe aceia cărora viitorul României nu le este indiferent. Creştem o echipă care descoperă cadre didactice cu adevărat deosebite, cărora le oferim recunoaștere, o comunitate și îi premiem într-o Gală anuală.

    Gala MERITO se desfășoară, pentru al doilea an consecutiv, sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, ce ne-a fost acordat ca recunoaștere a contribuției proiectului la reconstruirea prestigiului social al meseriei de învățător / profesor și ca formă de susținere a extinderii proiectului pentru a construi comunități profesionale de profesori în toate regiunile geografice ale României.

    12 CADRE DIDACTICE PE SCENA MERITO LA RBL SUMMIT 2019

    Pe scena Galei MERITO, ediţia a IV-a, de pe 13 martie 2019, vor urca 12 cadre didactice: 10 profesori, un educator şi un director, care predau în învăţământul preuniversitar. Provin de la Baia Mare şi până la Techirghiol, de la Eşelniţa (MH) şi până la Miercurea Ciuc şi au performanţe diverse precum: reuşesc să păstreze copiii la şcoală în mediul rural; îşi învaţă elevii robotică; predau fizicaprin „magie” sau au elevi olimpici naţional şi internaţional. Îi vom dezvălui în prima seară de RBLSummit, când le vom recunoaşte împreună public şi material performanţele şi oferi aprecierea binemeritată. 

    “Un om care m-a provocat să îmi doresc să devin mai bună – din fiecare lectură, domnul profesor sublinia valorile care se aplică în viaţa de zi cu zi, în formarea noastră, a elevilor, ca indivizi etici, conduşi de principii morale, în regăsirea şi în redescoperirea noastră, dar şi a celorlalţi şi în armonizarea cu semenii – să îmi doresc să citesc, să învăţ, să îmi asum, să aplic în tot ceea ce mă înconjoară şi să mă autodepăşesc în fiecare zi. […] Aşadar, de la profil real, astăzi mă aflu pe băncile facultăţii de ştiinte şi litere, în pregătire pentru a deveni profesoară de limba română şi, cu speranţă şi seninătate, un bun model.” 

    Extras de recomandare pentru unul dintre cei 12 profesori MERITO 2019

    Comunitatea la Gala MERITO 2018. Sursa foto: arhiva proiectului MERITO

    Cei 12 profesori din învăţământul preuniversitar pe care îi vom premia anul acesta au fost selectaţi din peste 400 de recomandări, venite din partea elevilor, părinţilor, absolvenţilor şi a comunităţilor locale, din toată ţara. Procesul de selecţie a durat aproape 1 an, selecţia finală fiind realizată de către un juriu compus din membri ai comunităţii Romanian Business Leaders,  pentru a ne asigura că cei pe care îi selectăm pun responsabilitate, profesionalism, creativitate, dar şi pasiune, har şi un pic de „magie” în munca lor. Toți acești profesori au fost documentaţi online, validaţi în comunitatea locală, iar cei selectaţi sunt intervievați de jurnaliști colaboratori, care scriu povestealor, chiar în această perioadă.

    Publicăm toate poveștile documentate într-o galerie online care păstrează emoția și mesajul profesorilor. Această campanie, desfășurată anual, se finalizează cu Gala MERITO, eveniment în cadrul căruia oferim premii (burse în valoare de 1.500 de euro, trofeul şi diploma MERITO) poveștilor cu cea mai mare încărcătură de valori și care pot să transmită în lume mesajul despre profesorii care ne pot schimba viața.

    Gala MERITO ocupă un rol central în cadrul acestui proiect. Aducem împreună profesorii laureaţi şi pe cei din generaţiile anterioare, oameni de afaceri, reprezentanți ai societăţii civile din Educaţie și media pentru a spune „Mulţumim!”, pentru a-i aplauda și a le arăta că noi credem că împreună putem schimba soarta României.

    Ca să îţi faci o idee, te invităm să arunci o privire la Gala MERITO 2018, iar apoi vino alături de noi la ediţia de anul acesta, în prima zi de RBL Summit, pe 13 martie, de la ora 17:00. Susţine Excelenţa în Educaţie şi premiul unui profesor MERITO aici.

