Fundația Romanian Business Leaders

Categorie: News

  • Apel la responsabilitate pentru România

    Apel la responsabilitate pentru România

    Bucureşti, 4 iulie 2018

    Comunitatea de afaceri reprezentată de AmCham Romania (Camera de Comerţ Americană în România), AHK (Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană), Confederaţia Patronală Concordia şi RBL (Romanian Business Leaders), este extrem de îngrijorată de asaltul asupra statului de drept, prin multiplele inițiative legislative de modificare a numeroase legi din diverse domenii, inclusiv a codurilor penale, ce pun România pe o traiectorie descendentă din punct de vedere social şi economic.

    Cascada de iniţiative legislative controversate,  include anumite proiecte legislative care au fost aprobate astăzi în Parlament. Motivarea acestor inițiative legislative este fără o logică fundamentată din punct de vedere economic și social, acestea fiind totodată în mod evident partizane. Exemple precum cel privind anularea obligaţiilor de respectare a guvernanţei corporative de către companiile de stat, lasă loc pentru abuzuri, politizarea managementului și lipsa de responsabilitate cu privire la folosirea fondurilor publice.

    Asistăm în ultimele 18 luni la o mobilizare fără precedent a decidenţilor în jurul unor teme periferice din punct de vedere al urgenţei şi importanţei pentru România şi români, în timp ce priorităţi naţionale, precum educaţia, sănătatea, infrastructura, nu au depăşit stadiul de “strategii de sertar”. Deşi aceste initiative sunt argumentate la nivel declarativ prin grija faţă de cetăţean, de fapt, acestea adâncesc nesiguranţa cetăţenilor şi neîncrederea mediului privat.

    Insistenţa în direcţia modificărilor legislaţiei penale, în pofida valului de reacţii din partea societăţii şi a avertismentelor partenerilor internaţionali, crează un climat de neîncredere care afectează obiectivele asumate ale României: să fie un partener de încredere al NATO și UE, să adere la OECD și să creeze bunăstare cetățenilor săi.

    Aceste măsuri și modul în care ele sunt adoptate în mod unilateral erodează credibilitatea României, scad apetitul pentru investiții, cresc costurile pentru împrumuturile din sectoarele public și privat și nu în ultimul rând periclitează stabilitatea macroeconomică obtinuță cu mult efort.

    Este nedemn ca în anul Centenarului său prioritățile agendei publice şi legislative ale României să fie dominate de subiecte care pun în pericol prezentul şi viitorul său şi al românilor.

     

    ***

    AmCham Romania (Camera de Comerţ Americană în România – www.amcham.ro

    AHK (Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană) – http://rumaenien.ahk.de/ro/

    Confederaţia Patronală Concordia – www.confederatia-concordia.ro

    RBL (Romanian Business Leaders) – www.rbls.ro

     

  • Mediul de business din sud-estul României: ”Am crezut că fluxul de plecări al tinerilor către Occident va avea și un reflux. Dar acei oameni nu se vor mai întoarce”

    Mediul de business din sud-estul României: ”Am crezut că fluxul de plecări al tinerilor către Occident va avea și un reflux. Dar acei oameni nu se vor mai întoarce”

    După întâlniri cu mediul de business din Iași, Râmnicu Vâlcea și Brașov, caravana ”Centenar 2018: 100 de idei pentru România” a ajuns joi, 14 iunie, la Constanța. 

    Tinerii care merg să studieze în străinătate sunt din ce în ce mai puțin dispuși să se întoarcă acasă, fiind asimilați de către piața forței de muncă din țările în care au mers să urmeze o facultate, astfel că, în ansamblu, criza de personal din România se va accentua în continuare – aceasta este una dintre principalele concluzii ale evenimentului ”Centenar 2018: 100 de idei pentru România”, organizat la Constanța de RBL, împreună cu revista NewMoney.

    ”Singura soluție pe care o văd este o nouă generație cum a fost cea a pașoptiștilor, care au studiat în vest și s-au întors de acolo cu idei, care au ridicat România. Din păcate, cei care pleacă acum nu se mai întorc”, a spus și  Emil Ancuța, cofondator al producătorului gălățean de croissante Derpan.

    În cazul Constanței, județul care concentrează aproape un sfert din cele 344.000 de locuri de cazare turisică existente la nivelul întregii țării, o soluție care ar putea sprijini piața forței de muncă este înființarea unei școli de turism, a arătat Aurelian Marin, director general al agenției de turism Paradis Tours. Chiar și așa, există riscul ca odată pregătiți formal, absolvenții unei astfel de școli să își caute un loc de muncă tot în străinătate.

    ”Mediul privat are baza materială, avem hoteluri, avem restaurante, putem să pregătim oameni, însă din păcate ei vor fi susceptibili de a pleca odată ce s-au pregătit la noi. Noi ne-am asumat niște costuri, dar ar trebui să ne luăm câteva măsuri ca să ne asigurăm că vor continua să lucreze pentru noi”, a spus Aurelian Marin.

    Citește mai multe pe newmoney.ro.

    În 2018, Romanian Business Leaders și revista NewMoney pun cap la cap 100 de idei și soluții ale comunității de afaceri din România pentru dezvoltarea regiunilor țării în următorul secol.

    Următoarele evenimente vor avea loc pe 26 septembrie 2018, la Cluj Napoca, și pe 25 octombrie 2018, la Timișoara.

     

  • RBL Cluj

    RBL Cluj

    RBL Cluj este prima filială a Fundaţiei Romanian Business Leaders din teritoriu, înfiinţată oficial în data de 19 octombrie 2017. Lansarea filialei RBL Cluj marchează extinderea platformei naționale de acțiune și implicare socială pentru antreprenorii și executivii din Transilvania. La evenimentul de lansare au participat peste 180 de lideri din business din Transilvania, care au dezbătut împreună modul in care descifrăm transformările accelerate din jurul nostru si au setat directii de actiune pentru viitor.

    RBL Cluj, un pilon important al RBL

    Privită ca un pilon important al RBL, filiala clujeană îşi propune să atragă cât mai mulţi membri atât de pe plan local, cât şi din judeţele adiacente, ca să contribuie activ la implementarea proiectelor de antreprenoriat şi educaţie în zona de nord-vest a ţării. Filiala s-a alăturat astfel misiunii RBL de a face România o țară mai bună pentru afacerile responsabile și, în felul acesta, pentru toți românii.

    Proiecte RBL la Cluj

    Primele proiecte RBL dezvoltate și la Cluj sunt “Vreau să fiu Antreprenor!” (VSFA) şi “Antreprenoreşti – adoptă un sat”. În cadrul proiectului VSFA, membrii şi susţinătorii filialei dedică timp pentru ca elevii şi studenţii să prindă curajul vieţii antreprenoriale. Fac acest lucru inspirându-i prin poveștile și parcursurile lor profesionale și împărtășind cu ei momentele de cumpănă și reușită din viața de antreprenor în România.

    În ceea ce priveşte comunităţile rurale, liderii implicaţi cred în puterea dezvoltării satelor prin antreprenoriat. Ei conlucrează la identificarea oportunităţilor de business pentru săteni în 3 comune din judeţul Cluj (Cojocna, Bonţida şi Vultureni). În cadrul proiectului Antreprenorești CLUJ, am început să construim strategii de dezvoltare viabile împreună cu cetățenii și reprezentanții autorităților din comunele selectate, transferăm know-how specific (fonduri europene, management, schimb de experiență etc.), oferim mentorat pentru antreprenorii din mediul rural și administrație locală și îi sprijinim să identifice potențialului local de dezvoltare economică.
    În domeniul educației, RBL Cluj susține dezvoltarea proiectului MERITO, care premiază anual 10 dintre cei mai buni profesori la nivel national. Până acum, 3 profesoare din judeţul Cluj au primit distincția de profesor MERITO. Simona Baciu, un membru important al proiectului MERITO este de asemenea un susținător al filialei și inițiativelor acesteia.
    În prezent, filiala RBL Cluj are 22 de membri, acestora alăturându-li-se alţi aproximativ 22 de susţinători. Echipa ambasadorilor VSFA este în număr de 11 tineri entuziaşti şi curajoşi, alături de care începem coagularea echipei de voluntari dedicaţi filialei Cluj şi proiectelor pe care aceasta le desfăşoară pe plan local.
    Fililala RBL Cluj are întâlniri lunare în care prezentăm progresul proiectelor demarate și discutăm propunerile de proiecte proprii ale filialei. Dacă dorești să ni te alături, ne poți trimite un email la filialacluj@rbls.ro.

