Categorie: News

O nouă generație de absolvenți va intra anul acesta, după examenul de bacalaureat, pe piața muncii – iar decalajul dintre nevoile angajatorilor și modul în care școala pregătește viitorii angajați continuă să se mărească. Dincolo de procentele de promovabilitate cu care măsurăm în general performanța sistemului de învățământ, iată câteva date complementare:

• SOCIETATEA: Nevoile astăzi sunt tot mai complexe, deci locurile de muncă cer de la angajați să rezolve probleme tot mai complexe.
  • 65% din copiii care intră astăzi în sistemul de învățământ vor face la locul de muncă activități care astăzi nu există, potrivit studiului Future of Jobs Report, publicat de World Economic Forum (WEF) în 2016.
  • Peste 80% din slujbele anilor 2015-2025 cer competențe STEM (Științe, Tehnologie, Inginerie și Matematică), potrivit estimărilor National Science Foundation din 2014.
• SELECȚIA & FORMAREA ANGAJAȚILOR: Un angajator român evaluează în medie 14 candidați până îl găsește pe cel potrivit; iar formarea unui angajat entry level durează în medie 8 luni, conform unui studiu efectuat de Millward Brown în parteneriat cu Coaliția pentru Dezvoltarea României și Ejobs, în 2015, pe un eșantion de peste 400 de companii.
• COMPETIVITATEA ECONOMIEI: Slaba pregătire a forței de muncă este – după accesul la finanțare, birocrația ineficientă și impozitare – a patra mare problemă care afectează competitivitatea companiilor românești (înaintea corupției, care e pe locul al 5-lea, conform „The Global Competitiveness Report 2016–2017” realizat de WEF).
• EDUCAȚIA STEM: România pregătește tinerii pentru un viitor diferit de cel pentru care se pregătesc țările dezvoltate. Cifra de afaceri a industriei de IT din România va depăși 4 miliarde de euro în 2017 (din care peste 70% înseamnă export) și va crește constant în următorii ani cu peste 13%, potrivit ANIS (Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii).
  • Potrivit profilului de țară DESI (Digital Economy and Society Index), contrar așteptărilor, România, în ultimul raport, apare pe penultimul loc în UE la numărul de specialiști IT&C la 1.000 locuitori; deși indicatorul a crescut constant în ultimii ani (19 față de media europeană de 35, în 2015), România produce tot mai puțini absolvenți STEM – ponderea celor care studiază sau au studiat STEM în populația românilor de 20-30 de ani e în scădere de la 1,9% în 2012, la 1,7% în 2013 și la 1,6% în 2014, contrar tendinței în Europa, unde media UE a urcat de la 1,7% în 2012 la 1,9% în 2014, potrivit DESI.
  • Potrivit ANIS, deficitul de candidați IT (tehnici) este astăzi de 40% (6 candidați la 10 locuri noi de muncă), iar aproape 60% din tinerii români de 15 ani spun că, în 2030, vor să aibă altă profesie decât una tehnică și unul din cinci tineri nu știe ce își dorește să facă la vârsta de adult, potrivit Programul Internațional de Evaluare a Elevilor (PISA), realizat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) în 2015.
• ELEVII ROMÂNI DE 15 ANI: Performanțele tinerilor români la testele de matematică și științe PISA sunt printre cele mai slabe din Uniunea Europeană, potrivit ultimelor rezultate publicate în 2015.
  • 42% din elevii români de 15 ani nu pot rezolva următoarea problemă: “Eu plătesc 3.000 de dolari pentru un bilet de avion între SUA și România, cursul de schimb dolar euro este atât, câți euro am dat pe bilet?”
  • 80% din elevii români de 15 ani nu știu să explice de ce cutremurele apar mai frecvent în anumite zone decât în altele.
• COPIII ROMÂNI: Copiii care intră în școală sunt mai bine dotați intelectual decât au fost adulții români de astăzi. Studiile efectuate de echipa profesorului Dragoș Iliescu, de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației de la Universitatea București, susțin manifestarea în România a „efectului Flynn” (adică o creștere constantă pe termen lung a rezultatelor la testele de inteligență).
• EVALUAREA ELEVILOR. România are un nou curriculum bazat pe competențe, dar evaluările nu le măsoară.
  • „Când nu sunt aliniate la curriculum, practicile evaluative riscă să îl submineze (nr – sistemul), în condițiile în care cadrele didactice și elevii vor să obțină performanțe bune la evaluări și, prin urmare, predau și învață în funcție de sistemul de evaluare, nu de curriculum”, avertizează raportul „Evaluările și examinările în sistemul de educație din România – 2017” realizat de OECD și UNICEF.