    Partenerii

    Printre partenerii MERITO confirmaţi până acum se numără: Bitdefender (partener fondator); Erste Asset Management România şi Deloitte România (parteneri principali); TaxHouse; Centrul Step by Step şi Ready Nation România; Fundaţia FAN Courier; Fundaţia eMag; Vitafoam; Temad; Wu Xing; Adservio şi alţii, pe lângă cei 50+ de lideri de business, care au contribuit în proiect, cu peste 800 de ore de voluntariat.

     

  • Scrisoare privind modificarea legii ANPC prin OuG 2019

    Scrisoare privind modificarea legii ANPC prin OuG 2019

    Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) a transmis vineri (25 ianuarie 2019) către decidenți din România o scrisoare în care a explicat consecinţele modificării prin Ordonanță de urgență acte normative din domeniul protecției consumatorilor. Scrisoarea a fost transmisă Prim-ministrului, Ministrului Economie, Ministrului pentru mediul de afaceri şi Ministrului pentru afaceri externe.

    CDR consideră că proiectul de OUG poate avea implicații negative majore asupra dezvoltării economice a României și asupra satisfacerii intereselor consumatorilor români. Motivele şi solicitările CDR sunt expuse pe larg în scrisoarea disponibilă pe pagina de internet a CDR.

    Despre Coaliția pentru Dezvoltarea României

    CDR este o inițiativă privată, apolitică, construită ca un acord de colaborare prin participarea colectivă a membrilor săi și reunește organizații cum sunt Camera Americană de Comerț în România (AmCham), Camera Franceză de Comerț în România (CCIFER), Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Camera de Comerț și Industrie Română-Germană (AHK), Romanian Business Leaders (RBL), Consiliul Investitorilor Străini (FIC) sau Confederația Patronală Concordia.

    Membrii CDR contribuie voluntar cu resursele și expertiza necesară formulării unor opinii comune cu privire la politici publice cu impact asupra mediului de afaceri. Companiile reprezentate de cele 25 de organizații de afaceri membre CDR angajează peste un milion de oameni și generează aproximativ 50% din PIB. Scopul CDR este de a oferi o bază coerentă pentru consultare cu Guvernul și alte instituții publice pe teme care au impact asupra climatului economic și de afaceri din România.

  • Scrisoare deschisă referitoare la introducerea pe agenda CSAT a unor subiecte ce privesc siguranța națională

    Scrisoare deschisă referitoare la introducerea pe agenda CSAT a unor subiecte ce privesc siguranța națională

    Stimate domnule Președinte,
    Stimate doamne și stimați domni,

    Adresăm Consiliului Suprem de Apărare a Țării în numele Coaliției pentru Dezvoltarea României (CDR) o scrisoare deschisă prin care facem public demersul nostru de a solicita includerea pe agenda CSAT, începând cu ședința din 28 decembrie 2018, a unor subiecte care prin efectele lor preconizate asupra sectoarelor strategice din economie, respectiv energie, financiar și comunicații, privesc siguranța națională: impactul OUG adoptată de Guvernul României în ședința din 21 decembrie 2018 asupra stabilității fiscale, predictibilității procesului legislativ și deficitului de forță de muncă.

    CDR reprezintă companii românești și străine, mici și mari care contribuie cu peste 50% la PIB-ul României și angajează peste 1,2 milioane de oameni. Credem că vocea noastră trebuie ascultată.

    Coaliția pentru Dezvoltarea României consideră că este timpul să completăm agenda CSAT cu subiecte de actualitate, care pot transforma într-un mod ireversibil bunăstarea si granițele economice ale României, mai ales într-un context global în evoluție.