  • Antreprenorii RBL urcă împreună

    Antreprenorii RBL urcă împreună

    Drumul spre cel mai înalt vârf al României a fost o călătorie despre răbdare, adaptabilitate şi perseverenţă. În 26 mai 2018, membrii Romanian Business Leaders au format o echipă care a spus DA acestei provocări şi au pornit în ascensiune mânaţi de mesajul „Urcăm ÎMPREUNĂ”.

    Am pornit cu un steag cu ai noştri draconi şi mesajul călătoriei pe care l-am purtat, pe rând, până în vârf, acolo unde l-am lăsat să fluture şi să inspire. Lider pe cărarea anevoioasă ne-a fost Ion Lixandru, cel care a lansat provocarea şi care ne va încuraja şi pe următorul traseu programat în 22 septembrie.

    Am atins ÎMPREUNĂ vârful care ne aştepta însorit împlinind bucuria reuşitei noastre

    Am pornit ascensiunea de la Stâna lui Burnei îndemnaţi de sunetul Cascadei Zbuciumată şi răcoriţi de izvorul ce formează Cascada Valea Rea. A fost o călătorie în care am simţit spiritul de echipă, iar nevoia de a-ţi încuraja colegii pe cărările abrupte, în momentele în care simţi că îţi depăşeşti limite fizice, a scos la iveală lidershipul autentic.
    Coborârea spre Lacul Galbena şi apoi în Valea Rea a fost presărată cu momente de cursă pe derdeluş, bulgăreală şi gustare de măcrişul caprei.

    Echipa RBL cucereşte Vf. Moldoveanu şi demonstrează încă o dată că provocările mari aduc satisfacţii pe măsură

    Întoarcerea în satul Corbi ne-a fost răsplătită cu o masă întremătoare cu produse locale. Mulți dintre noi au rămas a doua zi şi la Rapsodia Păstorească, sărbătoarea comunității ce marchează urcatul oilor pe munte peste vară şi care, la cea de-a 48-a ediţia, a onorat momentul Centenarului printr-un tricolor de 100 de metri.

  • Caravana „Centenar 2018: 100 de idei pentru România” ajunge pe 14 iunie la Constanța

    Caravana „Centenar 2018: 100 de idei pentru România” ajunge pe 14 iunie la Constanța

    În 2018, Romanian Business Leaders  și revista NewMoney pun cap la cap 100 de idei și soluții ale comunității de afaceri din România pentru dezvoltarea regiunilor țării în următorul secol.

    Te invităm la Mamaia, pe 14 iunie, la conferința “Centenar 2018: 100 de idei pentru România” să generăm împreună cu antreprenori și executivi din Dobrogea soluții care pot reduce decalajele de dezvoltare dintre regiunile istorice și dintre mediul urban și rural din România.

    Este a patra dezbatere regională pe care o organizăm în 2018, împreună cu revista New Money. La fel că la dezbaterile din Iași, Râmnicu Vâlcea și Brașov, ne așteptăm ca infrastructura să fie tema principala a discuțiilor și la Constanța, alături de alte îngrijorări majore ale mediului de afaceri local pentru anul 2018.

    Noi le vom propune antreprenorilor și executivilor din Dobrogea să vadă dincolo de aceste neajunsuri clare ale țării și să identifice punctele de excelență regionale, care țin, în primul rând, de nivelul de gospodărire locală.

    Dezbaterea va începe la ora 10:00, la Hotel Iaki, sala Madrid, iar discuțiile vor dura aproximativ 2-3 ore și le vom continuă pe parcursul prânzului.

    Au confirmat participarea în panel următorii antreprenori și executivi:

    -Daniela Mariscu, Fondatoare Aquatica Experience, Aqua Azur Piscine, membru Romanian Business Leaders

    -Aurelian Marin, Director Paradis Tours, membru Romanian Business Leaders

    -Valeriu Ionescu,  Investitor privat și fost director al Portului Constanța

    -Dragoș Neacșu, CEO, Erste Asset Management, membru în boardul Romanian Business Leaders

    După câteva intervenții din partea speakerilor, vei putea propune propriile soluții.

    Ca să te pregătești pentru formatul dezbaterii, urmărește înregistrarea video de la Iași aici sau de la Brașov aici.

    Te invităm să confirmi participarea până vineri, 10 iunie, la sebastian.hubati@rbls.ro. 

    CE URMEAZĂ

    Dezbaterile continuă în 2018 în Cluj-Napoca (27 septembrie) și Timișoara (25 octombrie) și vom concluziona în 22 noiembrie, la București.

  • CDR: Menținerea structurii sistemului de pensii este necesară

    CDR: Menținerea structurii sistemului de pensii este necesară

    Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) solicită Executivului să mențină actuala structură bazată pe trei piloni a sistemului de pensii și să reglementeze, în cel mai scurt timp, creșterea nivelului contribuției la Pilonul II la 6%, față de 3,75% cât este în prezent.

    Reprezentanții celor peste 25 de asociații de business, camere de comerț bilaterale și confederații au atras atenția în repetate rânduri asupra impactului sistemic negativ pe care l-ar genera renunțarea la Pilonul II de pensii sau o eventuală reducere a contribuțiilor la acesta.

    Organizațiile membre ale CDR, cât și alte asociații din mediul de afaceri au transmis public mesaje similare, subliniind riscurile pentru angajați, companii, piețe financiare și pentru economia românească în ansamblu.

    De asemenea, 15 organizații au adresat un apel comun solicitând Guvernului să nu destabilizeze arhitectura actuală a sistemului de pensii, ci dimpotrivă, să facă eforturi pentru creșterea până la 6% a contribuțiilor, conform calendarului prevăzut de lege,  și în acord cu interesele pe termen lung ale cetățenilor României.

    Declarațiile publice de până acum au creat confuzie și neîncredere la nivelul comunității de afaceri și al angajaților din România, și au afectat deja negativ imaginea României în ochii potențialilor investitori, deși atragerea de investiții semnificative în economie este un obiectiv asumat de autorități pentru perioada următoare.

    *Joi, 24 mai 2018

    Q&A documentat împreună cu experți

    ai Coaliției pentru Dezvoltarea României

    PENSIILE PRIVATE ÎN 6 ÎNTREBĂRI, 5 RĂSPUNSURI ȘI O SINGURĂ VOCE

    “Nu spargeți pușculița copiilor”

     Am auzit, în ultimele zile, o serie de opinii contradictorii despre viitorul pensiei mele private. În ce constă controversa din jurul Pilonului II?

    Săptămâna trecută a apărut în presă informația potrivit căreia Guvernul plănuiește să redirijeze către bugetul de stat, în a doua jumătate a lui 2018, banii pe care actualmente noi toți îi economisim lunar – prin Pilonul II, administrat privat – pentru propriile pensii.

    – E doar o idee sau e un plan? Proiectul de lege redactat de Guvern apare în programul legislativ al Guvernului, actualizat în mai 2018, cu mențiunea “prioritate legislativă” și propunere de adoptare pentru această sesiune parlamentară.

    – Cine sunt inițiatorii? Documentul îi indică drept inițiatori pe Secretariatul General al Guvernului (SGG) și pe Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP).–  În ce constau schimbările? Potrivit documentului, Guvernul intenționează ca timp de șase luni (în perioada 1 iulie – 31 decembrie 2018) să nu ne mai vireze în conturile personale cei 3,75% din salarii pe care îi economisim, lunar, pentru pensiile noastre private, urmând să încaseze acești bani “direct la buget”. În al doilea rând, Guvernul propune schimbarea modalității de calcul a contribuțiilor: în locul unui procent din venituri, cum e în prezent, fiecare angajat ar urma să dirijeze lunar către Pilonul II “o contribuție angajat în sumă fixă de 84 lei în primul an” (care ar urma să crească anual “până la 125 lei în anul 5”) și ”o contribuție angajator egală cu a angajatului și dedusă din impozitul pe profit în funcție de mărimea companiei (50, 25, 10 angajați)”.