• EVALUAREA NAȚIONALĂ: Sistemul de evaluare din România încurajează ascunderea sub preș a realității, iar notele copiilor din timpul școlii sunt disproporționat de umflate când sunt comparate, din nou, cu realitatea.
  • Examenul de Evaluare Națională din 2017 este cel mai facil din ultimii 80 de ani (dificultate de 4,11 din 10 la subiectele de matematică), potrivit evaluărilor profesorului de matematică Sorin Borodi, din Dej. Având ca reper subiectele din 1933, dificultatea examenelor de matematică s-a menținut cam la același nivel în perioada 1954-1990, respectiv într-o medie de 8-8,5 din 10. Până în 2001, cu niște variații, dificultatea a coborât până aproape de nota 6. Din 2009 până azi, dificultatea a scăzut până aproape de 4 din 10. Dificultatea subiectelor la matematică s-a menținut timp de două generații, ca să se înjumătățească în timpul uneia singure. Un indicator este că de două ori mai mulți elevi din București au obținut nota 10 la Evaluarea Națională în 2017 decât anul trecut.
  • În 2016, unul din patru elevi de gimnaziu aveau note mai mari cu între 3 și 5 puncte la clasă față de Evaluarea Națională. Fenomenul este mai acut în mediul rural, unde procentul este de 38%.
• BACALAUREAT: Doi din trei copii care intră în sistemul de învățământ din România nu promovează examenul de bacalaureat. Aprox. 70% dintre ei ajung în clasa a XII-a, dar jumătate dintre ei ori nu vin la examen, ori nu îl promovează. În 2016, dintre cei 230.000 copii care au intrat în clasa I în urmă cu 12 ani, doar 35% au promovat examenul de bacalaureat. În învățământul tehnologic, doar unul din doi elevi se prezinta la examen și doar 56% îl și promovează.
• ÎNVĂȚĂMÂNTUL TEHNOLOGIC ȘI PROFESIONAL: Rata de angajabilitate a tinerilor care urmează învățământul tehnologic și profesional este de sub 15% pentru calificarea formată în școală, așa cu este și ponderea de școli profesionale care au parteneriate solide cu mediul de afaceri și care se vor transforma din toamna anului 2017 în școli profesionale duale. La celălalt capăt al spectrului, în 2016, o școală profesională din zece semnase parteneriat cu o companie aflată în insolvență, dizolvare sau care avea maxim 1 angajat. Meseriile pe care le învață tinerii sunt decuplate de nevoile reale din business pentru că scopul real este ca profesorii din aceste școli să își acopere catedrele și nu să servească economiei și nevoilor clienților reali – tinerii care la 19 ani ies din aceste școli cu încrederea scăzută în forțele proprii și care nu reușesc să se angajeze pentru că au învățat să facă lucruri pe care nu le cere aproape nimeni.
• CALITATEA PROFESORILOR: Profesorul Eric A. Hanushek de la Stanford University (unul dintre cercetătorii cu care lucrează OECD în cadrul testelor PISA și care a fost în 2017 în România, la invitația RBL) a demonstrat științific corelația pozitivă dintre un sistem de educație de calitate și creșterea economică a unei țări. “La 15 ani după ce România va egala performanțele sistemului de educație din Slovacia la testele PISA (n.r. – aflată cu 3 locuri înaintea României), salariile angajaților români vor crește în fiecare an cu 15%”, spunea profesorul american în martie 2017 la RBL Summit. Dintre toți factorii care conlucrează într-un sistem de educație, Eric A. Hanushek consideră că esențială este calitatea profesorilor.
  • Spre deosebire de țările cu sisteme de educație care reușesc să-și învețe copiii să rezolve probleme complexe (precum Finlanda, Coreea de Sud sau Polonia), România nu valorizează profesia de profesor, astfel că cei mai buni oameni nu sunt atrași să lucreze în educație.
  • Potrivit studiului Eurydice 2015-2016, un profesor debutant primește în România un salariu echivalent cu 47% din PIB per capita, aproape cel mai mic din Europa. În Finlanda, salariul pe care îl primește un debutant este echivalnetul a 82% din PIB per capita.
  • Între timp, profesorii români sunt lideri la autopercepție pozitivă. Potrivit studiului TALIS realizat de OECD în 2013, 98% dintre profesorii români se consideră bine și foarte bine pregătiți la pedagogie (față de 62% din profesorii finlandezi), iar absolut toți (100%) se consideră bine și foarte bine pregătiți la materia pe care o predau (față de 65% în Finlanda).