    Degradarea până la eliminare a dialogului social din România, lipsa unei consultări reale și a unor analize de impact, modul pompieristic în care orice dorință a guvernului se traduce aproape peste noapte în ordonanțe de urgență, unele cu magnitudine greu de măsurat, cum ar fi cea de anul trecut cu transferul contribuțiilor sociale de la angajator la angajat sau acesta din 21 decembrie la care am făcut referire mai sus, ne îndreptățesc să considerăm că este amenințată siguranța atât a investițiilor prezente cât și viitoare, cu impact direct și indirect asupra populației.

    CDR reprezintă nu numai vocea companiilor, dar și a angajaților acestora, într-o piață a muncii în care numărul de oameni activi este în scădere, fapt care reprezintă unul dintre cele mai importante riscuri de securitate națională. La acesta se adaugă riscul fiscal: peste 230 de modificări anuale ale Codului Fiscal sunt nefirești și denotă o guvernare prin OUG in care Parlamentul a devenit o anexă a Guvernului.

    Conform Art. 115, aliniatul 4 din Constituția României, încă în vigoare, Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora.

    Stimate doamne și stimați domni, avem nevoie de predictibilitate, stabilitate, transparență și încredere!

    În România zilelor noastre, toate acestea reprezintă încă doar niște deziderate.

    Ordonanța de Urgență din seara zilei de 21 decembrie, o zi simbolică pentru poporul român, riscă să declanșeze o criză a economiei românești prin lipsa oricărui studiu de impact, a unor norme metodologice, după cum toți specialiștii din domeniu au subliniat din primul moment.

    Stimate Domnule Președinte,

    Dorim să semnalăm, și prin acest mod că aceste metode atentează pe fond la siguranța națională, aspect demn de a fi abordat în ședințele strategice al CSAT.

    Cu încredere în viitor,

    Romanian Business Leaders (RBL), Camera de Comerț Americană în România (AmCham), Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private mici şi mijlocii din România (CNIPMMR), Confederaţia Patronală Concordia (Concordia), Consiliul Investitorilor Străini (FIC), Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Franceză în România (CCIFER), Camera de Comerţ şi Industrie Română-Germană (AHK).

  • Scrisoare deschisă referitoare la OUG privind noile măsuri fiscal-bugetare

    Scrisoare deschisă referitoare la OUG privind noile măsuri fiscal-bugetare

    Stimată doamnă prim-ministru,

    Vă scriem în numele Coaliției pentru Dezvoltarea României (CDR), într-un ultim efort de a preîntâmpina o decizie a Guvernului pe care îl conduceți și care riscă să aibă consecințe deosebit de grave pentru economia României. CDR reprezintă companii românești și străine, mici și mari care contribuie cu peste 50% la PIB-ul României și angajează peste 1,2 milioane de oameni. Credem că vocea noastră merită ascultată.

    Suntem convinși că nu doriți să creați probleme mediului de afaceri și economiei și că la baza deciziei dumneavoastră de a adopta această Ordonanță de Urgență stau bunele intenții. Din păcate, această ordonanță a fost elaborată fără o analiză serioasă și fără o consultare cu specialiști în domeniile pe care le reglementează sau le impozitează. În lipsa acestei consultări, fiind rezultatul contribuției unui număr restrâns de persoane, ea conține multe greșeli și concluzii bazate pe analize eronate. Considerăm că ele pot fi îndreptate în urma unui dialog cu mediul de afaceri.

    Realizarea planului de guvernare actual este posibilă doar printr-un parteneriat între administrația statului și mediul de afaceri care să fie bazat pe încredere și optimism. Din păcate, în ultimii doi ani, aceste sentimente s-au deteriorat îngrijorător, atingând un nivel foarte scăzut. Adoptarea unor măsuri care afectează grav modele de afaceri ale unor domenii cheie, într-un mod complet lipsit de predictibilitate, nu face altceva decât sa distrugă iremediabil încrederea între stat și mediul de afaceri.

    Soluția văzută de noi nu este legiferare prin OUG, în preajma sărbătorilor de iarnă și cu aplicabilitate peste doar câteva zile, ci într-un dialog onest, bazat pe argumente, cifre și studii de impact. Ori acest lucru necesită timp și efort.