    CONTEXT: În 2018, pentru prima oară în cei 10 ani de existență ai sistemului privat de pensii, contribuția individuală la pilonul II a scăzut (de la 5,1% la 3,75%), deși legea prevede creșterea contribuției până la 6% în 2016. Recenta scădere a contribuției, precum și noua propunere legislativă, vin după o serie de declarații oficiale și informații care arată preocuparea guvernanților pentru schimbarea arhitecturii sistemului de pensii private.

    – IUNIE 2017: Ministrul de finanțe de atunci anunța desființarea Pilonului II (declarație dezmințită ulterior de liderii partidului de guvernământ).

    – SEPTEMBRIE 2017: Premierul de atunci declara că Pilonul II va deveni opțional.

    – MARTIE 2018: Consilierul premierului în funcție le prezenta administratorilor pensiilor private un proiect care prevedea contribuții zero la Pilonul II, începând cu iulie 2018 și transformarea acestuia în pilon opțional.

    Ca urmare a informațiilor despre această nouă prioritate legislativă, mai multe organizații ale mediului de afaceri au avertizat Guvernul despre efectul negativ pe care schimbările propuse l-ar avea atât asupra pensiilor celor 7 milioane de contributori la Pilonul II, cât și asupra pieței de capital și a economiei în general.

    În final, la 21 mai, 15 organizații și-au pus semnătura pe un apel unic adresat Guvernului, căruia îi cer să nu destabilizeze arhitectura actuală a sistemului de pensii și să facă eforturi, mai degrabă, pentru creșterea până la 6% a contribuțiilor, conform calendarului prevăzut de lege – și în acord cu interesele pe termen lung ale cetățenilor României.

    Ce înseamnă toate acestea pentru pensia mea?

    Contribuțiile la Pilonul II sunt proprietatea privată a celor care contribuie la sistemul de pensii, deci pot fi lăsați moștenire. Aceasta este principala diferență între Pilonul I – în care plata pensiilor încetează în momentul decesului – și Pilonul II. Prin urmare, orice modificare a actualului sistem, care prevede acumularea în două “buzunare” – unul administrat de stat (Pilonul I) și celălalt administrat privat (Pilonul II) – afectează deopotrivă veniturile cetățeanului-pensionar și veniturile urmașilor acestuia.

    Efectele concrete ale măsurilor luate:

    – PRIMUL MINUS: Nerespectarea, de către guverne succesive, a calendarului de creștere a contribuțiilor. Legea prevedea ca din 2016 contribuția fiecărui angajat la Pilonul II să crească de la 5% la 6%. Faptul că acest lucru nu s-a întâmplat – în 2017, procentul abia ajunsese la 5,1% – înseamnă, concret, 1,1 mld. euro mai puțin în conturile beneficiarilor (-12,9% față de ceea ce era prognozat), după cum a calculat Asociația Pensiilor Administrate Privat din România (APAPR).

    – AL DOILEA MINUS: La această pierdere se adaugă cea rezultată din recenta decizie de scădere a contribuțiilor de la 5,1% la 3,75%. Este pentru prima dată, în istoria pensiilor private din România, când Guvernul modifică în jos procentul direcționat către Pilonul II. Pentru contributori, asta înseamnă diminuarea sumelor pe care le pot lăsa moștenitorilor: în primul rând prin scăderea în sine a cuantumului care se acumulează în contul privat de pensie și în al doilea rând prin randamentele pierdute an de an.

    CONTEXT. Sumele virate lunar de fiecare dintre noi în Pilonul II nu rămân la valoarea din momentul contribuției, ci sunt investite de administratorii fondurilor private de pensii – a căror activitate este strict reglementată – cu scopul de a înmulți banii beneficiarilor.

    – Bilanț general. În cei 10 ani de când funcționează acest sistem, la totalul inițial de 35 mld. lei primit spre administrare, cele șapte societăți de administrare au adăugat, prin investiții profitabile, încă 7 mld. lei.

    – Pilonul II din România ocupă locul al 2-lea într-un clasament de 38 de țări în privința randamentelor reale (ajustate cu inflația) obținute în perioada 2008-2016, conform unei analize realizate în 2017 de OECD. Conform studiului realizat de Better Finance, Federația Europeană a Consumatorilor de Produse Financiare („Pension Savings. The Real Return”, 2017), pilonul II din România ocupă prima poziție cu cele mai bune randamente reale (ajustate cu inflația și comisioanele), într-un panel de 15 state membre UE, pentru perioada 2008-2017.

    – Impact. Pentru un cont individual alimentat cu o contribuție constantă, un randament mediu de peste 5% duce, într-un interval de 15 ani, la dublarea sumei acumulate. De la lansarea sistemului privat de pensii și până la sfârșitul lunii februarie 2018, randamentul mediu anual al tuturor fondurilor de pensii private obligatorii a fost de 8,8%, calculat conform standardelor internaționale – adică un total cumulat de 128,3% pentru întreaga perioadă mai 2008 – februarie 2018.

    – AL TREILEA MINUS: Stoparea completă contribuțiilor la Pilonul II, fie și pentru o perioadă de 6 luni, înseamnă că, în loc să adunăm banii cu care contribuim lunar în buzunarul nostru proprietate personală, îi virăm – fără să ne fi dat în vreun fel consimțământul – către bugetul de stat, în a cărui gestionare nu avem niciun cuvânt de spus. Conform unui calcul BCR, cei peste 7 milioane de contributori ar pierde în total, prin redirijarea banilor timp de șase luni, 3,6 mld. lei (777,6 mil. euro); se adaugă, aici, și minusul rezultat din pierderea efectului de multiplicare a investiției pe termen lung.

    ÎN CONCLUZIE: Prin astfel de modificări, se iau bani din ”contul”  în care 7 milioane de români pun de-o parte economii pentru ei și pentru copiii lor. Pilonul II înseamnă, pentru noi toți, un venit suplimentar – care nu ar trebui să fie afectat de deciziile politice – adăugat la pensia de stat. Și, la fel de important, înseamnă “pușculița copiilor”: spre deosebire de pensia de stat, cea privată poate fi lăsată – prin lege – drept moștenire de familie.

    Este adevărat că “banii pilonului II nu sunt privați”?

     Nu, nu este adevărat.

    Legea 411/2004 prevede că “participantul [la fondurile de pensii administrate privat] este proprietarul activului personal din contul său”; că pensia privată este “suma plătită periodic participantului sau beneficiarului, în mod suplimentar și distinct de cea furnizată de sistemul public (unde “beneficiarul” este “moștenitorul participantului, definit conform prevederilor Codului civil”) și că “utilizarea contribuției [participantului] la fondul de pensii în alte scopuri decât cele prevăzute de prezenta lege constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani”.

    Mediul de business vorbește, mereu, despre importanța pe care o au în economie fondurile de pensii private. La ce se referă?

    Fondurile de pensii private joacă un rol-cheie în economia oricărei țări, pentru că investesc pe termen lung și au interesul, mai mult decât investitorii cu obiective pe termen scurt, ca economia locală să fie sănătoasă și să crească sustenabil. În cazul României, administratorii Pilonului II au ajuns, la un deceniu de la lansare, principalul investitor instituțional din țară. Peste 90% din activele lor – în valoare totală de cca. 9 miliarde de euro – sunt investite în România. Cum anume contribuie fondurile de pensii la stabilitatea și dezvoltarea economiei:

    – Intervin pentru stabilizarea piețelor în situații de criză și pot juca, în momente critice, un rol decisiv în amortizarea șocului produs de retragerea precipitată a investitorilor instituționali nerezidenți. În 2008, când fondurile noastre de pensii erau încă în stadiu de proiect, fondurile nerezidente, anticipând o prăbușire a economiei, s-au grăbit să vândă la preț mic obligațiunile suverane ale României. Dacă ar fi fost funcționale, fondurile românești de pensii le-ar fi putut răscumpăra cu discount-uri de peste 20%, aducând astfel câștiguri importante de capital milioanelor de contributori; și ajutând, în momente de incertitudine și panică, la calmarea piețelor financiare.

    – Finanțează deficitul bugetar, cumpărând titluri de stat, și contribuie astfel la un bun echilibru – alături de alți investitori autohtoni majori (fondurile mutuale) – al mixului de finanțatori interni/locali ai datoriei publice.

