Categorie: News

Peste 600 femei antreprenor și manager se reunesc la Conferința de Leadership Feminin The Woman din Cluj-Napoca

„Ce ştiam sigur era faptul că, orice meserie aş fi ales, voiam să fiu cea mai bună. Să fac altfel decât alţii. Să schimb lucrurile în jurul meu.” – Mona Nicolici

Conferința de Leadership Feminin The Woman reunește pe 21 martie la Grand Hotel Italia***** din Cluj-Napoca, peste 600 de femei manager și antreprenor din România, dornice să investească în dezvoltarea lor profesională și personală.

Sub tematica The Woman: Cea mai bună versiune a ta!, femei de renume conturează  agenda ediției de anul acesta precum Maia Morgenstern, Olga Johnston Antonova, Cătălina Ponor, Melania Medeleanu, Iuliana Tudor, Antoinia Norman sau Ela Moraru  care vin să inspire prin pasiunea, dedicarea și munca pe care au depus-o de-a lungul carierei.

Povestea provocărilor din spatele succesului

Evenimentul va include în 21 martie prezentări axate pe leadership și antreprenoriat, dar și un panel de debate despre provocările întâlnite de-a lungul carierei. Mona Nicolici, Sînziana Maioreanu și Doina Cepalis vor prezenta celor 600 femei provocările ce se află în spatele poveștilor de success.

Mona Nicolici este Head of Sustainability Unit @ OMV Petrom, cea mai mare companie românească de petrol și gaze. De peste 10 ani, Mona Nicolici a fost jurnalist de televiziune, fiind pe rând redactor de știri, producător, editor și prezentator. După o carieră jurnalistică de succes, Mona a ales să se implice în proiecte de educație pe care le dezvoltă în cadrul OMV Petrom. „Țara lui Andrei”, „România meseriașă” sau „Acces la viață” sunt doar câteva dintre inițiativele pe care le-a demarat în ultimii 10 ani de activitate cu rezultate concrete pentru mediul social din România. Pasiunea, dedicarea și adaptabilitatea sunt atuurile pe care Mona le-a dovedit în traseul profesional plin de provocări.

„Am învăţat şi să am răbdare. Și, mai ales, să schimb atunci când am găsit oportunitatea şi am simţit că e momentul. Am riscat și atunci când am plecat din televiziune şi când m-am hotărât să lucrez pentru Petrom. Ce ştiam sigur era faptul că, orice meserie aş fi ales, voiam să fiu cea mai bună. Să fac altfel decât alţii. Să schimb lucrurile în jurul meu.”, declara Mona pentru o publicație națională.

Alături de Mona Nicolici, Sînziana Maioreanu va vorbi managerilor și antreprenorilor despre experiența avută de-a lungul carieri.  CEO în cadrul Aegon, compania aflată pe locul 8 în piața asigurărilor de viață și locul 4 în cea de pensii private, Sînziana are o experiență de peste 20 de ani în domeniul financiar. Timp de 9 ani a făcut parte din ING Bank and Insurance din România unde a deținut funcția de Electronic Banking Officer. Experiența și viziunea complexă au contribuit la performanța sa, astfel că Sînziana a reușit să își lase amprenta pe fiecare proiect în care a fost implicată.

Din poziția de CEO în cadrul Signal Iduna, a coordonat lansarea companiei pe piața locală și poziționarea ei în top 3 firme de asigurare de sănătate. În 2010, Sînziana s-a alăturat companiei Aegon în calitate de Director de Vânzări, în doar 2 ani fiind promovată în poziția de CEO.

Femeia care a vândut produse românești asiaticilor la ei acasă

Femei puternice, lideri în comunitatea din care fac parte vin în cadrul panelului de debate: Challenging Myself să împărtășească din experința dobândită în cadrul funcțiilor de leadership din companii multinaționale, dar și să dezbată despre cum provocările și motivația te determină să devii cea mai bună versiune a ta.

Alături de Sînziana Maioreanu și Mona Nicolici, The Woman o aduce pe scena evenimentului pe Doina Cepalis, CEO la Te-Rox Prod, cel mai mare producător de scaune auto pentru copii din Europa.

Doina este una dintre cele mai puternice femei din România care a reușit în trei luni să reorganizeze activitatea fabricii, iar în mai puțin de cinci ani a devenit lider european pe o nișă mai puțin exploatată. „Cred că un lider există în primul rând prin valorile lui şi prin ce poate construi în echipă, poate o femeie este mai sensibilă şi exagerat de responsabilă. Pe plan extern, în relaţiile cu clienţii, m-a ajutat că sunt femeie, am avut un capital de încredere în plus.”, declara Doina pentru o publicație națională.

În prezent, compania are un rulaj anual de aproximativ 25 de milioane de euro, în 2007 pornind de la un capital de 10.000 euro. La mai puțin de 30 de ani, Doina a primit funcția de conducere într-o întreprindere din Roman, la care a devenit ulterior acționar.