    Acceptarea solicitării noastre, chiar în preajma datei la care România va prelua președinția Consiliului Uniunii Europene, va fi cel mai puternic mesaj pentru mediul de afaceri că Guvernul are capacitatea de a rezolva prin dialog problemele cu care ne confruntăm și împreună putem găsi cele mai bune soluții.

    Prin urmare, vă rugăm să nu girați prin semnătura dumneavoastră un act normativ care are toate șansele să declanșeze o criză a economiei românești, ci să dispuneți așa cum am solicitat de nenumărate ori în acest an, aducerea la masa consultărilor a tuturor celor implicați, atât din administrație, cât și din mediul de afaceri.

    Ne exprimăm dorința și disponibilitatea de a participa astăzi în deschiderea ședinței de Guvern, cu specialiștii noștri, pentru a sta la dispoziția decidenților și pentru a aduce toate datele necesare pentru luarea singurei decizii pe care o considerăm corectă și anume respingerea acestui act normativ în forma actuală.

    Cu considerație,
    Comitetul Director CDR

  • Antreprenorii mici și salariații vor plăti costul măsurilor fiscale ilogice ale Guvernului

    Antreprenorii mici și salariații vor plăti costul măsurilor fiscale ilogice ale Guvernului

    Guvernul declanșează a două perioadă neagră pentru antreprenorii români, după criza din 2008-2012, prin măsurile fiscale pregătite să fie adoptate pe final de an, fără consultare și într-un mod care reconfirmă lipsa de respect și disprețul total față de mediul privat și față de români.

    Revoluția fiscală a Guvernului lovește, în primul rând, în antreprenoriatul românesc și în puterea companiilor românești să producă valoare pentru economie și să plătească taxe, doar ca să mascheze incapacitatea guvernării să colecteze venituri la buget.

    Micii antreprenori sunt cei care vor deconta în 2019 costurile mai mari cu energia, transportul mărfurilor, telecomunicațiile și cu dobânzile la credite. Spre exemplu, odată perceput, costul cu impozitarea activelor bancare va trece rapid în costul celor care sunt deja împrumutați sau care vor dori să se împrumute. Astfel, antreprenorii mici și persoanele fizice vor achita de fapt nota de plată pentru ca Guvernul să colecteze rapid și fără dureri de cap venituri bugetare suplimentare de 3.5-4 miliarde de lei prin suprataxarea a mai puțin de 40 de mari contribuabili, în loc să își facă treaba cu adevărat și să strângă acești bani de la câteva mii de evazioniști fiscali.

    La finalul zilei, cei care plătesc sunt tocmai românul și micul antreprenor, în numele cărora Guvernul pretinde că introduce toate aceste taxe. Micul antreprenor și consumatorul român vor achita și creșterile facturilor aferente contractelor cu furnizorii de servicii de distribuție de energie, gaze și telecomunicații, care vor trece noile costuri, fără doar și poate, în tarifele percepute.

    Rezultatul măsurilor în viitor este greu de prognozat, dar este clar că, pe termen scurt, piața bursieră absoarbe puternic primele șocuri. Pe termen mediu, este posibil ca unele companii din zona bancară și din energie să decidă să plece din România, așa cum s-a întâmplat recent în Ungaria. Cert este că, pe termen mediu, statul român își produce singur rău pentru că va pierde venituri la buget din cauza creșterii insolvențelor.

    Romanian Business Leaders (RBL) cere Guvernului să oprească de urgență ordonanța care va bulversa economia în 2019 și să respecte legea privind transparența decizională și consultările publice.

  • 100 de idei care pot face România o țară mai bună

    100 de idei care pot face România o țară mai bună

    Gala NewMoney 2018 a reunit oameni de afaceri de top, discuții memorabile privind mediul de business autohton și a lansat 100 de idei pentru România

    Într-un an de încărcătură istorică, Romanian Business Leaders – RBL, în parteneriat cu revista NewMoney, a demarat un proiect special prin care a ajuns anul acesta în cele mai importante orașe din țară, cu evenimente dedicate mediului de business local.