    – Contribuie la dezvoltarea economiei. În acest moment, fondurile românești de pensii au dețineri de cca. 1,9 mld. euro la Bursa de Valori București (adică 20% din acțiunile liber tranzacționate, asigurând 15% din lichiditate). Peste 30 de companii românești își finanțează dezvoltarea și mulțumită investițiilor făcute de Pilonul II. Un contra-exemplu: cei 1,1 mld. euro pierduți prin deciziile ultimelor guverne de a nu crește la 6% procentul alocat Pilonului II ar fi putut finanța o listare de anvergura Hidroelectrica, ceea ce ar fi condus la un upgrade al României de la statutul de “piață de frontieră” la cel de “piață emergentă”. Un astfel de salt ar fi putut genera încredere sporită, atrăgând sume suplimentare de la alți investitori instituționali – care ar fi contribuit astfel, și ei, la finanțarea dezvoltării companiilor românești.

    – Gestionează riscurile pe termen lung. Fondurile de pensii, alături de asiguratorii de viață și fondurile mutuale gestionează riscurile pe termen lung și sunt furnizori importanți de produse de economisire pentru populație. Astfel, în 2016, 40% din economiile populației din Uniunea Europeană, în valoare totală de 13.000 de miliarde de euro, au fost canalizate prin fonduri de pensii și asigurări. Activele financiare deținute de populație s-au dublat față de 2009, însă aproape 40% dintre acestea sunt plasate în conturi bancare și depozite, instrumente ce nu sunt de natură să asigure bunăstarea financiară pe un orizont lung de timp. Pe cale de consecință, România are cel mai scăzut nivel de intermediere financiară din UE, iar piețele financiare sunt lipsite de adâncime și diversitate. România are de recuperat un decalaj semnificativ în ceea ce privește educația financiară a populației; doar unul din cinci adulți au o înțelegere a produselor financiare de bază, patru din zece români nu au un cont curent și numai 19% economisesc pentru pensionare, potrivit studiului KPMG din aprilie 2018 despre “Importanța și principalele beneficii ale asigurărilor de viață și pensiilor private”.

    Care sunt, totuși, motivele pentru care guvernul vrea să modifice legislația pensiilor private?

    Ca și în cazul transferului contribuțiilor de la angajat la angajator de la 1 ianuarie 2018, nici membrii Executivului, nici legiuitorii, nu au explicat până acum publicului prin ce anume măsurile planificate ar fi în beneficiul celor 7 milioane de contributori la sistemul de pensii private; și cum anume au ajuns la concluzia că aceste măsuri sunt cea mai bună dintre soluțiile posibile pentru bunăstarea noastră viitoare.

    CONTEXT: Cheltuielile angajate de Guvern în primele 4 luni ale lui 2018 – cu majorări de salarii, creșteri pentru bunuri și servicii etc. – sunt semnificativ mai mari decât cele estimate în proiectul de buget, amenințând „mai mult ca oricând”, după cum spune Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal, ținta de deficit de 3%. „Riscul cel mai mare este legat de Pilonul II. Ce-i interesează pe ei este să oprească contribuțiile. Ar fi o măsură care aduce bani [la buget] foarte repede”, explică Dumitru.

    În condițiile în care actualul sistem de pensii este singura reformă structurală care a rezistat tuturor alternanțelor la putere în ultimii 10 ani, a produs efecte benefice pentru 7 milioane de români și a contribuit la creșterea nivelului de educație financiară a românilor, de ce trebuie schimbat ceva?

     

    Despre Coaliția pentru Dezvoltarea României:

    Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR), una dintre cele mai importante inițiative ale mediului de afaceri din România, reunește reprezentanți ai investitorilor români și străini în România și este condusă de un Consiliu Director format din președinții și vicepreședinții a șase asociații de business: Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Camera de Comerț Americană în România (AmCham), Camera de Comerț Franceză în România (CCIFER), Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK), Consiliul Investitorilor Străini (FIC) și Romanian Business Leaders (RBL). Coordonarea Coaliției este asigurată prin rotație de către unul din membrii Consiliului Director, pentru o perioadă de șase luni.

    În cadrul CDR funcționează 13 grupuri de lucru formate din specialiști cu expertiză în domeniile Agricultură, Antreprenoriat, Educație, Energie, Fiscalitate, Fonduri Europene, Infrastructură, IT&C, Mediu, Muncă, Sănătate, Servicii Financiare și Turism. Grupurile de lucru sunt formate din profesioniști și personalități cheie din mediul de afaceri, care reprezintă atât capitalul autohton, cât și cel străin. Grupurile de lucru sunt concepute să ofere sprijin și asistență de specialitate miniștrilor de resort în special pentru formularea de politici publice care contribuie la creșterea competitivității economiei românești.

  • RBL cere ca autoritățile să își respecte cuvântul de a crește la 6% contribuțiile pentru pilonul II de pensii

    București, 21 mai 2018

    Actualul sistem de pensii este singura reformă structurală din România care a rezistat timp de un deceniu tuturor alternanțelor la putere. Este un sistem care contribuie la dezvoltarea economiei – pe de o parte prin investițiile făcute pe piața de capital și, de cealaltă, prin faptul că oferă antreprenorilor români și autorităților publice locale o soluție alternativă de finanțare.

    În ciuda beneficiilor, autoritățile române nu și-au respectat cuvântul de a crește contribuția pentru pilonul II de pensii la 6% din 2016 și chiar acționează în sens contrar – din 2018, contribuția a fost tăiată de la 5,1% la 3,75%. Nerespectarea calendarului de majorare a contribuțiilor la pilonul II de pensii prevăzut prin legea privind fondurile de pensii administrate privat a produs deja un cumul de efecte negative:

    • Economia României progresează cu frâna trasă – 92% din activele de aprox. 9 miliarde de euro ale pilonului II sunt investite în economía românească și reprezintă o sursă importantă de finanțare a creșterii companiilor antreprenoriale românești. Din cauza nerespectării calendarului de majorare a contribuțiilor prevăzut de lege, pilonul II de pensii are astăzi fonduri mai mici cu 1,1 miliarde de euro, potrivit Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR). Înseamnă 1 miliard de euro în minus investiți în economie.

     

    • Investitorii puternici internaționali întârzie să intre pe piața de capital din România – cu 1 miliard de euro în plus plasați de fondurile de pensii pe piața de capital, România ar fi fost mai aproape să depășească statutul de piață de frontieră și să aibă o piață de capital emergentă, condiție esențială pentru marii investitori internaționali.

     

    • România este mai vulnerabilă în fața unei crize financiare internaționale – Actualul sistem de pensii este parte din“sistemul imunitar” pe care România l-ar putea activa într-o nouă criză financiară: în cazul în care investitorii străini ar decide să se retragă de pe piață, cum se întâmplă în perioade de instabilitate, fondurile de pensii ar putea achiziționa titlurile de stat românești vândute de aceștia. În 2008, la declanșarea crizei, fondurile de pensii private erau încă în fază de proiect, deci nu au putut juca rolul benefic pe care investitorii instituționali locali îl au în situații limită. Numeroși investitori instituționali străini s-au grăbit, atunci, să vândă cu orice preț obligațiunile suverane ale României, așteptându-se la o prăbușire a economiei. Astăzi, după 10 ani de la declanșarea crizei, fondurile de pensii finanțează o parte semnificativă din deficitul bugetar, cumpărând titluri de stat alături de alți investitori instituționali majori locali. În felul acesta este asigurat un echilibru necesar în raport cu finanțatorii externi. Investitorii instituționali locali dețin astăzi o cotă-parte comparabilă cu cea a finanțatorilor externi – circa 18% – din datoria publică finanțată prin obligațiuni suverane. Dacă ar fi fost respectat calendarul de majorare a contribuțiilor la pilonul II de pensii, investitorii instituționali majori locali ar fi astăzi mai bine echipați să acționeze în cazul unei crizei financiare internaționale.

     

    • 7 milioane de angajații români au astăzi cu 12,9% mai puțini bani în conturile lor de pensii – nerespectarea calendarului de majorare a contribuțiilor pentru pilonul II de pensii a condus atât la pierderea banilor promiși de stat prin lege, cât și la pierderea efectului de multiplicare a acestor bani. Randamentul mediu obținut la nivelul întregului sistem, de la intrarea primelor contribuții lunare în conturi, în mai 2008, și până la finele anului 2015 – un remarcabil 5,37% – îl situează pe locul 1 în topul randamentelor obținute de sistemele de pensii private la nivelul Uniunii Europene, potrivit studiului organizației Better Finance din 2016 “Pension Savings – The Real Return”. La un randament mediu anual de 5% al unei investiții, valoarea contului individual se dublează într-un interval de 15 ani, dacă valoarea contribuției lunare rămâne constantă.