Primii speakeri The Woman Workshops – implicarea constantă în educație și antreprenoriat

The Woman reprezintă sursa de inspirație profesională și personală a antreprenorului feminin.  The Woman sărbătorește femeile lider pe parcursul anului prin workshopuri dedicate antreprenorilor.

The Woman Entrepreneurship Workshops este primul workshop ce dă startul unor serii de evenimente conexe Conferinței de Leadership Feminin The Woman. În 19 aprilie la Hotel Platinia Luxury Suites Vlad Andriescu (Redactor-șef Start-up.ro) și Anca Șerban (Fondator ManierArt) vor susține workshopuri axate pe importanța deschiderii unui business și eticheta în business.

The Woman Parenting Workshops este workshopul adresat laturii mai personale a femeii: postura de mamă. Workshopul a prins contur din dorința de a oferi mamei și micuțului încrederea și curajul, informațiile corecte pentru o bază solidă atât pentru mamă cât și pentru copil. Domnica Petrovai (Fondator @ Mind Education Health and The School for Couple), Nicolle Stănese (Moderator TV), Monica Reu (President @ The Romanian Association for Nonviolent Communication) și Nadia Tătaru (General Manager @ Itsy Bitsy Radio) vor susține în 24 mai la Hotel Platinia Luxury Suites workshopuri dedicate mamelor.

Conferința de Leadership Feminin The Woman are loc pe 21 martie la Grand Hotel Italia***** din Cluj-Napoca și este evenimentul cheie a leadershipului feminin sub umbrela sa urcând pe scenă  speakeri de renume precum Cătălina Ponor, Maia Morgenstern, Olga Johnston Antonova, Iuliana Tudor și Antoinia Norman.

Contact: Ioana Chelmuș, Junior Marketing Specialist, ioana@thewoman.ro/ 0773 392 394 | Facebook The Woman.

 

• 98% dintre respondenţii studiului spun că inflaţia va continua să crească.
• 60% dintre respondenţi văd un curs de schimb de peste 4,7 RON/EUR în următoarele 12 luni.

 

Membri ai Romanian Business Leaders (RBL), cu afaceri cumulate de 3,5 miliarde de euro şi peste 30.000 de angajaţi, văd cu optimism foarte rezervat următoarele 12 luni, potrivit rezultatelor Indexului de încredere macroeconomică, lansat de RBL în decembrie 2017. Indexul de Încredere Macroeconomică înglobează percepţiile despre condiţiile generale pentru afaceri, despre cum este să fii angajat în România şi despre cum vor evolua veniturile şi averea personale, în următorul an.

Încrederea antreprenorilor şi executivilor RBL, care au participat la sondaj, în condiţiile macroeconomice din România se situează la nivelul de 52,3 puncte (unde 0 înseamnă neîncredere totală, 50 reprezintă neutralitate şi 100 înseamnă încredere totală). Respondenţii sunt uşor mai încrezători în condiţiile curente pentru afaceri (54,8 puncte) decât în cele privind condiţiile din următoarele 12 luni (51,1 puncte).

“Încrederea în condițiile macroeconomice este asemenea încrederii într-un grup de prieteni. Dacă ai încredere în ei, atunci vei avea curajul să îi împrumuți, să investești în nevoile şi obiectivele comune, să construiți împreună pe termen lung. Şi te poţi baza pe această relație. Încrederea oamenilor de afaceri români, în condițiile macroeconomice din țară, este sau nu este transferată mai departe în relația cu statul, perceput ca influențator major al acestor condiții. În prezent, putem vorbi, mai degrabă, despre lipsa încrederii”, susţine Dragoş Neacşu, CEO al Erste Asset Management România şi membru al boardului RBL.

Potrivit rezultatelor, 98% dintre respondenţi se aşteaptă ca rata inflaţiei să continue să crească în următoarele 12 luni, peste 60% prevăd că va rămâne peste pragul de 3%, iar o aproape o treime spun că inflația va depăşi 3,5%. Pentru același interval de 12 luni, opt din zece respondenți au spus că Leul va continua să se deprecieze în raport cu Euro, iar 60,7% dintre respondenţi se aşteaptă ca rata de schimb să depășească pragul de 4,7 RON/EUR.

Raportul complet al Indexului de Încredere Macroeconomică RBL este disponibil aici.

Respondenţii RBL sunt mai optimişti (52,3 puncte) decât profesioniştii în investiţii (41 de puncte) ai CFA Society România, organizaţie care a lansat în România Indexul de încredere macroeconomică în mai 2011 (CFA Romania Macroeconomic Confidence Index). Potrivit rezultatelor studiului realizat în decembrie 2017, încrederea profesioniştilor din investiţii în condiţiile curente (59 de puncte) o depăşeşte uşor pe cea a antreprenorilor (55 de puncte). Pe de altă parte, diferenţa de percepţie este considerabil mai mare în legătură cu următoarele 12 luni – membrii RBL arată un optimism foarte rezervat (51 de puncte), faţă de membrii CFA Society Romania care sunt mai pesimişti (32 de puncte).