POZIȚIA ROMANIAN BUSINESS LEADERS

OECD și UNICEF recomandă României să repare modul în care face evaluările în educație.

Soluții pentru evaluarea elevilor. Ca o primă prioritate, România ar trebui să îmbunătățească calitatea și imparțialitatea Evaluării Naționale pentru clasa a VIII-a. “Pe viitor, România ar trebui să revizuiască parcursurile școlare și certificarea de la nivelul învățământului secundar”, arată studiul OECD și UNICEF. RBL propune următoarele măsuri:

• Eliminarea notelor obținute în timpul școlii din calculul mediei de admitere la liceu.
• Introducerea de standarde pentru notarea la clasă, în timpul școlii.
• Funcționarea învățământului remedial la fiecare nivel, aplicat din timpul anului, pentru a diminua numărul copiilor “pierduți pe drum de sistem”.

Soluții pentru evaluarea profesorilor. RBL susține creșterea salariilor în educație împreună cu stabilirea de criterii clare de performanță, care să elimine caracterul arbitrar actual al unui sistem descentralizat construit pe relații locale.

Creșterea calității profesorilor – prioritatea zero în educație. RBL propune următoarele măsuri:

• Atragerea în sistem a celor mai buni absolvenți prin creșterea și legarea veniturilor educatorilor de performanța pe care o generează. Creșterea ponderii în PIB per capita a venitului unui profesor debutant va crește atractivitatea meseriei și va micșora diferența față de nivelul maximal de venit pe care îl poate obține un profesor român – 78% din PIB per capita, față de 47% din PIB per capita în Finlanda și 18% în Slovacia, conform studiului Eurydice 2015-2016.
• Rescrierea sistemului de pregătire a viitorilor profesori – pregătire inițială mult mai aplicată, minim 2 ani de mentorat lângă un profesor cu experiență și partajare permanentă a bunelor practici între profesori, la nivel național.
• Stabilirea unui sistem de referință pentru eliminarea celor mai slabi profesori – prima măsură pe care profesorul Eric A. Hanushek o sugerează României.
• Reabilitarea profesiei de profesor în societate prin recunoașterea publică profesorilor excepționali pentru performanțele lor. Proiectul MERITO – Profesorul bun schimbă școala în bine:
  • RBL a recunoscut și premiat harul, rezultatele și dedicația a 20 de profesori din sistemul public de învățământ, dintr-un total de cca. 300 de recomandări primite;
  • Profesorii provin din 15 județe, predau 15 materii diferite, la toate nivelurile de învățământ preuniversitar;
  • După premiere, profesorii MERITO câștigă încredere în forțele proprii, devin mai vocali și vizibili și dau mai departe din bunele lor practici;
  • Premiile sunt oferite de către antreprenorii și executivii din RBL, în martie, la Gala MERITO, organizată anual, în cadrul Romanian Business Leaders Summit.

Recomandă profesori MERITO: http://www.proiectulmerito.ro/propune-un-profesor/.

Învățământul tehnologic și profesional. Acest tip de învățământ poate servi multor nevoi ale mediului de business, dar sunt necesare câteva măsuri ferme:

• Recalificarea profesorilor.
• Funcționarea liceelor tehnologice și a școlilor profesionale exclusiv în sistem dual.
• Schimbarea denumirilor școlilor în “liceu teoretic” pentru a da încredere elevilor să-și crească stima de sine.

România este în competiție directă pentru forță de muncă cu întreaga Europa. Suntem deja pe primul loc pe continent la deficitul de forță (72% dintre companiile românești au dificultăți să ocupe posturile vacante, potrivit studiului realizat de ManPower Group), iar lipsa de capital uman se va acutiza și mai tare.

Unul din trei angajatori din România are mari dificultăți să ocupe posturile vacante pentru că, pur și simplu, nu exisă oameni calificați să facă munca pe care ei o caută.

Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, la 23 iunie 2017, cele mai multe locuri de muncă erau oferite pentru: muncitor necalificat în industria confecţiilor (1.983), confecţioner-asamblor articole din textile (1.329), muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor (1.804), lucrător comercial (1.171) și agent de securitate (1.079).

Ce spun antreprenorii și executivii RBL:

• “Avem o mare nevoie de zugravi, rigipsari și faianțari, însă, în 2017, nu am reușit să angajăm pe nimeni. Asta ne blochează dezvoltarea afacerii pentru că nu putem semna contracte pe termen mediu și lung. Nici evoluția impredictibilă a salariilor nu ne ajută. Văd o posibilă deblocare prin simplificarea procedurilor de angajare a cetățenilor din Republica Moldova” – Aurelian Chioveanu – antreprenor în construcții (Geometry)
• “În 2017, am reușit să găsim 2 oameni care să se ocupe de transportul de mărfuri și 2 comisionari vamali, însă acesta este rezultatul unor căutări de 3 ani. Am apelat la firme de recrutare, anunțuri pe site-urile specializate și recomandări. Ritmul greoi de ocupare a posturilor vacante ne blochează evoluția afacerilor” – Roxana Toader – Air & Sea Forwarders

România se dovește incapabilă de ani buni să rețină (locul 133 din 138, potrivit Global Competitiveness Index 2016-2017) și să atragă talente (locul 127 din 138), iar angajabilitatea noilor absolvenți este alarmant de precară. Un angajator român evaluează în medie 14 candidați până îl găsește pe cel potrivit; iar formarea unui angajat entry level durează în medie 8 luni, conform unui studiu efectuat de Millward Brown în parteneriat cu Coaliția pentru Dezvoltarea României și Ejobs, în 2015, pe un eșantion de peste 400 de companii.

Prin creșterile salariale ale bugetarilor (potrivit unui studiu ManPower, în 2019, salariul mediu brut la stat va fi de 4.580 de lei, în creştere cu 43% faţă de valoarea din 2016), statul va adânci deficitul de forță de muncă. În 2016, sectorul bugetar număra 891.000 de angajaţi, cu 0,9% mai mulţi decât anul precedent, iar aparatul de stat va continua să crească cu 0,8% în 2017, cu 1% anul viitor, cu 1,6% în 2019 şi cu 1,9% în 2020. Potrivit Comisiei Naționale de Prognoză, în 2020, statul român va deține cu 47.000 mai mulţi angajați decât are astăzi.

Creșterile salariale forțate de sistemul public pun presiune pe companiile românești care nu pot susține creșteri similare de salarii din ritmul în care le avansează vânzările. Forțate de împrejurări să rămână în business, companiile din mediul privat vor fi nevoite să crească salariile, dar și prețurile. Înseamnă inflație în creștere, stimulată de consum.