    Antreprenorii din mediul de business au asistat în cadrul galei NewMoney la ultima ediție din acest an a caravanei naționale „Centenar 2018  –  100 de idei pentru România“. Lipsa forței de muncă cu care se confruntă antreprenorii din toate domeniile, edu­cația precară sau absorbția fondurilor europene sunt doar câteva dintre temele de discuție din ca­drul evenimentului.

    „Am fost de curând în Germania și am interacționat cu un om de afaceri de acolo. Primul lucru care m-a întrebat a fost cum să facă să aducă oameni din România, pentru că are ce face, dar nu are cu cine. M-am întors acasă și m-am văzut cu un om de afaceri din Cehia. Prima întrebare pe care mi-a pus-o a fost: „Cum e la voi cu oamenii, că la noi e catastrofă?“

    Astfel, suntem într-un mediu foarte bun și într-o concurență cu toată Europa în momentul de față. Cel puțin în Germania, lipsa forței de muncă este acută și este clar că vorbim despre o competiție extraordinară între noi toți, în contextul în care am devenit o piață unică pentru talente, pentru forță de muncă de calitate.” – Dragoș Anastasiu, Președinte Eurolines Group

    „Eu cred că mediul de afaceri a crezut până acum că de Educație trebuie să se ocupe doar Guvernul României. Ceea ce este fals. Educația este și a noastră. Orice copil care intră în școală poate fi viitorul nostru angajat. Atunci când intră în industrie, noi suntem și angajatorii, și părinții acestor copii. Eu cred că cultura și leadership-ul pe care antreprenorii le au în companii trebuie duse în școli, pentru că principala provocare majoră este cultura din școli.” – Măriuca Talpeș, cofondator Bitdefender.

    O sută de idei pentru o Românie mai bună

    Suita de evenimente „Centenar 2018  –  100 de idei pentru România“ a centralizat de la oamenii de afaceri din întreaga țară 100 de soluții pentru eliminarea decalajelor de dezvoltare dintre regiunile istorice, dar și dintre România și Uniunea Europeană, pe care le puteți vedea mai jos.

    INFRASTRUCTURĂ

    1. Construirea unei autostrăzi care să lege Moldova de Ardeal
    2. Trecerea infrastructurii utilitare la următorul nivel: eficientizarea energetică
    3. Găsirea unor soluții mai simple decât autostrăzile pentru descongestionarea traficului
    4. Modernizarea infrastructurii rurale, astfel încât și cealaltă jumătate a României să se bucure de aceleași condiții
    5. Absorbția integrală a fondurilor europene destinate proiectelor de autostrăzi din România
    6. Dezvoltarea infrastructurii aeriene
    7. Construirea unui pod peste Dunăre și conectarea nordului cu sudul regiunii Sud-Est
    8. Creșterea gradului de folosire a banilor publici pentru infrastructură
    9. Introducerea de servicii integrate în transportul în comun din București (RATB + Metrorex)
    10. Achiziția de vehicule exclusiv electrice pentru transportul în comun
    11. Construirea de piste pentru bicicliști și benzi speciale pentru transportul în comun, în locurile din marile orașe unde acest lucru este posibil
    12. Modernizarea centurii Bucureștiului și a marilor orașe
    13. Construcția liniei de metrou București-Otopeni
    14. Construirea unor parcări verticale automate, pentru care ar fi necesară o suprafață foarte mică de teren
    15. Confiscarea mijloacelor de locomoție neomologate care îngreunează traficul pe marile artere de circulație
    16. Aplicarea strictă a legii în cazul incendiilor provocate de proprietarii de terenuri agricole după strângerea recoltelor
    17. Reducerea zonelor de risc în traficul rutier prin amplasarea unor indicatoare adecvate și repararea semafoarelor defecte: România este „campioană“ europeană la accidente rutiere mortale