RBL şi CFA Society România continuă să deruleze lunar Indexul de Încredere Macroeconomică şi vor analiza şi comunica rezultatele împreună.

–

Despre Index

Indexul de încredere macroeconomică ia valori între 0 (lipsa încrederii) şi 100 (încredere deplină în economia românească) şi este calculat pe baza a 6 întrebări cu privire la: condiţiile curente (referitoare la mediul de afaceri şi piaţa muncii) şi anticipaţiile (pe un orizont de timp de 12 luni, privind: mediul de afaceri, piaţa muncii, evoluţia venitului personal şi a averii personale la nivel de economie). Pe lângă întrebările necesare calculului indicatorului de încredere macroeconomică, sondajul evaluează şi anticipaţiile, tot într-un orizont de timp de 12 luni, pentru rata inflaţiei, ratele de dobândă, cursul de schimb EUR/RON, indicele bursier BET, condiţiile macroeconomice globale şi preţul petrolului.

 

Despre RBL

Romanian Business Leaders (RBL) este o organizație apolitică, neguvernamentală și non-profit care oferă o platformă de acțiune și implicare socială pentru antreprenorii și șefii de companii din mediul de business privat. Misiunea RBL este ca România să devină o țară mai bună pentru afacerile responsabile și, în felul acesta, o țară mai bună pentru români.

Antreprenorii și șefii de companii din RBL inițiază și dezvoltă, pe bază de voluntariat, proiecte finanțate exclusiv din bani privați, prin care:

• educăm și mentorăm antreprenorii start-up și scale-up (Programul Atelierele de Antreprenoriat și platforma de mentorat Mentoria);
• inspirăm tinerii să gândească antreprenorial (Conferințele Vreau să Fiu Antreprenor);
• repatriem diaspora prin antreprenoriat (RePatriot);
• revitalizăm satul românesc prin antreprenoriat (Antreprenorești – Adoptă un sat!);
• susținem și recunoaștem profesorii cu vocație și gândire antreprenorială (Proiectul MERITO).

 

Rezultatele sondajului derulat de CFA Romania în decembrie 2017

În luna decembrie 2017, indicatorul de încredere macroeconomică al CFA Romania a scăzut la valoarea de 41 puncte, cea mai mică valoare din aprilie 2013, fiind cu 3,1 puncte mai redusă decât valoarea consemnată în exerciţiul anterior. Această evoluţie s-a datorat, în special, componentei de anticipaţii a indicatorului, care a scăzut cu 4,2 puncte până la valoarea de 32 de puncte (cea mai redusă valoare din octombrie 2012).

Evoluţia indicatorului de anticipaţii este datorată într-o mare măsură răspunsurilor la întrebarea privind anticipaţiile de evoluţie a venitului personal (41% dintre respondenţi anticipând reducerea venitului personal la nivelul ecconomiei comparativ cu 20% în exerciţiul anterior).

 

Despre CFA Society Romania

CFA Romania este asociaţia profesioniştilor în investiţii din România, deţinători ai titlului Chartered Financial Analyst (CFA®), calificare administrată de CFA Institute (SUA). Profesioniştii care sunt membri ai CFA Romania lucrează pentru instituţii de reglementare, instituţii supranaţionale, instituţii bancare, firme de asigurări, firme de intermediere de valori mobiliare, firme de management al activelor, fonduri de pensii, firme de consultanţă, sectorul public, instituţii de învăţământ şi companii care activează în diverse sectoare economice.

Domnule Prim Ministru al României, Mihai Tudose,

 

Anul 2018 va fi un an greu pentru România, pentru politicieni, cetățeni și companii, deopotrivă.

Am luat notă de faptul că Guvernul a adoptat în regim de urgență actul normativ care schimbă Codul Fiscal, cu aplicare efectivă peste 7 săptămâni. Înțelegem că mesajele noastre de îngrijorare generală, dar și observațiile propuse Ministerului de Finanțe nu au fost considerate suficient de relevante de către autorități pentru a fi puse în aplicare.

Sigur, Guvernul poate adopta Ordonanțe de Urgență (chiar dacă urgența nu se justifică) și fără să țină cont de argumentele mediului de afaceri.

Domnule Prim Ministru, noi mediul de afaceri, format din companii private cu capital românesc și străin, vom aplica și vom respecta legile României. Vă asigurăm că ne pasă de angajații noștri și de România. Vom vedea în viitor dacă îngrijorările noastre se vor materializa sau nu. Pentru binele tuturor, sperăm sincer să nu fie cazul!