     

    Nerespectarea calendarului de majorare a contribuțiilor pentru pilonul II de pensii lovește grav în încrederea antreprenorilor, investitorilor și a celor 7 milioane de angajați români că statul român își respectă promisiunile.

    RBL cere ca guvernanții să își respecte cuvântul și să nu vulnerabilizeze întreaga economie și capacitatea țării de a se proteja în fața dezechilibrelor externe pentru a rezolva, cu orice preț, urgențe pe termen scurt. RBL e gata să ofere puncte de vedere, asistență, know how și propuneri pentru soluții sănătoase pentru România.

    DESPRE RBL

    Romanian Business Leaders (RBL) este o organizație apolitică, neguvernamentală și non-profit care oferă o platformă de acțiune și implicare socială pentru antreprenorii și șefii de companii din mediul de business privat. Misiunea RBL este ca România să devină o țară mai bună pentru afacerile responsabile și, în felul acesta, o țară mai bună pentru români.

    Antreprenorii și șefii de companii din RBL inițiază și dezvoltă, pe bază de voluntariat, proiecte finanțate exclusiv din bani privați, prin care:

    • educăm și mentorăm antreprenorii start-up și scale-up (Programul Atelierele de Antreprenoriat și platforma de mentorat Mentoria);
    • sprijinim antreprenorii români care urmăresc să își extindă afacerile pe plan international (Startup Bridge)
    • inspirăm tinerii să gândească antreprenorial (Conferințele Vreau să Fiu Antreprenor);
    • repatriem diaspora prin antreprenoriat (RePatriot);
    • revitalizăm satul românesc prin antreprenoriat (Antreprenorești – Adoptă un sat!);
    • susținem și recunoaștem profesorii cu vocație și gândire antreprenorială (Proiectul MERITO);
    • inspirăm și formăm profesori să gândească deschis (SuperTeach).
  • Caravana „Centenar 2018: 100 de idei pentru România” ajunge pe 17 mai la Brașov

    Caravana „Centenar 2018: 100 de idei pentru România” ajunge pe 17 mai la Brașov

    În 2018, Romanian Business Leaders  și revista NewMoney pun cap la cap 100 de idei și soluții ale comunității de afaceri din România pentru dezvoltarea regiunilor țării în următorul secol.

    După București, Iași și Râmnicu Vâlcea, continuăm seria de dezbateri la Brașov. Ne bucurăm să vă invităm alături de noi pe 17 mai la Hotel Aro Palace, sala Europa III, începând cu ora 09.30. Evenimentul se va întinde pe parcursul a 2-3 ore.

    În panel au confirmat, până acum, următorii speakeri:

    -Sorin Mândruțescu, Country Leader la Oracle România

    -Neculai Mihai, cofondator FAN Courier

    -Tatian Diaconu, director general al Immochan

    -Florin Madar, proprietar Temad Group

    După conferința propriu-zisă, participanții din sală sunt invitați să adreseze întrebări speakerilor și să participe cu idei și comentarii la dezbatere.

    Lista temelor de discuție:

    -Au trecut 100 de ani de la Marea Unire. Care sunt modelele de dezvoltare ale României pentru următoarea sută de ani.

    -Identificarea pârghiilor necesare pentru reducerea decalajelor dintre regiuni prin dialogul cu speakerii din cadrul evenimentului.

    -Prezentarea unei scurte radiografii a regiunii centrale a țării.

    -Care sunt principalele îngrijorări ale mediului de afaceri pentru anul 2018.

    -Identificarea unor proiecte regionale care ar putea reduce din decalajele dintre regiuni.

    Înscrierile se fac la sebastian.hubati@rbls.ro.

  • România se elimină singură de pe harta euro-asiatică pentru că amână investiții-cheie în infrastructura rutieră

    România se elimină singură de pe harta euro-asiatică pentru că amână investiții-cheie în infrastructura rutieră

    Companiile deja existente pierd business din cauza infrastructurii dezarticulate din România; țara în ansamblu pierde noi investiții; iar bugetul de stat pierde de două ori – și taxele în plus de la companiile care și-ar putea dezvolta businessul, și taxele de la investițiile moarte încă din fașă. Mai jos soluțiile propuse de RBL, la conferința de presă de azi.

    I. România se elimină singură de pe harta euro-asiatică pentru că amână investiții-cheie în infrastructura rutieră

    Speakeri:

    Felix PĂTRĂȘCANU, managing partner FAN Courier, membru de board RBL.

    Ion LIXANDRU, director general Romtrailer, membru RBL.

    Decebal POPESCU, CEO CARTRANS România, membru RBL.

    Radiografia transportului rutier din România:

    – Dimensiunea rețelei de autostrăzi – În România sunt în prezent în operare 746 de kilometri de autostradă, din care aprox. 570 de kilometri au fost construiți în ultimii 25 de ani. România are cea mai slab dezvoltată rețea de autostrăzi din Europa, cu 3,73 km de autostradă la 100.000 de locuitori, de 2 ori mai puțin decât Bulgaria (7,3 km de autostradă la 100.000 de locuitori) și de 4 ori mai puțin decât Ungaria (15,25 km de autostradă la 100.000 de locuitori). Necesarul pentru rețeaua primară de autostrăzi din România este estimat la 3.000 de km, adică de 4 ori mai mult decât în prezent.

    – Siguranța circulației rutiere

       *Numărul de victime – pe drumurile din România sunt de 2 ori mai multe victime ale accidentelor rutiere, față de media UE. În 2015, pe drumurile din România și-au pierdut viața 97 de oameni la 1 milion de locuitori, comparativ cu media UE de 50 de victime la 1 milion de locuitori. În termeni de progres, România a avut cea mai slabă reducere a numărului deceselor provocate de accidentele rutiere din 2001 până în 2015, conform celui de-al 10-lea raport de clasificare a progresului siguranței circulației din UE al Consiliului European pentru Siguranța în Transporturi (ETSC), din iunie 2016.

       *Situația ITP-urilor – Conform datelor Registrului Auto Român (RAR) și Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Autovehiculelor (DRPCIV), în ultimii ani, aprox. 74-78% din vehiculele înmatriculate au efectuat inspecția tehnică periodică (ITP). Este greu de precizat câte dintre aceste inspecții sunt făcute corect și câte prin “corespondență”.

       *Gradul de cuprindere în asigurarea RCA a fost în perioada 2011-2016 la un nivel mediu de 72% pentru întreg parcul auto înmatriculat în România, cu tendință anuală de scădere (conform raportului investigației realizate de Consiliul Concurenței în sectorul asigurărilor auto din România).

    – Cât costă statul decesele provenite ca urmare a unui accident rutier – România cheltuie anual 1,23 miliarde de euro pentru decesele provenite din accidente rutiere, costul pentru intervenția în cazul unui deces fiind evaluat la 0,65 milioane de euro de către Asociația Română a Inginerilor Consultanți (ARIC). Una dintre principalele cauze a numărului mare de victme provenite din accidente rutiere îl reprezintă infrastructura rutieră deficitară.

    – Efectul asupra companiilor de construcții – Întârzierea implementării Master Planului General pentru Transporturi, nivelul redus al investiţiilor publice, concurența agresivă din partea instituțiilor statului (ex. CNAIR, PMB) care și-au dezvoltat capacități interne de furnizare de servicii de proiectare/consultanță, plătind salarii duble sau triple față de mediul privat, produc efecte negative la nivelul industriei – numeroase companii au intrat în inactivitate sau sunt subcapitalizate.