Prețurile mai mari vor face ca unii jucători să devină necompetitivi, astfel că este de așteptat ca numărul de insolvențe să crească din toamna anului 2017.

POZIȚIA ROMANIAN BUSINESS LEADERS

Antreprenorii români susțin măririle salariale – în economie și în zona bugetară – atât timp cât ele sunt sustenabile și au la bază criterii obiective foarte bine stabilite și corelate cu performanța angajaților.

Romanian Business Leaders propune următoarele măsuri pentru a preîntâmpina creșterea intrărilor în insolvență ale companiilor românești:

• Investiții ale statului, în primul rând în infrastructură, pentru a stimula economia.
• Scăderea taxării muncii pentru a elibera din presiunea creșterilor salariile asupra mediului privat.
• Eliminarea impozitului pentru profitul reinvestit pentru a încuraja investițiile.

Săptămâna aceasta, Guvernul urmează să proroge cu un an – până la 1 iulie 2018 – intrarea în vigoare a obligației ca toate organizațiile înmatriculate ca persoane juridice – companii, ONG-uri, instituții publice – să plătească servicii de analiză de risc de securitate fizică, indiferent de mărime și de specificul activității. Vorbim de aproape 1 milion de noi analize de risc obligatorii – o piață de peste 100 mil. euro care ar fi creată artificial, fără nuanțe și de care ar beneficia 1.500+ evaluatori.

Obligativitatea analizei de risc la securitatea fizică, valabilă până acum doar pentru cele circa 500.000 entități juridice înmatriculate în perioada 2012-2016, se extinde de la 1 iulie 2017 și asupra celor 000 unități înregistrate până în 2012 care dețin valori, bunuri și operează cu numerar. Sunt incluse aici sediile și punctele de lucru ale tuturor companiilor, ONG-urilor și instituțiilor publice.

Tariful unei analize de risc, care trebuie efectuată la fiecare 3 ani, pornește de la 100 euro. Analizele trebuie refăcute în caz de incident de securitate sau atunci când apar modificări ale caracteristicilor arhitecturale, funcționale sau ale obiectului de activitate ale unității în cauză.

Rezultă, prin intrarea de la 1 iulie 2017 a prevederilor, că piața analizelor de risc va fi suplimentată cu cel puțin 100 mil. euro la trei ani, bani care vor fi plătiți de toate companiile din România, indiferent de mărime, către cei 1.568 de evaluatori de risc înscriși în Registrul Naţional al Evaluatorilor de Risc la Securitate Fizică (RNERSF). Unitățile care nu-și fac analiza de risc pot fi amendate cu 5.000-10.000 lei.

POZIȚIA ROMANIAN BUSINESS LEADERS

Obligativitatea analizei de risc pentru toate companiile și punctele de lucru din România introduce un cost administrativ nejustificat – mai ales pentru micii antreprenori. Efectuarea unei analize de risc ar trebui – cu excepția anumitor tipuri de unități – să fie o alegere liberă a companiei, făcută în funcție de nevoi și de forța financiară.

Romanian Business Leaders cere noului Guvern al României să rescrie complet legea astfel încât să fie aplicată în zonele cu risc mai ridicat și demonstrate statistic, iar restul companiilor să poată decide singure măsurile de protecție la risc aplicabile angajaților lor.

ISTORIC LEGISLATIV

Obligativitatea analizei de risc e prevăzută de o lege votată în urmă cu 14 ani (Legea 313/2003), care a început să fie aplicată, parțial, abia în 2012, când guvernul de-atunci a dat HG nr. 301/2012, care reglementează măsurile de securitate a obiectivelor.

• Inițial, HG nr. 301/2012 stabilea un termen de 18 luni – până la 16 decembrie 2013 – pentru efectuarea analizelor de risc;
• Ulterior, termenul a fost prelungit până la 16 iunie 2014;
• Prin HG nr. 361/2014, termenul a fost prorogat până la 1 ianuarie 2015;
• Ultima prorogare are ca termen data de 30 iunie 2017;
• În iunie 2017, Ministerul de Interne a lansat și încheiat consultările pe o propunere de HG prin care termenul de intrare în vigoare să fie din nou prorogat până la 1 iulie 2018; hotărârea urma să fie aprobată în următoarea ședință de guvern și publicată în Monitorul Oficial până la 30 iunie 2017;
• Până la data conferinței de presă a RBL – 27 iunie 2017 – hotărârea încă nu a fost publicată, ceea ce înseamnă că de la 1 iulie 2017 ar urma ca toate societăție comerciale, ONG-urile și instituțiile publice înmatriculate până la 16 iunie 2012 sunt obligate să-și realizeze analizele de risc la securitate fizică pentru sediile în care funcționează.
• Instrucțiunea nr. 9 – metodologia de efectuare a analizelor de risc la securitatea fizică, publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 164/27.03.2013.

Fundația Romanian Business Leaders (RBL) lansează Start-Up Bridge – proiect de internaționalizare a afacerilor românești, luni, 19 iunie, la Sofia, în cadrul unui schimb de experiențe profesionale între 20 de antreprenori români și potențiali parteneri din Bulgaria.