DAR: Ce se va întâmpla dacă nu ne-am înșelat?

Mesajul public lansat de dumneavoastră în numele Guvernului României conform căruia mediul de afaceri este cel care generează lipsa de fonduri la buget pentru școli, infrastructură sau servicii medicale este unul profund fals și dăunător societății românești.

Negreșit și în mediul privat (ca și în zona bugetară) se fac greșeli, există probleme, sunt persoane și companii care fac evaziune fiscală și nu respectă legile. Dar în marea sa majoritate, mediul de afaceri este CORECT și este cel care produce bunăstare în România. Companiile cu capital străin (multe dintre ele multinaționale), băncile și sute de mii de antreprenori români își respectă angajații și legile țării. Ei sunt cei care asigură banii din care sunt plătiți profesorii și doctorii, magistrații și judecătorii, din care sunt construite școlile și spitalele. Banii care susțin administrația publică. Banii din care se dezvoltă România. Toate aceste companii și toți acești antreprenori trebuie RESPECTAȚI.

Dacă Guvernul are dovezi clare că sunt companii cu capital autohton sau străin care nu respectă legea, vă rugăm, în mod public, să le nominalizați și să informați instituțiile abilitate.

Domnule Prim Ministru, cetățenii României au dovedit că își găsesc repede alternative de a trăi și în alte țări. Pentru a crea prosperitate în România, mediul privat are nevoie de RESPECT, ÎNCREDERE și PREDICTIBILITATE, din partea celor care conduc țara.

Domnule Prim Ministru, în cele din urmă, cine va răspunde pentru oportunitățile pierdute și pentru plasarea României într-o altă ligă pentru investitori, din cauza modificărilor masive aduse Codului Fiscal din 2018 și anunțarea lor cu doar 7 săptămâni înainte să intre în vigoare?

Din respect pentru dumneavoastră și instituția pe care o conduceți, vă informăm că organizăm o conferință de presă miercuri, 15 noiembrie, pentru a detalia aceste mesaje.

 

Coaliția pentru Dezvoltarea României,

în numele a peste 2.000 de companii, care angajează peste 600.000 de oameni și generează anual afaceri de peste 50 miliarde de euro.

Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la impactul măsurilor de politică fiscală anunțate recent de Guvern și reclamă lipsa de predictibilitate și de dialog transparent cu autoritățile. “Lipsa unui dialog real între mediul de afaceri și autorități este distrugătoare pentru economie. Am văzut cu toții propunerile venite de la Finanțe. Sunt 11 acte normative care au schimbat anul acesta Codul Fiscal. Unele erau în Programul de Guvernare. Mesajul nostru este simplu: haideți să tragem aer în piept și să ne luăm 3-4 luni, cât e nevoie, pentru a face un studiu de impact, ca să nu mai schimbăm apoi conjunctura fiscală”, a declarat Dragoș Anastasiu, președintele Camerei de Comerț Româno-Germane, în cadrul unei conferințe de presă organizată de CDR.

Noul pachet de măsuri fiscale generează confuzie și nesiguranță, atât din punct de vedere al costurilor generate la nivelul contribuabililor, cât și din punct de vedere al sustenabilității bugetare. “Opriți terapia de şoc! S-a trecut la majorarea salariilor fără studii de impact. A fost creat un nou şoc şi s-au luat nişte măsuri care au fost retrase. Trebuie să fim realişti, să ne potolim cu soluţii minune şi terapii de şoc şi să trecem la muncă”, a spus Florin Pogonaru, președintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România.

Noile măsuri vin la scurt timp după introducerea de urgență a altor modificări de politică fiscală, în condițiile în care legea prevede un termen de 6 luni pentru intrarea în vigoare a modificărilor de natură fiscală. “Nu putem fi de acord cu măsurile din noul pachet fiscal, având în vedere lipsa de consultare pe subiect și schimbarea regulilor peste noapte. Lipsa de încredere este unanimă, având în vedere că se iau măsuri structurale de politică fiscală, fără o consultare amplă a mediului de afaceri”, a declarat Daniel Anghel, liderul grupului de lucru pentru Fiscalitate din CDR.

CDR atrage atenția că noile măsuri fiscale trebuie să fie însoțite de studii de impact pentru că riscă să vulnerabilezeze puternic economia românească. Mediul de afaceri dorește o perioadă de stabilitate și predictibilitate în următorii ani, în care să aibă timp să integreze și să se ajusteze noilor condiții fiscale și economice.