    DEZVOLTARE REGIONALĂ

    18. Descentralizare și regionalizare: alocarea de fonduri autorităților locale pentru proiecte mari de investiții
    19. Determinarea autorităților să „lupte“ pentru atragerea de investiții
    20. Realizarea unui „inventar“ al forței de muncă, pentru a identifica specificul fiecărei regiuni și a atrage țintit investitori
    21. Dezvoltarea regiunilor pe industrii, similar landurilor germane
    22. Crearea tuturor tipurilor de parteneriate: public-privat, public-public, privat-privat
    23. Realizarea de investiții teritoriale integrate pe fonduri europene
    24. Realizarea procesului de regionalizare, astfel încât proiectele să poată fi depuse direct la Bruxelles

    ECONOMIE & BUSINESS

    25. Accent pe atragerea investitorilor români, nu doar a celor străini
    26. Consolidarea managementului turistic pentru dezvoltarea acestei industrii cu potențial uriaș
    27. Fabricarea de produse cu valoare adăugată mai mare
    28. Îmbunătățirea culturii antreprenoriale: trebuie să învățăm să ne vindem mai bine
    29. Eliminarea concurenței neloiale atât între companiile private, cât și între cele private și cele de stat
    30. Integrarea unor indicatori de performanță și de bune practici în businessurile private
    31. Transformarea neajunsurilor României în oportunități pentru potențiali investitori
    32. Stimularea investițiilor autofinanțate
    33. Creșterea ponderii pe care investițiile o au în PIB
    34. Folosirea digitalizării pentru a trece la nivelul următor
    35. Dezvoltarea agriculturii și a industriei alimentare
    36. Identificarea tendințelor principale și orientarea businessurilor către viitor
    37. Identificarea unor povești de brand pentru România
    38. Utilizarea maximală a fondurilor europene în toate sectoarele în care pot fi atrase
    39. Respectarea unui deficit bugetar de maximum 3% pentru a reduce decalajul față de țările UE
    40. Stimularea angajaților prin programe culturale la serviciu: aducerea de echipe de artiști la birou. În felul acesta pot fi crescute și veniturile artiștilor