Studiile arată că prezența internațională directă a firmelor românești este modestă, astfel încât numărul companiilor autohtone care efectuează investiții străine pe piețele externe este de aproximativ 20 într-un singur an. În același timp, firmele autohtone realizează doar 30% din exporturile românești.

“Ideea proiectului Start-Up Bridge – Cross your borders a fost generată de nevoia antreprenorilor români de a trece granițele propriu-zise ale țării (pentru dezvoltare regională), dar și de a-și depăși barierele mentale mai mari sau mai mici pe care le avem toți când vine vorba de business. Aceste bariere din capetele noastre pot fi înlăturate mai ușor prin contactul direct cu antreprenori și executivi din culturi de business diferite. Vrem să-i ajutăm pe antreprenorii români să-și deschidă mai larg orizonturile, fie că vorbim de viziune a businessului, de execuție sau de oportuntăți din alte piețe”, a declarat Sorin Axinte, antreprenor și membru fondator al Romanian Business Leaders.

Start-Up Bridge propune crearea unei platforme de interacțiune între antreprenorii români și companiile externe aflate în diverse etape de dezvoltare. Ideea, misiunea și obiectivele “Start-Up Bridge” au luat naștere în cadrul Summit-ului RBL din luna martie a acestui an, ca urmare a identificării unui potențial neutilizat de interacțiune internațională în rândul antreprenorilor români.

“Vrem să schimbăm mentalități prin această platformă de interacțiune. Vom oferi antreprenorilor români posibilitatea să interacționeze cu alți întreprinzători din piețele țintă, să înțeleagă oportunitățile de afaceri din străinătate și să își găsească mai ușor parteneri, clienți și furnizori prin internaționalizare. De asemenea, proiectul Start-Up Bridge va oferi know-how, studii și informații punctuale despre oportunitățile de business din străinatate”, a declarat Gabriel Istoc, antreprenor și inițiator al proiectului Start-Up Bridge.

Primul proiect Start-Up Bridge, organizat la Sofia în perioada 18-19 iunie, este realizat în parteneriat cu Association of the Bulgarian Leaders and Entrepreneurs (ABLE) și Start It Smart și va cuprinde întâlniri de tip match-making și prezentări despre oportunitățile de business din Bulgaria, fie că dezvoltarea internațională a afacerilor românești se face prin export, prin deschiderea unei firme, prin câștigarea unui proiect de prestări servicii sau prin achiziția unui jucător local. De asemenea, proiectul va beneficia de prezența reprezentaților guvernamentali și a diplomaților români și bulgari (Ambasada României în Sofia, specialiștii Invest în Bulgaria și ai Guvernului României) care vor oferi informații despre măsuri și programe de susținere a antreprenorilor interesați de internaționalizare.

Start-Up Bridge România-Bulgaria a atras deja interesul a aproximativ 20 de antreprenori români care își propun găsirea de antreprenori pentru dezvoltare în Bulgaria, cunoașterea piețelor regionale, modul de funcționare juridic, cadrul fiscal, profilul clientului, tipologii de cumpărare, infrastructura de livrare, etc. Cei 20 de antreprenori români care s-au alăturat platformei de interacțiune Start-Up Bridge activează în industrii variate, cum ar fi IT&C, producție, FMCG, modă, energie, resurse umane și servicii financiare.

Start-Up Bridge se va extinde pe termen scurt și mediu cu interacțiuni de business în cele mai mari piețe din străinătate, astfel încât să ajute antreprenorii români interesați de internaționalizare.

 RBL este o comunitate de antreprenori, manageri și profesioniști români din diverse domenii, uniți de dorința de a contribui la un bine public dincolo de interesele de companie sau industrie. Cei peste 170 de membri se reunesc în RBL în nume personal pentru că trăiesc ghidați de valori comune: încredere în România, altruism, integritate și acțiune.

RBL este o organizație apolitică, neguvernamentală și non-profit care oferă o platformă de acțiune și implicare socială pentru liderii din mediul privat. Organizația există prin contribuția membrilor și prin implicarea lor în proiecte, în dialogul cu autoritățile sau în evenimentele dedicate comunității.

Proiectele RBL sunt construite pe bază de voluntariat de membrii organizației și includ Programul Ateliere de Antreprenoriat, platforma de mentorat pentru antreprenori start up și scale up, Mentoria, conferințele inspiraționale pentru tineri, Vreau să Fiu Antreprenor, proiectul RePatriot pentru repatrierea diasporei prin antreprenoriat, Antreprenorești – Adoptă un sat!, pentru revitalizarea satului românesc prin antreprenoriat și Proiectul MERITO, pentru recunoașterea și susținerea profesorilor cu vocație și gândire antreprenorială din România.

În 2016, peste 7.000 de români au fost beneficiarii proiectelor RBL, iar membrii comunității au contribuit cu peste 6.000 de ore de voluntariat. În 5 ani de activitate, totalul beneficiarilor direcți ai proiectelor a depășit 25.000 de oameni.