Mutarea contribuțiilor de la angajator la angajați nu este neutră

CDR nu a cerut mutarea contribuțiilor de la angajator la angajat și semnalează că firmele din România pot pierde în competitivitate prin creșterea salariului brut. Angajatorii nu au obligația să crească salariul brut, astfel încât salariul net al angajaților să nu fie afectat, ceea ce înseamnă ca vor fi cu siguranță “victime colaterale”. Cele mai afectate categorii de angajați vor fi în IT și cercetare și dezvoltare, unde angajatorii ar trebui să majoreze cu aprox. 29% salariile brute pentru a putea păstra salariul net actual. Mutarea contribuțiilor în sarcina angajatului, pornind de la prezumția că se va face odată cu majorarea salariilor brute în medie cu 22,75% creează premizele unor creșteri rapide și pur arbitrare ale taxelor aplicate asupra fondului de salarii. “Contribuția asiguratorie de muncă de 2,25% nu este nici ea neutră, pentru că se aplică la un fond de salarii mărit. Mediul de afaceri nu are încredere în acest procent pentru că 20% din contribuție este alocată bugetului de stat. Putem vorbi de 2,25% acum, în martie de 5% și așa mai departe, pentru că este o măsură sigură și eficientă de creștere a impozitelor și, în consecință, a costului de muncă,” a declarat Ramona Jurubiță, membru în grupul de lucru pentru Fiscalitate din CDR.

Sistemul de impozitare a microîntreprinderilor trebuie să fie opțional

CDR atrage atenția că mărirea plafonului pentru impozitare a microîntreprinderilor de la 500.000 de euro la 1 milion de euro, fără posibilitatea de a opta pentru aplicarea regimului de impozitare, va face ca noile investiții mari și stabilirea în România a companiilor deținătoare de portofolii de acțiuni să devină neatractive. Noile investiții mari vor fi descurajate pentru că, în perioada inițială de dezvoltare, firmele noi înregistrează pierderi fiscale, care nu vor putea fi reportate în următorii 7 ani, așa cum li se permite firmelor plătitoare de impozit pe profit. Companiile deținătoare de portofolii de acțiuni vor evita România pentru că regimul fiscal actual de impozit pe profit pentru firmele de tip “holding” nu va mai putea fi aplicat, atât timp cât ele nu pot continua să opteze să rămână înregistrate ca plătitori de impozit pe profit și vor deveni automat “microîntreprinderi”, în absența unei cifre de afaceri de 1 milion de euro. Pentru a corecta aceste implicații, CDR consideră că sistemul de impozitare a microîntreprinderilor trebuie să rămână opțional, și nu obligatoriu. Această opțiune ar putea fi condiționată, ca și în prezent, de mărimea capitalului social.

Pe baza noilor prevederi, rezultă că firmele cu o marjă de profit sub 6,25% vor plăti mai mult decât în prezent, în timp ce, per total, nota de fundamentare indică un impact bugetar negativ de 214 milioane lei pentru 2018, aferent încasărilor pentru 3 trimestre, și respectiv 300-350 milioane lei pentru anii 2019-2020-2021. “Per total, colectarea unor taxe mai mici decât în prezent de la aceste cca. 415.000 de firme în următorii ani, chiar dacă ar conduce la o simplificare a administrării acestor companii de către autoritățile fiscale, nu compensează efectele adverse semnificative pe care noile prevederi le vor avea asupra investițiilor mari și companiilor de tip holding, care vor fi descurajate să mai investească în România datorită obligativității aplicării regimului de impozitare a veniturilor în locul impozitării profiturilor,” a declarat Angela Roșca, membru în grupul de lucru pentru Fiscalitate din CDR.

În plus, creșterea plafonului la care se aplică impozitul pe cifra de afaceri la 1 milion de euro poate avea nevoie de o derogare de la Comisia Europeană. Potrivit Directivei de TVA, impozitele pe cifra de afaceri se supun unui regim armonizat la nivel comunitar, « astfel încât să se elimine, pe cât posibil, factorii care pot denatura condițiile concurenței, atât la nivel național, cât și la nivel comunitar ». CDR semnalează că trebuie analizat dacă mărirea plafonului pentru impozitarea microîntreprinderilor distorsionează sistemul TVA, în general, și dacă denaturează condițiile concurenței, atât la nivel național, cât și la nivelul Uniunii Europene.

Transpunerea Directivei anti-evaziune se dorește a fi devansată, fără explicații și consultări reale

CDR consideră că implementarea Directivei europene anti-evaziune (ATAD) începând cu 1 ianuarie 2018 este prematură din cauza gradului redus de educație fiscală a contribuabililor, dar și al autorităților, cu privire la concepte precum societăți străine controlate, taxare la ieșire sau instrumente hibrid. CDR consideră că transpunerea directivei ar trebui să se facă după un dialog real și mai larg între mediul de afaceri și autorități și cu termen de aplicare 1 ianuarie 2019, pentru a avea timpul necesar de pregătire, atât la nivelul contribuabililor, cât și al autorităților.