    SOCIETATE & POLITICI

    41. Promovarea unei culturi a meritocrației: generațiile viitoare trebuie să învețe că succesul se câștigă doar prin muncă
    42. Recrutarea unor specialiști în rândul decidenților de politici publice
    43. Implicare: nu ne oprește nimeni să umplem golurile acolo unde statul nu are capacitatea să o facă
    44. Monitorizarea activității administrației publice: urmărirea contractelor și denunțarea neregulilor
    45. Informatizarea, acolo unde este cazul, a bazelor de date ale administrației centrale și locale și, în plus, corelarea acestora pentru a simplifica formalitățile birocratice.
    46. Readucerea în țară a oamenilor valoroși plecați în străinătate
    47. Corelarea politicilor publice cu indicatorii economici: sunt inutile șocurile salariale care distorsionează piața forței de muncă
    48. Eliminarea corupției din mediul privat: nu există corupție de stat fără complicitatea privaților
    49. Dezvoltarea unui agregator de integritate, în care să fie trecute toate companiile cu practici îndoielnice
    50. Clarificarea și uniformizarea legislației locale, astfel încât businessurile să poată fi replicate în mai multe zone ale țării
    51. Promovarea unor soluții de tip blockchain pentru trans-parentizarea întregii economii
    52. Reevaluarea Legii sponsorizării astfel încât aceasta să permită companiilor să se implice în proiecte legate de educație
    53. Salvarea satelor românești prin coagularea comunităților rurale în jurul unui proiect de anvergură
    54. Promovarea onestă a României peste hotare, într-o manieră modernă și atractivă pentru străini
    55. Sprijinirea tinerilor cărora nu le e frică să se lanseze în business
    56. Impulsionarea prezenței la vot și găsirea liderilor de mâine
    57. Încurajarea continuității unor proiecte de anvergură
    58. Reformarea sistemelor de sănătate și de educație pentru a încuraja repatrierea românilor plecați peste graniță
    59. Numirea membrilor Consiliului Național al Audiovizualului doar prin concurs, fără intervenția politicienilor
    60. Sancționarea progresivă, până la retragerea licenței de emisie, a televiziunilor care dezinformează
    61. Coagularea tinerilor în asociații care să încurajeze cercetarea, arta și cultura
    62. Adaptarea fiscalității în funcție de specificul fiecărui domeniu, pentru a detensiona piața forței de muncă
    63. Îmbunătățirea calității vieții prin acces facil la informație, educație și sănătate
    64. Schimbarea modului de gândire în sensul concentrării mai mult pe realizări și mai puțin pe eșecuri
    65. Alocarea unor bugete locale pentru cercetare și dezvoltare – banii ar putea merge la tinerii care creează aplicații pentru îmbunătățirea vieții orașelor
    66. Găsirea unor soluții pentru aducerea medicilor în comunitățile izolate măcar o dată pe săptămână.
    67. O mai mare implicare a Bisericii în sănătate (mai ales pe zona de îngrijire) și educație
    68. Demolarea într-un termen de cel mult șase luni de la emiterea unei sentințe definitive a construcțiilor ridicate fără autorizație
    69. Înăsprirea pedepselor și aplicarea strictă a legii pentru nerespectarea planurilor urbanistice
    70. Încurajarea e-learning în zonele cu acces dificil
    71. Găsirea unor metode pentru a putea plăti legal competențe care să fie atrase în administrație
    72. Rezolvarea ecartului dintre recompensă și răspundere în administrație (la nivel înalt)
    73. Implicarea în politică la nivel individual
    74. Introducerea obligativității votului
    75. Alocarea unor bugete locale pentru dotarea cu computer tomograf a spitalelor înainte ca banii să fie cheltuiți pe flori sau pe statui
    76. Sprijinirea financiară a sportului de masă în centrele de copii și juniori înainte ca administrația locală să finanțeze echipe de seniori din ligile inferioare
    77. Acordarea de pensii speciale doar pentru invalizii de război și pentru urmașii militarilor căzuți în luptă
    78. Reducerea numărului de modificări ale Codului Fiscal: restricția ca acesta să poată fi schimbat o dată la cel mult patru ani
    79. Eliminarea posibilității ca pedepsele pentru acte de corupție să poată fi suspendate
    80. Colectarea selectivă a deșeurilor menajere până la capătul procesului, pentru protecția mediului
    81. Înăsprirea pedepselor pentru nerespectarea normelor privind gestionarea substanțelor toxice și a deșeurilor industriale

    EDUCAȚIE

    82. Crearea unor programe de educație financiară – aproape jumătate din populația României nu are cont bancar
    83. Reorientarea educației tehnice de la teorie către practică
    84. Concentrarea pe informații pertinente: renunțarea la sfaturile lui „tanti Aglaia“
    85. Educarea viitoarei generații de antreprenori prin implicarea celei care a „dovedit“ deja
    86. Realizarea unor investiții în parteneriat public-privat pentru instruirea forței de muncă
    87. Selectarea candidaților școlilor profesionale după alte criterii decât mediile mici din formele de educație precedente
    88. Atragerea forței de muncă din străinătate și prin crearea unor programe de formare
    89. Deschiderea de școli private de meserii
    90. Găsirea unor soluții inedite pentru criza forței de muncă, precum angajarea deținuților
    91. Aplicarea Legii educației naționale, care stipulează că pentru finanțarea acestui sector se alocă din bugetul de stat și din bugetele autorităților publice locale minimum 6% din Produsul Intern Brut.
    92. Simplificarea programei școlare și punerea accentului pe creativitate și anticipare, nu pe stocarea de informație
    93. Crearea unei legături între mediul de business și sistemul de educație, pentru o mai bună anticipare a meseriilor viitorului
    94. Creșterea implicării la nivel individual (atât oameni, cât și companii) în educație
    95. Organizarea unor vizite prin care elevii să cunoască viața din companiile private
    96. Insuflarea interesului pentru tehnologie încă din școală
    97. Transformarea bibliotecilor fără abonați în centre tehnologice sau modernizarea lor
    98. Organizarea de cursuri pentru formarea unor specialiști capabili să atragă fonduri europene
    99. Dotarea școlilor cu toalete în interiorul clădirii, nu în curte, și finalizarea lucrărilor de reparații înainte de începerea anului școlar
    100. Conștientizarea importanței pe care o are protejarea mediului și educarea copiilor în acest spirit

    Citește mai multe pe NewMoney.ro.