Din mai 2017, Romanian Business Leaders (RBL) are un nou Consiliu Director, format din 13 antreprenori și executivi români: Lucian Butnaru (General Manager, Cegeka), Felix Daniliuc (General Manager, Raiffeisen Leasing), Dan Isai (Owner, Salad Box), Ioana Filipescu (Corporate Finance Partner, Deloitte), Mădălina Marcu (Director Dezvoltare Resurse, ARC), Dragoș Neacșu (CEO, Erste Asset Management), Sergiu Neguț (Business Angel, Co-decan MsM), Felix Pătrășcanu (Managing Partner, FAN Courier), Mihaela Perianu (Managing Partner, AIMS & Dale Carnegie Training), Dragoș Petrescu (Preşedinte, City Grill), Dragoș Roșca (Preşedinte, Delta Asset Invest), Marius Ștefan (CEO, Autonom) și Măriuca Talpeș (CEO, Intuitext). Consiliul Director este condus de Dragoș Roșca, noul președinte al RBL, și de doi vicepreședinți, Dragoș Petrescu și Marius Ștefan.

RBL este o comunitate de antreprenori, manageri și profesioniști români din diverse domenii, uniți de dorința de a contribui la un bine public dincolo de interesele de companie sau industrie. Cei peste 170 de membri se reunesc în RBL în nume personal pentru că trăiesc ghidați de valori comune: încredere în România, altruism, integritate și acțiune.

RBL este o organizație apolitică, neguvernamentală și non-profit care oferă o platformă de acțiune și implicare socială pentru liderii din mediul privat. Organizația există prin contribuția membrilor și prin implicarea lor în proiecte, în dialogul cu autoritățile sau în evenimentele dedicate comunității.

Proiectele RBL sunt construite pe bază de voluntariat de membrii organizației și includ Programul Ateliere de Antreprenoriat, platforma de mentorat pentru antreprenori startup și scaleup, Mentoria, conferințele inspiraționale pentru tineri, Vreau să Fiu Antreprenor, proiectul RePatriot pentru repatrierea diasporei prin antreprenoriat, Antreprenorești – Adoptă un sat!, pentru revitalizarea satului românesc prin antreprenoriat și Proiectul MERITO, pentru recunoașterea și susținerea profesorilor cu vocație și gândire antreprenorială din România.

În 2016, peste 7.000 de români au fost beneficiarii proiectelor RBL, iar membrii comunității au contribuit cu peste 6.000 de ore de voluntariat. În 5 ani de activitate, totalul beneficiarilor direcți ai proiectelor a depășit 25.000 de oameni.

Două proiecte legislative inițiate de Executiv în primele 100 de zile de guvernare, fără vreun studiu de impact și fără consultare, vor arunca în aer încrederea în statul român și echilibrul bugetar al României.

Romanian Business Leaders (RBL) susține sistemul de impunere simplificat, eficient și demonstrat al cotei unice de impozitare a veniturilor persoanelor fizice și nu consideră oportună introducerea modificării Codului Fiscal prezentată recent în spațiul public, care induce o modificare de filozofie fiscală și poate face o trecere lipsită de transparență spre sistemul progresiv de impozitare. Considerăm că introducerea de măsuri fiscale netestate, complicate și greu de aplicat pune în pericol stabilitatea economică a țării și amenință coeziunea socială.

România are deja cel mai fragil buget din Uniunea Europeană (UE), cu pondere a veniturilor în PIB de aprox. 25%, la peste 15 puncte procentuale față de media UE și la 10 puncte procentuale de media statelor UE din Europa centrală (Ungaria, 38%, Croația, 37%, Cehia și Polonia, câte 35% din PIB). În 2018, bugetul va pierde atât fluxurile de numerar prin nereținerea la sursă a impozitului pe venit, precum și cca. 1,4% din PIB, conform estimării FMI, rezultate din reducerea cotelor de impunere la 0% și 10%, prin introducerea impozitului pe venitul global al unei gospodării. Considerăm că, per total, pentru mediul de afaceri, sistemul de impozitare propus nu va genera beneficii care să depășească costul birocrației necesare implementării lui. Mai mult, beneficiile pe termen mediu și lung aduse de noul sistem cetățenilor sunt sub un mare semn de întrebare, creată de probabila instabilitate economică.

În același timp, prin legea salarizării unitare, statul va cheltui mai mulți bani cu salariile angajaților din sectorul public. Este o majorare făcută în mod haotic și fără un fundament economic realist: excedentul bugetar raportat pentru primul trimestru din 2017 este calculat înainte de majorarea concretă a salariilor. Salariile din sectorul public pot fi majorate, în linie cu veniturile bugetare reale, cu criterii clare de performanță, scopul fiind creșterea eficienței totale a sistemului bugetar.

Schimbarea regulilor jocului într-un interval de mai puțin de un an arată că statul român este impredictibil, instabil și netransparent. RBL solicită o consultare reală între guvernanți și mediul de afaceri, pentru a construi încrederea între partenerii sociali. Practica legiferării prin punerea mediului de afaceri în fața faptului împlinit duce la rezultate negative pe termen mediu și lung și vulnerabilizează guvernele, fenomen din care are de pierdut inclusiv mediul de afaceri.