Noua prevedere se aplică tuturor categoriilor de contribuabili plătitori de impozit pe profit (societăți antreprenoriale, societăți controlate de stat sau societăți care fac parte dintr-un grup internațional) și poate conduce la frânarea investițiilor, pentru că România alege să adopte cele mai dezavantajoase limitele permise de Directivă. “De exemplu, vorbind despre limitarea dobânzilor, România a ales un prag maxim de deductibilitate de 200.000 de euro, când limita cerută de Directivă este de 3 milioane de euro. Limita de 200.000 de euro se aplică și dacă o societate comercială contractează un împrumut de la o bancă, nefiind parte din același grup de societăți, iar în acest caz, spre exemplu, la o rată a dobânzii de 4%, pentru orice credit care depășește valoarea de 5 milioane de euro, suma dobânzilor va depăși 200.000 de euro și, implicit, excedentul va deveni un cost fiscal suplimentar pentru companie. Cum putem să ne gândim că investiții majore vor fi efectuate în România, în aceste condiții?”, a semnalat Ionuț Sas, membru în grupul de lucru pentru Fiscalitate din CDR.

Întârzierea introducerii caracterului opțional pentru plata defalcată a TVA creează mai multă neîncredere

În forma în vigoare acum, la 1 ianuarie 2018, toate companiile vor fi obligate să intre în sistemul de plată defalcată a TVA. Modificarea și adaptarea sistemelor informatice presupun costuri care, în funcție de mărimea afacerii, pot depăși zeci de mii de euro și necesită timp, care devine din ce în ce mai scurt. Studiul realizat în rândul membrilor CDR în septembrie a relevat că este nevoie de câteva luni pentru adaparea și testarea sistemelor informatice. „Reiterăm că sistemul de plată defalcată a TVA nu vine să combată evaziunea fiscală. CDR susține îmbunătăţirea colectării veniturilor la buget prin măsuri care nu afectează contribuabilii oneşti şi buni-platnici și cerem măsuri reale de diminuare a evaziunii fiscale, precum informatizarea ANAF, introducerea caselor de marcat cu SIM, facturarea electronică şi SAF-T”, a declarat Ruxandra Jianu, membru în grupul de lucru CDR pentru Fiscalitate.

CDR semnalează că, în forma publicată, plata defalcată a TVA necesită avizul Comisiei Europene (CE), aviz pe care Ministerul Finanțelor nu îl consideră necesar. Raportul misiunii CE precizează clar că introducerea sistemului obligatoriu necesită o derogare. Dacă sistemul de plată defalcată a TVA rămâne în vigoare în forma actuală, România riscă să intre în procedură de infringement.

• Despre Coaliția pentru Dezvoltarea României

Coaliția este o inițiativă privată, apolitică, construită ca un acord de colaborare prin participarea colectivă a membrilor săi. Membrii Coaliției contribuie voluntar cu resursele și expertiza necesară formulării unor opinii comune cu privire la politici publice cu impact asupra mediului de afaceri. Coaliția reunește în total 45 de organizații și membri asociați.

• Scopul Coaliției

Scopul Coaliției este de a oferi o bază coerentă pentru consultare cu Guvernul și alte instituții publice pe teme care au impact asupra climatului economic și de afaceri din România.

• Activitatea Coaliției

CDR își desfășoară activitatea începând cu anul 2013, prin intermediul a 13 grupuri de lucru specializate pe următoarele domenii de activitate: Agricultură, Antreprenoriat, Educație, Energie, Fiscalitate, Fonduri Europene, Infrastructură, IT&C, Mediu, Muncă, Sănătate, Servicii Financiare și Turism. Grupurile de lucru sunt formate din profesioniști și personalități cheie din mediul de afaceri, care reprezintă atât capitalul autohton, cât și cel străin. Grupurile de lucru sunt concepute să ofere sprijin și asistență de specialitate miniștrilor de resort în special pentru formularea de politici publice care contribuie la creșterea competitivității economiei românești.

AGENDĂ:

09:00- 09:30 Primirea invitaților și welcome coffee

09:30 -09:45 Welcoming speech

Dan PITIC, Director General Ax Perpetuum

Emil BOC, Primarul Municipiului Cluj-Napoca

09:45 – 10:30 Sesiune introductivă Romanian Business Leaders: cine suntem, ce ne preocupă și ce putem face mai bine împreună

10:30 – 11:00 Coffee break

11:00-12:30 Proiectele RBL schimbă România: cum ne putem implica?