    – De ce nu avem autostrăzi – În anii ’90, Instituțiile Financiare Internaționale (IFI) erau principalii finanțatori ai proiectelor complexe. IFI asistau autoritatea contractantă pe tot parcursul implementării  lucrărilor, atribuirea contractelor se făcea în baza criteriului “tehnico-economic”, iar abordarea contractelor se făcea în sistem FIDIC roșu (cu proiectul întocmit până la faza de proiect tehnic); proiectele astfel rezultate sunt în stare bună azi (de ex. DN2). În perioada post-aderare la Uniunea Europeană, în contextul finanțării proiectelor majore din fonduri structurale, atribuirea contractelor s-a realizat în baza criteriului “prețul cel mai scăzut”. Din cauza lipsei unei strategii și a unei organizări deficitare la nivelul autorităților, s-au înregistrat întârzieri majore în fiecare exercițiu financiar. Întârzierile au generat o criză de timp în atragerea de fonduri. În această grabă,  faza de proiectare a fost tratată tot mai superficial. Concret, singura activitate prin care sunt identificate soluțiile tehnice optime pentru proiecte durabile și calitative a fost ignorată. Contractele au început să fie abordate în sistem FIDIC galben (Design&Build), cu transferul nefiresc al majorității responsabilităților din sarcina beneficiarului, în sarcina constructorului. Iar pentru furnizarea serviciilor au fost acceptați operatori fără certificare prealabilă a capabilității tehnice și umane, în condițiile în care lipsesc reglementări legale în acest sens. 

    – Consecințele criteriului “prețul cel mai scăzut” – Realitatea ultimilor ani a demonstrat că presupusa economie generată de proiectele ieftine (atribuite în baza criteriului “prețul cel mai scăzut”) s-a reflectat ulterior în costuri suplimentare substanțiale în execuția lucrărilor, în executarea unor lucrări deficitare din punct de vedere calitativ, cu numeroase vicii ascunse, în întârzieri în executie, într-un număr ridicat de contestații (România a consemnat peste 50% din totalul contestații (claims) înregistrate la nivelul Uniunii Europene) și în deprofesionalizarea industriei.

    – Provocările Ministerului Transporturilor – Managementul practicat este lipsit de viziune, planificare strategică și asumare a proiectelor și obiectivelor. Ministerul nu performează în cheltuirea banilor alocați de la bugetul de stat pemtru investiții și a atras un cuantum infim din fondurile europene din actualul exercițiu financiar. Programul Operațional Infrastructură Mare prevede 4,6 miliarde de euro pentru infrastructura de transport rutier, pentru exercițiul financiar 2014-2020. După 4,4 ani de la începerea actualului exercițiu financiar (adică după ce 70% din timpul alocat pentru absorbție a fost consumat), suma rămasă de absorbit este aceeași. Experiența anterioară nu este deloc încurajatoare – în exercițiul financiar 2007-2013, România a înregistrat în sectorul de transport pierderi în valoare de 1,3 miliarde de euro.

    – Provocările Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere – CNAIR nu deține capacități administrative adecvate ca să coordoneze proiectele, îi lipsesc abilități și resurse ca să întocmească în mod corespunzător caietele de sarcini, ca să gestioneze licitațiile și ca să implementeze în mod optim proiectele de dezvoltare a infrastructurii rutiere. Personalul din cadrul CNAIR nu are experiență adecvată și, de cele mai multe ori, nu este anagajat pe criterii de competență.

    Concret:

    – CNAIR a întârziat major procesul de depunere a ofertelor pentru licitațiile lansate în luna decembrie 2016. Abia în luna iulie 2017 au avut loc depunerile pentru proiectele de drumuri de mare viteză de pe coridorul IX, legătura A3-Henri Coandă, drumul expres Craiova–Pitești, alternative Techirghiol și varianta ocolitoare Giurgiu. Procesul de evaluare a acestor oferte nu a fost finalizat nici până în prezent și va mai dura minim un an până când contractele vor fi atribuite.

    – În cazul contractelor atribuite și semnate, CNAIR întârzie emiterea ordinului de începere a lucrărilor (de exemplu, contractul pentru proiectare și construcție a lotului 5 din autostrada Comarnic – Brașov (sector Râșnov – Cristian), semnat în octombrie 2017, nu are nici în prezent emis ordinul de începere a lucrărilor).

    – În contextul actual al atribuirii contractelor în baza criteriului „cel mai bun raport calitate-preț”, este necesar să fie aplicat un sistem de factori de evaluare obiectivi, măsurabili, direct legați de proiect și care să confere un avantaj real autorității contractante. Sistemul de factori utilizați în prezent de CNAIR pentru evaluarea tehnică a ofertelor nu reușește să evidențieze o diferență competitivă între ofertanți, astfel că factorul hotărâtor rămâne prețul. Procesul de evaluare în sine este lipsit de transparență – CNAIR nu a comunicat nici măcar termenele privind finalizarea evaluării tehnice a ofertelor depuse pentru licitațiile în curs.

    – CNAIR lucrează ineficient și inconsecvent și generează pierderi de timp și de bani în procesul de abordare a licitațiilor (de exemplu, pentru variantele ocolitoare ale orașelor Bârlad, Timișoara și Vâlcea au fost inițial lansate licitații pentru servicii de proiectare tehnică. La scurt timp, au fost anulate pentru ca apoi să fie lansate licitații în varianta proiectare și execuție.

    POZIȚIA ROMANIAN BUSINESS LEADERS

    – La felul în care arată azi harta autostrăzilor din regiune, România se autoelimină din ecuația europeano-asiatică a infrastructurii pentru că tot amână investițiile-cheie. Pe termen mediu și lung, companiile deja existente pierd business din cauza infrastructurii dezarticulate; țara în ansamblu pierde noi investiții; iar bugetul de stat pierde de două ori – și taxele în plus de la companiile care și-ar putea dezvolta businessul, și taxele de la investițiile moarte încă din fașă.

    – Este nevoie ca România să se miște agil și inteligent și să discutăm public, cu seriozitate despre pericolul “România, țară de ocolit”; riscăm să pierdem din relevanța provenită din statutul de membru UE și poziționarea geografică.

    – În plus, trăim vremuri tulburi – noile politici SUA au impact asupra economiei UE; Rusia e tot mai asertivă și mai destabilizatoare; China se mișcă inteligent și tot mai agresiv (de la proiectul gigant de infrastructură „One Road, One Belt”, la mișcările lui Xi Jingpin, care și-a consolidat recent puterea absolută într-o Chină nedemocratică, dar cu viziune pe termen lung); iar Brexitul va produce mutații pe care încă nu le putem anticipa. Există deja indicii că, începând cu anul 2020, în contextul post-Brexit, lupta pentru finanțări europene nerambursabile se va încinge. Fondurile structurale se vor diminua considerabil, iar condițiile de acordare vor fi dintre cele mai dure. România trebuie să atragă maxim din fondurile prevăzute pentru actualul exercițiu financiar și să pregătească de acum proiectele vizate spre finanțare în următorul exercițiu financiar (întrucât Comisia Europeană acordă finanțare pentru proiecte mature care au întocmite cel puțin studii de fezabilitate conforme cu directivele europene).

    RBL propune următoarele măsuri pentru a mobiliza dezvoltarea infastructurii rutiere în România și pentru a fluidiza traficul rutier:

    Recomandări pentru Ministerul Transporturilor:

    – Ministerul Transporturilor să solicite consultanță și asistență tehnică din partea Băncii Europene pentru Investiții pentru definirea unei strategii coerente privind proiectele majore din infrastructura rutieră de transport și aplicarea unor principii sănătoase de lucru pentru a obține o absorbție consistentă a fondurilor europene și pentru a realiza proiecte de succes.

    – Ministerul Transporturilor să transparentizeze grabnic programul de implementare a proiectelor pentru a oferi o viziune și o direcție companiilor din piață astfel încât să își gestioneze activitatea și resursele în mod corespunzător, până la momentul începerii lucrărilor.

    Recomandări pentru Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere:

    – CNAIR are nevoie de capacitate instituțională întărită pe care o poate obține prin colaborarea cu IFI, care pot oferi expertiză, transfer de know how, valori și exemple de bune practici. Până atunci, pentru a asigura operativitatea implementării proiectelor, propunem ca CNAIR să apeleze la consultanţi externi care să preia administrarea programelor (așa cum a procedat, de exemplu, statul american Oklahoma în anul de criză 2008, cu un buget de 1 miliard de dolari pentru 3 ani).

    – CNAIR să introducă în evaluarea ofertelor un punctaj suplimentar pentru experiența similară la nivel local a ofertanților. Ca să elaboreze un sistem de factori de evaluare corespunzători este necesar ca CNAIR să solicite modele de la instituții finanțatoare internaționale precum BEI, BERD și Banca Mondială, să dezbată public cu specialiști din industrie propunerile de factori de evaluare și să analizeze modelele utilizate în alte state membre ale UE.