În tot acest timp, nu primesc prioritate măsurile care chiar pot stimula activitatea economică și duce la venituri mai mari din care să fie crescute în mod realist și sustenabil salariale bugetare. RBL solicită parlamentarilor din coaliția majoritară de guvernare să se concentreze pe măsuri și legi care să reducă birocrația (ex. eliminarea prevederilor care blochează înregistrarea în scop de TVA, care în fapt au rămas neatinse după așa-zisa eliminare a formularului D088), să elimine barierele administrative inutile în domeniul autorizațiilor de construire și să încurajeze bugetarea multianuală și programele de investiții în infrastructură. Toate sunt subiecte care privesc interesele a milioane de cetățeni români, indiferent că sunt antreprenori, manageri sau angajați.

Atât investitorii, cât și milioane de angajați români au suferit suficient în anii de criză din 2008, până în 2013, când peste 200.000 de firme (majoritatea cu capital românesc) au intrat în insolvență și faliment, iar peste 1.000.000 de români au devenit șomeri. RBL semnalează că măsurile luate de decidenții politici de câteva luni încoace riscă să ducă țara și pe noi toți, împreună, spre un dezastru economic care va anula progresul obținut cu greu din ultimii trei ani.

Companiile găsesc tot mai greu angajați în România.

Emigrația a scăzut baza de selecție și este un fenomen care încă afectează economia și societatea românească, cu o medie de 80,000 de români care pleacă din țară în fiecare an. Cei care rămân în țară ori sunt vânați de companii care concurează cu oferte salariale tot mai apetisante, ori nu sunt calificați și nici nu își prea doresc să muncească pentru că e mai simplu să trăiască din asistență socială.

Cum mentalitatea oamenilor este crucială pentru dezvoltarea economică, repatrierea diasporei românești a devenit o prioritate națională în 2016. Românii care lucrează sau au propriile afaceri în țările adoptive cu economii avansate au fost nevoiți să se adapteze și și-au dezvoltat astfel o etică sănătoasă a muncii. În plus, o parte din românii din diaspora au reușit să acumuleze și capital, pe care îl pot investi în România, în afaceri noi, iar aceasta este chiar misiunea proiectului RePatriot.

Antreprenor sau specialist român în diaspora, acești oameni au nevoie de încredere și semnale că economia, regiunile și orașele românești caută, în mod serios, să devină competitive. Și, mai ales, în contextul în care suntem într-o perioadă de creștere a mobilității și de internaționalizare care accentuează concurența regiunilor din România cu alte regiuni din lume.

Cum facem ca orașele și regiunile din România să devină competitive va fi tema centrală la a cincea ediție a conferinței Cities of Tomorrow, organizată de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană pe 28 martie, la București. Evenimentul reunește 250 de invitați din mediul de afaceri, administrația locală și centrală, arhitecți, urbaniști și societatea civilă din România, care vor afla, în deschidere, despre cum orașul german Leipzig a reușit să atragă investiții pentru că, la rândul său, a investit în dezvoltarea urbană modernă. După prânz, programul continuă cu opt mese rotunde tematice și desfășurate în paralel, sub formatul World Café. După două ore de discuții aplicate, participanții vor ieși cu idei și soluții concrete pe care să le implementeze în domenii precum eficiență energetică și management energetic, finanțare și fonduri europene, guvernanța orașelor prin digitalizare, mobilitate, utilități, turism și stil de viață, reconversia și revitalizarea siturilor industriale și dreptul construcțiilor. În încheiere, reprezentanții orașelor Sibiu și Wrocław (Polonia) vor vorbi despre impactul economic datorat investițiilor pentru pregătirea statutului de capitală culturală europeană.

Membrii RBL beneficiază de un regim preferențial de participare la acest eveniment. Discount-ul de 10% este obținut prin alegerea statutul de membru RBL în formularul de înregistrare.

Dan Berteanu (Equatorial Gaming), Dan Isai (Salad Box), Marian Pantazescu (Direct One), Marius Ștefan (Autonom rent-a-car), Mihai Pătrașcu (evoMAG), Radu Timiș (Cris-Tim) și Rucsandra Hurezeanu (Ivatherm) sunt membrii Romanian Business Leaders selectați în top 50 de companii antreprenoriale românești în competiția “Made in Romania”, inițiată de Bursa de Valori București (BVB).

Competiția este în etapa de selecție finală, în care juriul format din 12 experți români și străini va alege 14 dintre cele mai promițătoare 50 de companii antreprenoriale românești care s-au înscris în proiect. Selecția este făcută în funcție de potențialul de creștere, calitatea strategiilor de business și în funcție de rezultate, iar RBL va fi reprezentată în juriu de unul dintre membri de board, respectiv Dragoș Petrescu.

Cea de-a cincisprezecea companie va fi aleasă de public, care poate vota compania favorită pe www.bvbleague.ro, până la 19 martie.

Cele 15 companii câștigătoare vor fi anunțate pe 3 aprilie, în cadrul galei „Made in Romania” și vor participa în perioada aprilie-noiembrie 2017 la un program de mentorat care va acoperi subiecte precum marketing și branding, strategie și inovare, audit și finanțarea dezvoltării.

Elevii de 15 ani din România au printre cele mai slabe performanțe la matematică și științe, comparativ cu tinerii de aceeași vârstă din Uniunea Europeană, potrivit rezultatelor din 2015 la testele Programului Internațional de Evaluare a Elevilor (PISA), realizat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD).