Sesiune interactivă moderată de liderii și managerii proiectelor RBL

12:30 – 14:00 Lunch break

14:00 -15:00 Sesiune plenară: Digitalizare și antreprenoriat

Moderator: Bogdan HEREA, CEO Pitech+Plus

Bogdan TUDOR, CEO Class IT

Marcel BORODI, CEO Brinel Net

Elena BADEA, Managing Partner Valoria

Daniel METZ, CEO NTT Data

Mircea MICLEA, Prof. univ. dr UBB

15:00- 15:30 Coffee break

15:30 -17:00 Deal Talks: sesiuni paralele

17:00-18:00 Sesiune plenară: Antreprenoriatul noului val

Moderator: Adrian PICA, Product Manager Telenav

Dan ISAI, General Manager Salad Box

Ruben PERJU și Iosif HARASEMIUC, Co-fondatori NOAH

Giorgiana VLĂSCEANU, Co-fondator Codette

Bogdan COLCERIU, CEO Frisbo

Răzvan FLORIAN, Președinte Institutul Român de Știință și Tehnologie

18:00 – Cocktail. Degustare de vinuri si recital de pian

Înscrie-te aici

 

Actualul sistem de pensii este singura reformă structurală din România care a rezistat timp de un deceniu tuturor alternanțelor la putere. Este un sistem care contribuie la dezvoltarea economiei – pe de o parte prin investițiile făcute pe piața de capital și, de cealaltă, prin faptul că oferă antreprenorilor români și autorităților publice locale o soluție alternativă de finanțare. Este, în același timp, parte din “sistemul imunitar” pe care România l-ar putea activa într-o nouă criză financiară: în cazul în care investitorii străini ar decide să se retragă de pe piață, cum se întâmplă în perioade de instabilitate, fondurile de pensii ar putea achiziționa titlurile de stat românești vândute de aceștia.

RBL consideră că orice declarație publică despre schimbarea sistemului de pensii – o construcție în care am investit cu toții vreme de un deceniu – trebuie făcută cu responsabilitate și într-un mod echilibrat, pentru că riscă să priveze antreprenorii locali de o sursă prin care își pot finanța creșterea și să vulnerabilizeze România.

În 2008, la declanșarea crizei, fondurile de pensii private erau încă în fază de proiect, deci nu au putut juca rolul benefic pe care investitorii instituționali locali îl au în situații limită. Numeroși investitori instituționali străini s-au grăbit, atunci, să vândă cu orice preț obligațiunile suverane ale României, așteptându-se la o prăbușire a economiei. “Ar fi fost foarte bine să fi fost funcționale, atunci, fondurile de pensii de azi, întrucât ar fi putut cumpăra obligațiunile vândute cu discounturi de peste 20% de străinii panicați. Și ar fi stabilizat mai rapid și mai eficient prețul acestora în piață, aducând câștiguri de capital milioanelor de români contributori”, a declarat Dragoș Neacșu, membru în Consiliul Director al Romanian Business Leaders (RBL), CEO al Erste Asset Management.

Astăzi, după aproape 10 ani de la declanșarea crizei, fondurile de pensii finanțează o parte semnificativă din deficitul bugetar, cumpărând titluri de stat alături de alți investitori instituționali majori locali. În felul acesta este asigurat un echilibru necesar în raport cu finanțatorii externi. Investitorii instituționali locali dețin astăzi o cotă-parte comparabilă cu cea a finanțatorilor externi – circa 18% – din datoria publică finanțată prin obligațiuni suverane. Tendința așteptată de evoluție a sectorului de pensii este ca investițiile să fie extinse spre instrumente de datorie și participații în companii antreprenoriale românești.

RBL consideră că Guvernul poate trata în mod responsabil tema modificării sistemului de pensii renunțând la declarații prin care testează opinia publică – și venind în fața partenerilor sociali, pentru consultări, cu studii de impact și propuneri scrise, în locul mesajelor transmise prin presă. Credem că este important ca guvernanții să nu vulnerabilizeze întreaga economie și capacitatea țării de a se proteja în fața dezechilibrelor externe pentru a rezolva, cu orice preț, urgențe pe termen scurt. RBL e gata să ofere puncte de vedere, asistență, know how și propuneri pentru soluții sănătoase pentru România.

DESPRE RBL

Romanian Business Leaders (RBL) este o organizație apolitică, neguvernamentală și non-profit care oferă o platformă de acțiune și implicare socială pentru antreprenorii și șefii de companii din mediul de business privat. Misiunea RBL este ca România să devină o țară mai bună pentru afacerile responsabile și, în felul acesta, o țară mai bună pentru români.

Antreprenorii și șefii de companii din RBL inițiază și dezvoltă, pe bază de voluntariat, proiecte finanțate exclusiv din bani privați, prin care:

• educăm și mentorăm antreprenorii start-up și scale-up (Programul Atelierele de Antreprenoriat și platforma de mentorat Mentoria);
• inspirăm tinerii să gândească antreprenorial (Conferințele Vreau să Fiu Antreprenor);
• repatriem diaspora prin antreprenoriat (RePatriot);
• revitalizăm satul românesc prin antreprenoriat (Antreprenorești – Adoptă un sat!);
• susținem și recunoaștem profesorii cu vocație și gândire antreprenorială (Proiectul MERITO).