  • Indexul de Încredere Macroeconomică al RBL

    Indexul de Încredere Macroeconomică al RBL

    De la începutul anului 2018 măsurăm încrederea în economie, prin Indexul de Încredere Macroeconomică al RBL, sondaj trimestrial printre membri. La Conferinţele RBL din ţară, am prezentat rezultatele din octombrie, dintre care se remarcă:

    – condiţiile generale de a face business în România, în următorul an, vor râmâne la fel, cred 58% dintre respondenţi;

    – condiţiile macroeconomice globale vor evolua nefavorabil, spun 43% dintre respondenţi.

    Rezultatele complete le puteți vedea aici.

  • România ratează dezvoltarea pentru că nu promovează competența și continuitatea la conducerea infrastructurii, educației și a sănătății

    România ratează dezvoltarea pentru că nu promovează competența și continuitatea la conducerea infrastructurii, educației și a sănătății

    Romanian Business Leaders – RBL cere tuturor partidelor politice din România să asigure un management competent și continuitate la conducerea a trei domenii-cheie care presupun investiții publice pentru dezvoltarea pe termen lung a României – infrastructură, educație și sănătate. Anul 2018 ar fi trebuit să fie anul investițiilor publice, dar avem în realitate cel mai scăzut nivel din istoria țării (3% din PIB) și deja guvernările fac o tradiție din a nu-și asuma responsabilitatea pentru dezvoltarea economică a României.

    În infrastructură, managementul operațional profesionist și responsabil este necesar la nivelul Ministerelor și al Companiilor din subordine ca să implementeze unitar un program de investiții, care să respecte întocmai Master Planul General de Transport.

    “Nu e permis să schimbi strategia în fiecare lună. În ultimii 10 ani, România a avut 18 miniștri ai Transporturilor. Dacă noi nu punem presiune ca miniștrii competenți să aibă continuitate în funcțiile pe care și le-au dorit, nu avem cum să o scoatem la capăt, indiferent cât de mult ne dorim”, a declarat Ion Lixandru, liderul grupului de lucru RBL pentru Infrastructură, la conferința de lansare a Romanian Business Leaders Moldova, din 28 noiembrie 2018.

    RBL cere să fie respectate două reguli de bază privind conducerea competentă a Ministerelor Transporturilor, Educației și Sănătății: (1) inamovibilitatea miniștrilor cel puțin pe perioada mandatului de patru ani (cu excepția situațiilor clare de nerespectare a mandatului de investitură) și (2) complementaritatea deciziilor, prin care niciun nou ministru nu poate să schimbe sau să anuleze o decizie a miniștrilor anteriori, privind prioritățile din documentele strategice (de exemplu, în infrastructură, din Master Planul de Transport).

    Infrastructura a fost subiectul principal dezbătut de peste 150 de antreprenori și executivi de top din Iași, Suceava, Bacău, Neamț și Vaslui, la conferința RBL – Cum conectăm Moldova la dezvoltarea pe termen lung. Lideri din business locali și naționali cu afaceri cumulate de peste 500 milioane de euro (în producție, industrie alimentară, sănătate, tehnologie, turism, curierat, transport, textile și alte domenii), care angajează împreună peste 10.000 de angajați, au mai discutat despre soluții practice la criza de oameni și despre piața ITC din Iași.

    Filiala din Iași este a doua deschisă de RBL în țară, după cea din Cluj-Napoca, în 2017. Filialele reunesc membrii RBL de pe plan local și pun la dispoziția antreprenorilor și executivilor de top din regiune platforma de acțiune și implicare a RBL, care este formată din programe pentru antreprenoriat, educație și bună guvernare și în care oamenii de afaceri pot dedica resurse de timp, bani și expertiză pentru a le adapta și dezvolta la nivel local.