    – CNAIR să trateze cu responsabilitate faza de proiectare. Serviciile de proiectare profesioniste și responsabile optimizează perioada de construcție, care este cea mai costisitoare din intregul ciclu al proiectului. Serviciile de proiectare au o pondere de doar 2-3% din costul total al unei investiții.

    – CNAIR să scoată la licitație studiile de fezabilitate împreună cu proiectul tehnic (așa cum se întamplă în prezent pentru coridorul IX) ca să economisească timp pentru proiectare prin eliminarea anumitor faze de licitație. Rezultatul va fi un proiect elaborat temeinic care va fi baza licitației pentru desemnarea constructorului, a cărui preocupare principală va fi să-și adapteze tehnologia conform soluțiilor identificate în proiect. În practică, astăzi, studiul de fezabilitate este folosit în mod eronat ca bază pentru licitații de proiectare și execuție, fiind tratat asemenea unui proiect tehnic în care constructorul nu are voie să intervină.

     Recomandări pentru fluidizarea traficului rutier:

    – creșterea limitei de viteză la 70 km/h în localitățile în care fiecare sens are 2 benzi, iar între sensurile de mers există separatoare (de exemplu, localitățile dintre București și Giurgiu)

    – implementarea unui sistem electronic de monitorizare și control asupra traficului rutier, având la bază interoperabilitatea bazelor de date ale Registrului Auto Român (RAR), Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Autovehiculelor (DRPCIV), Autorității de Supraveghere Financiară pentru asigurările obligatorii de răspundere civilă auto (CEDAM), Companiei Naționale de Administrare A Infrastructurii Rutiere (CNAIR) pentru vigneta, Ministerului Finanțelor Publice pentru taxe, impozite și amenzi la regimul circulației, Autorității Rutiere Române (ARR) pentru licențierea vehiculelor de transport marfă sau călători) si ale Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (ISCTR).

       * Platforma electronică ar asigura controlul permanent (live) al tuturor vehiculelor aflate în trafic pentru valabilitatea ITP, RCA și rovigneta; taxa la trecerea pe poduri; neplata taxei locale/proprietate, neplata amenzilor; punerea în circulație a vehiculelor cu numere false, fără număr de înmatriculare sau a vehiculelor furate; deținerea licenței de transport (în cazul vehiculelor de transport marfă/persoane supuse licențierii) și respectarea greutății maxime admise pe axe.

       * Platforma electronică ar asigura controlul permanent al stării traficului prin valorile de trafic pe intervale orare, sărbători legale, perioade estivale; viteze medii de deplasare și tipul de vehicule aflate in trafic: autoturisme, autovehicule pasageri, comerciale, speciale etc.

    II. Traficul din București poate fi decongestionat prin revalorificarea căilor ferate existente și crearea unei centuri ferate a Capitalei

    Speakeri:

    Ion LIXANDRU, director general Romtrailer, membru RBL.

    Mihai ROHAN, președintele Patronatului cimentului, CIROM, membru RBL.

    – Traficul din București – Capitala României are cel mai congestionat trafic din Europa și al 5-lea în lume, conform TomTom. Bucureștenii pierd în fiecare zi în trafic la orele de vârf aprox. 57 de minute, comparativ cu timpul normal de deplasare. Într-un an, înseamnă peste 200 de ore pierdute. Istoric, nivelul de congestionare a traficului în București a crescut de la 39% în 2011, la 50% în 2016. Cel mai scăzut nivel în ultimii ani a fost înregistrat în 2013 (38%), iar cea mai mare creștere a congestionării a fost consemnată în 2016 (plus 7%).

    – Aeroporturile din București – Campionatul European de Fotbal din 2020, intrarea României în spațiul Schengen și creșterea conectivității României cu Europa și lumea vor atrage mai mulți turiști, funcționari europeni și șefi de stat, rezultând în creșterea congestionării Aeroportului Internațional Otopeni Henri Coandă. 

     

    POZIȚIA ROMANIAN BUSINESS LEADERS

    RBL propune ca soluțiile pentru traficul din București să urmărească în primul rând simplificarea vieții oamenilor care umblă prin oraș cu mașina, oferindu-le variante de eficientizare a mobilității.

    Concret, pentru a obține acest rezultat:

    – Solicităm aplicarea strictă a legii de circulație rutieră și propunem Primăriei Municipiului București să adopte următoarele modificări:

       *Ridicarea oricăror vehicule – cu excepția celor autorizate – care opresc sau staționează și astfel îngreunează sau blochează (1) circulația pietonilor pe trotuare sau treceri de pietoni, (2) perimetrele din apropierea școlilor semnalizate cu oprire sau staționare interzisă, (3) intersecțiile (distanța de 25 de metri de intersecție), (4) stații ale transportului local și la o distanță de 25 metri de acestea, (5) vizibilitatea indicatoarelor rutiere și (6) accesul în spitale, spații rezervate pentru curieri și alte vehicule de distribuție.

       *Montarea și funcționarea de semafoare temporizate în zonele importante din București, rezultând într-o îmbunătățire cu 12% a traficului și în reducerea fenomenului de a forța pe culoarea galbenă a semaforului.

       *Posibilitatea de a efectua virajul la dreapta în intersecțiile semaforizate, pe culoarea roșie, cu respectarea priorității pentru pietoni, fără a mai monta semafoare intermitente pentru această manevră.

       *Mutarea trecerilor de pietoni (acolo unde este posibil) la cel puțin 10-15 metri de colțul intersecției pentru a nu bloca intersecția pe direcția înainte, la acordarea de prioritate pentru pietoni.

       *Interzicerea parcării în ‘’spic’’ pe arterele principale sau cu trafic ridicat.

       *Interzicerea operațiunilor de curățenie, plombare, trasare a marcajelor rutiere, ridicare a gunoiului, curățire periodică a canalizării, plantare a florilor și desfășurare a orelor de condus pentru mașinile de școală de șoferi în intervalurile 7:30-9:30 și 16:00-19:00, în zilele lucrătoare.

       *Afișarea perioadei, a programului de lucru, a aprobării de la direcția de circulație, a schemei de amplasare a protecției și echipamentelor pentru lucrările efectuate în rețeaua rutieră, pe trotuare și piste de bicicletă și persoanele responsabile, cu telefon și e-mail.

       *Trasarea noilor marcaje rutiere imediat după aplicarea covoarelor asfaltice și finalizarea reparațiilor care acoperă sau fac să dispară marcajele de dirijare a intersecțiilor, pentru treceri de pietoni, de avertizare șamd.

       *Protejarea vizibilității indicatoarelor rutiere de vegetație, construcții neautorizate, parcări nelegale etc.

       *Introducerea obligativității ca parcarea de reședință pe spațiul public autorizat să fie liberă în zilele lucrătoare, în intervalul 8:00-17:00.

       *Interzicerea parcării pe spațiul public a tuturor vehiculelor comerciale care aparțin companiilor obligate prin licențiere să aibă spațiu propriu de parcare sau spațiu închiriat.

    – Propunem ca segmentul autostrăzii A1 situat între km 12 (ieșirea/intrarea în București) și km 19 (ieșirea/intrarea (din)spre Ciorogîrla și platforma logistică din zonă) să treacă la regim de drum cu 2 benzi pe sens (drum expres, drum rapid) din următoarele motive:

       *reglementările circulației pe autostradă interzic accesul cu biciclete, scutere și vehicule care dezvoltă o viteză inferioară vitezei minime pe autostradă pe acest segment din care se face accesul în șoseaua de centură, la zona comercială Militari (de o parte și de alta a A1), și la platforma logistică Ciorogîrla de la km 19.

       *fluxul mare de autovehicule care intră în București generează cozi zilnice de 3-6 km și accidente; introducerea drumului expres va determina reducerea treptată a vitezei de la 130 km/h la 70 km /h, cu atenționare de la km 17.

    – Propunem accesibilizarea intrărilor în oraș prin metrou și crearea de hub-uri de parcare la intrările în București, în apropierea metroului. Toate drumurile naționale care leagă București de localitățile vecine (Ploiești, Târgoviște, Bolintin, Mihăilești, Giurgiu, Oltenița, Lehliu și Urziceni) ar trebui să aibă parcări municipale în zona apropiată de stațiile pentru transport local și metrou.