BUCUREȘTI, 10 iulie 2017

 

 

Romanian Business Leaders (RBL), prin proiectul RePatriot, solicită autorităților să consulte beneficiarii direcți ai Strategiei Naționale pentru Românii de Pretutindeni și să folosească resursele statului ca să răspundă în mod real nevoilor românilor din diaspora. În esență, strategia publicată în Monitorul Oficial la final de iunie 2017, fără consultare cu principalii parteneri din societate, îi încurajează pe românii din diaspora să se obișnuiască mai bine cu ideea că trăiesc departe de țară. Strategia urmărește în mod corect să promoveze identitatea românească, dar tratează superficial repatrierea talentelor și confirmă incapacitatea României de a atrage talente, semnalată de World Economic Forum, în Global Competitiveness Report (România ocupă locul 127 în lume).

Între timp, economia suferă din cauza deficitului de forță de muncă. România este în competiție directă pentru forță de muncă cu întreaga Europa. Suntem deja pe primul loc pe continent la deficitul de forță (72% dintre companiile românești au dificultăți să ocupe posturile vacante, potrivit studiului realizat de ManPower Group), iar lipsa de capital uman se va acutiza și mai tare. Unul din trei angajatori din România are mari dificultăți să ocupe posturile vacante pentru că, pur și simplu, nu exisă oameni calificați să facă munca pe care ei o caută.

Repatrierea diasporei este o soluție practică pentru deficitul de forță de muncă din România. Cetățenii români care conduc afaceri și lucrează în economii dezvoltate sunt valoroși pentru societatea și economia din România pentru că vin cu etica muncii și cunoștințele câștigate în piețe mult mai mature și avansate decât cea românească.

 

Șapte din zece români din diaspora vor să revină în țară

Sondajele arată interesul diasporei pentru a reveni în România. Studiul realizat în 2015 de RePatriot, cu sprijinul Open-I Research, arată că 70% dintre românii din străinătate își doresc să se întoarcă în țară, dar și că aproape jumătate dintre ei nu au un plan concret în această direcție. Șase din zece români din diaspora vor să investească în dezvoltarea unei afaceri în România, iar cele mai atractive domenii sunt turismul (50%) și agricultura (44%). Principalele motive pentru care românii preferau să trăiască în diaspora erau nivelul de trai mai ridicat decât în România (70%) și gradul mai scăzut de corupție (56%).

În ultimii doi ani, RePatriot a discutat direct cu peste 3.500 de români din Italia, Spania, Marea Britanie, Irlanda, Germania, Statele Unite ale Americii (Silicon Valley), Franța, Norvegia și Grecia. Cei care își doresc și se gândesc serios să revină ezită din cauza serviciilor publice din România, în primul rând educația și infrastructura sanitară și medicală.

RePatriot creează contextele pentru interacțiune directă cu diaspora

Următorul moment prielnic în care diaspora poate fi consultată în mod real este luna august, când mulți români revin în țară în vacanță, iar peste 20 de orașe din țară organizează în parteneriat cu RePatriot evenimente speciale pentru acești oameni. În 2017, a doua ediție a Zilelor Diasporei se va organiza în Iași, Oradea, Râșnov, Botoșani, Schitu Golești, Reșița, Panciu, Săcălășeni, Suceava, Corbi, Făgăraș, Valea Stanciului, Timișoara, Sibiu, Arad și altele. Detalii aici. Despre Zilele Diasporei 2016.

În 4-8 octombrie 2017, 300 de antreprenori și executivi de top români care lucrează în străinătate pot fi consultați despre nevoile lor reale la ediția II a RePatriot Summit, care va avea loc în București și Poiana Brașov. În 2016, pentru prima dată după mai bine de 27 de ani, oamenii de afaceri din Diaspora au fost chemaţi acasă ca să investească în ţara lor de origine și să transfere din know how-ul câştigat pe toate continentele, pentru folosul economiei României. Detalii aici despre ediția din 2016 a RePatriot Summit.

 

DESPRE RBL

Romanian Business Leaders (RBL) este o organizație apolitică, neguvernamentală și non-profit care oferă o platformă de acțiune și implicare socială pentru antreprenorii și șefii de companii din mediul de business privat. Misiunea RBL este ca România să devină o țară mai bună pentru afacerile responsabile și, în felul acesta, o țară mai bună pentru români.

Antreprenorii și șefii de companii din RBL inițiază și dezvoltă, pe bază de voluntariat, proiecte finanțate exclusiv din bani privați, prin care:

• educăm și mentorăm antreprenorii start-up și scale-up (Programul Atelierele de Antreprenoriat și platforma de mentorat Mentoria);
• inspirăm tinerii să gândească antreprenorial (Conferințele Vreau să Fiu Antreprenor);
• repatriem diaspora prin antreprenoriat (RePatriot);
• revitalizăm satul românesc prin antreprenoriat (Antreprenorești – Adoptă un sat!);
• susținem și recunoaștem profesorii cu vocație și gândire antreprenorială (Proiectul MERITO).