Profesorul Eric A. Hanushek (Senior Fellow, Hoover Institution, Stanford), care lucrează cu OECD la acest program, a explicat în cadrul Romanian Business Leaders Summit ce poate face România pentru a îmbunătăți performanțele la testele PISA și ce efecte vor exista în economie. “La 15 ani după ce România va egala performanțele sistemului de educație din Slovacia la testele PISA (n.r. – aflată cu 3 locuri înaintea României), salariile angajaților români vor crește în fiecare an cu 15%”, a arătat profesorul american, care a mai subliniat că România trebuie să lucreze la calitatea actului didactic dacă vrea rezultate.

“Calitatea nu poate fi reglementată și încurajată, în mod obiectiv, altfel decât pe baza performanțelor elevilor și a evaluărilor profesorilor”, a explicat Hanushek. El a adăugat că rolul organizațiilor neguvernamentale și al companiilor este să obțină transparență maximă pentru publicarea rezultatelor la testele PISA sau la evaluările naționale pentru fiecare școală. “Competiția liberă între școli este cel mai bun mecanism de reglare naturală a calităţii învăţământului”, a subliniat profesorul american, care a indicat și trei căi de creștere a calității profesorilor: evaluarea lor, eliminarea celor care fac mai mult rău pentru că sunt în interiorul sistemului de educație, decât în afara lui și recompensarea performanțelor profesorilor.

Romanian Business Leaders (RBL) promovează din 2015 performanța în sistemul educațional preuniversitar. În fiecare an, Proiectul MERITO recunoaşte public şi premiază profesorii valoroşi din România.

Pe 2 martie 2017, în închiderea primei zile a Romanian Business Leaders Summit, 200 de antreprenorii și șefii de companii din România au premiat și aplaudat la scenă deschisă 10 noi dascăli excepționali din învățământul preuniversitar. Anul acesta, la a doua ediție a Galei MERITO, RBL  a premiat două învățătoare și câte un profesor de limba și literatura română, istorie, biologie, matematică, informatică, limba engleză, fizică și filosofie, din toate colțurile țării, de la oraș și de la sat, de la Vatra Moldoviței și Bogdănești (Suceava) la Timișoara, de la Valea Mică (Alba) și Cluj-Napoca, la Călărași, Buzău, Ploiești sau Craiova.

Profesorii MERITO au un alt fel de a face lucrurile. Sunt oameni ca Dan Solcan, care merge la ore cu inima deschisă și se întoarce acasă cu același sentiment de bucurie. Sunt oameni ca Daniela Ceredeev, care trece notele în catalog după mult timp de observare și evaluare pentru că fiecare elev este îndreptățit să fie evaluat în momentele sale cele mai bune. Sunt oameni ca Genelia Petrescu, care inventează povești în care termenii din biologie devin personaje care vorbesc și au haz.  Sunt oameni ca Vasile Solcanu, care, în vacanță, de luni până vineri, timp de patru ore, face pregătire cu elevii de la sat care participă la concursuri de matematică. O face în timpul lui liber și fără să ia vreun ban. Sunt oameni precum Daniela Lica, profesoară din Ploiești care pregătește olimpici la informatică și care a refuzat oferte de angajare din Canada sau din mediul universitar din România. Sunt oameni ca Mariana Rusu, care își înregistrează orele, ca să le spicuiască la pensie. Sunt oameni ca Adriana Berindeie, care trece natural de la o dictare cu o fetiță din clasa I, la ecuații simple cu doi băieți din clasa a II-a și la împărțiri mai complicate cu elevii din clasa a IV-a. Toate în același timp, fără să piardă șirul.

Poveştile complete ale celor 20 de profesori MERITO sunt disponibile pe www.proiectulmerito.ro, unde pot fi făcute recomandări de profesori valoroşi, pentru următoarea ediție a Galei MERITO.

Ştiai că nu te costă absolut nimic să direcţionezi 2% din impozitul pe venit datorat statului către o cauză socială?

Iată câteva statistici:

Din cei ca. 8.2 milioane  de contribuabili doar 1.8 milioane decid să direcţioneze cei 2% din impozitul pe venit.

Banii de la 4 din 6 contribuabili rămân în visteria statului.

Dintr-un venit brut anual de 12000 de Euro, cota de 2% reprezintă 32 de Euro.

Ce trebuie să faci pentru a direcționa cei 2% către un proiect care are un impact social:

Completează formularul 230 pentru venituri din salarii/ 200 pentru venituri din alte surse decât cele salariale. Încurajează-ţi şi angajaţii să direcţioneze cele 2 procente pentru o cauză socială. Poate fi antreprenoriatul, educaţia, buna guvernare sau orice ce altă cauză cu care rezonează.

Ce ar putea face RBL în urma colectării a cel puţin 100 de formulare, de la contribuabili care au un venit brut anual de 12000 de Euro, respectiv cu 3200 Euro:

Totul este perfect legal şi transparent. Formularul se transmite către ANAF până la 25 mai 2017, o vom face noi pentru tine dacă alegi să investești în educație, antreprenoriat și bună guvernare.

După ce îl completezi:

• ne poți face o vizită la Fundație să ni-l aduci și să îți povestim în detaliu cum te poți implica în proiectele noastre;
• sau poți trimite formularul completat și scanat la adresa mona.gheorghe@rbls.ro