    Recomandări pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare în zona București:

    RBL propune revalorificarea căilor ferate existente în jurul Capitalei pentru a construi centura ferată a Bucureștiului (transformată în metrou de suprafață) care să interconecteze parcările municipale propuse mai sus cu stații de metrou aflate în apropiere și cu Aeroportul Internațional Otopeni Henri Coandă. Concret, solicităm:

    – Respectarea termenului de adjudecare (25 mai 2018) pentru studiul de fezabilitate pentru legătura feroviară dintre Gara de Nord și Aeroportul Internațional Henri Coandă București, via Mogoșoaia, Balotești, cu subtraversarea DN19, conectarea cu 13,5 km existenți și construcția a 5,9 km de linie nouă. Studiul de fezabilitate pentru acest proiect era finalizat în 2015, iar acum este refăcut, fiind depuse 3 oferte.

    – Revitalizarea transportului suburban de căi ferate și a gărilor Cățelu, Cotroceni, Obor, Progresul și Mogoșoaia, cu subtraversarea și supratraversarea Bucureștiului.

    – Reînființarea Comisiei de mobilitate București-Ilfov și extinderea ei la o rază de 50-70 km, astfel încât să includă orașele Giurgiu, Târgoviște și Ploiești, spre exemplu, pentru decizii privind legăturile de tranzitare a Capitalei.

    Recomandări pentru Aeroportul Internațional Otopeni Henri Coandă

    – RBL propune realizarea unui studiu pentru optimizarea fluxurilor de călători în spațiul existent al aeroportului. Estimările specialiștilor indică faptul că studiul poate fi realizat în aprox. 30-45 de zile și poate rezulta în măsuri care să ducă la o creștere de 20-25% a fluxului de călători. Dat fiind contextul prezentat mai sus, autorităților române ar trebui să obțină creșterea capacității de flux de călători cu minim 30%, până în 2020.

    III. Respectarea angajamentelor făcute de autorități este principalul factor al dezvoltării infrastructurii feroviare

    Speaker: Mihai ROHAN, președintele Patronatului Cimentului (CIROM), membru RBL.

    Radiografia căilor ferate din România:

    – Dimensiunea rețelei – în 2016, România avea 11.000 de kilometri de căi ferate, la fel ca în urmă cu 100 de ani, respectiv sub jumătate din totalul rețelei din 1989 (24.000 de kilometri de căi ferate).

    – Gradul de electrificare – în 2016, puțin peste o treime (37,4%) din cei 11.000 de kilometri de căi ferate din România erau electrificați.

    – Viteza medie – astăzi, viteza medie a trenurilor de călători în România este de 45 km/h (include opririle), față de 60 km/h în România interbelică și față de 75 km/h astăzi în Austria și Ungaria. În privința trenurilor de marfă, viteza medie astăzi în România este de 20 km/h (inclusiv opririle).

    – Flota – În 2015, România avea 35.000 de vagoane (din care 1.700 pentru călători), de peste 4 ori mai puțin decât în 1990, când erau 153.000 de vagoane (din care 11.000 pentru călători, cu o capacitate de 400.000 de persoane pe zi). Diferența de 118.000 de vagoane a fost exportată de România ca fier vechi.

    – Promisiuni neonorate – În 2017, România era în urmă cu 8 ani față de promisiunile pe care și le-a asumat în cadrul construcției coridorulului Pan European. România a construit până în prezent aprox. 406 km de căi ferate dintr-un total de aprox. 890 de km care trebuiau deja finalizați. Chiar și pentru kilometrii finalizați, există probleme majore în execuție (Coslariu și Simeria), iar viteza în cadrul acestui coridor este de 160 km/h pentru călători și 120km/h pentru marfă în România, în timp ce în Europa viteza este de 300 km/h în linie tip I, între 250 și 280 km/h în linie tip mediu II și de 20-230 km/h în linie viteză normală tip III.

    – Rute-cheie inactive – În 2005, podul de cale ferată de la Grădiștea (ruta București-Giurgiu) s-a rupt și de atunci nu se circulă pe această rută (inclusiv spre Bulgaria se merge prin Videle – 62 km în plus), cu toate că au fost alocate fonduri pentru refacere la inundații. Mai există și alte tronsoane dezafectate care ar necesita urgent să fie repuse în circuit (de exemplu, Constanța – Mangalia, București – Mogoșoaia și Putna).

    POZIȚIA ROMANIAN BUSINESS LEADERS

    Romanian Business Leaders (RBL) cere autorităților române să respecte angajamentele luate față de partenerii europeni și propune și susține următoarele măsuri:

    – Recepția în cursul anului 2018 a cel puțin 140 de kilometri din rețeaua europeană de marfă și călători (TEN-T). Fără acești kilometri de cale ferată, viteza medie a trenurilor din România va scădea și mai mult, din cauza faptului că între Simeria și km 614 (4 secțiuni de cale) vor începe lucrări care vor face ca viteza să scadă pe acest tronson la 30 km/h.

    – Electrificarea urgentă a celor 58 de kilometri de cale ferată dintre Giurgiu (de la frontiera cu Bulgaria) și Rădulești (Videle), ca rută alternativă la tronsonul București-Giurgiu (prima secțiune de cale ferată de pe teritoriul Țării Românești), care este închisă de peste 12 ani. Urgența propunerii este accentuată de faptul că Bulgaria și Grecia au reclamat la Comisia Europeană că nu se pot conecta la TEN-T din cauza nefuncționării rutei feroviare Giurgiu – București și că trebuie să schimbe partida (locomotiva) deoarece nu există continuitate de la Ruse, respectiv Giurgiu.

    – Realizarea urgentă a unui studiu de fezabilitate pentru liniile de mare viteză din România. Cu toate au fost încheiate protocoale pentru realizarea liniei de mare viteză între Viena, Budapesta-București-Constanța, progresul întârzie din cauza părții române. Ungaria a anunțat deja că are asigurate fondurile necesare pentru studiul de fezabilitate pentru o linie de mare viteză între Budapesta și Cluj-Napoca.

    – În ciuda suprafeței și a lungimii rețelei feroviare preexistente, România a pierdut poziția dominantă în regiune în fața Austriei și Ungariei, din cauza marilor întârzieri în execuție din zona Simeria și Coslariu. Vecinii României sunt tot mai interesați să se conecteze cu țara noastră, cel mai recent anunț venind din partea Serbiei, care vede necesară o linie de mare viteză între București și Belgrad.

    – Realizarea unui coridor rutier și feroviar care să lege cele trei mări europene: Marea Baltică de Marea Adriatică și de Marea Egee.

    ***

    LIVE VIDEO

  • LIVE: Conferință de presă RBL „România – Țară de ocolit”, 10 mai

    LIVE: Conferință de presă RBL „România – Țară de ocolit”, 10 mai

    LIVE  VIDEO

     

    La felul în care arată azi harta autostrăzilor în regiunea noastră (1) și în Europa (2), ne scoatem singuri din ecuația europeano-asiatică, tot amânând investițiile-cheie.

    Pe termen mediu și lung, companiile deja existente pierd business din cauza infrastructurii dezarticulate; țara în ansamblu pierde noi investiții; iar bugetul de stat pierde de două ori – și taxele în plus de la companiile care și-ar putea dezvolta businessul, și taxele de la investițiile moarte încă din fașă.

    Între timp, în viața de zi cu zi:

    –          pe drumurile din România sunt de 2 ori mai multe victime ale accidentelor rutiere, față de media UE (date 2015).

    –          București are cel mai congestionat trafic din Europa și al 5-lea din lume.

    –          viteza medie a trenurilor de călători în România este de 45 km/h (include opririle), față de 60 km/h în România interbelică și față de 75 km/h astăzi în Austria și Ungaria.

    Discutăm despre soluțiile pe care le propune Romanian Business Leaders pe 10 mai, ora 10.00, împreună cu:

    –          Felix Pătrășcanu, managing partner FAN Courier, membru în board-ul RBL

    –          Ion Lixandru, director general Romtrailer

    –          Mihai Rohan, președinte CIROM (patronatul cimentului)

    –          Decebal Popescu, CEO CARTRANS România