Fundația Romanian Business Leaders

Categorie: News

  • CDR: Legea Turismului, în forma prezentată de guvern, nu va putea rezolva problemele cu care se confruntă turismul românesc

    CDR: Legea Turismului, în forma prezentată de guvern, nu va putea rezolva problemele cu care se confruntă turismul românesc

    După 15 ani de dezbatere și nenumărate forme “finale“ ale Legii Turismului, Guvernul României a pus in dezbatere publică și transparență decizională o nouă versiune.

    În opinia Grupului de Lucru pe Turism al Coaliției pentru Dezvoltarea României, textul prezentat nu va reuși să rezolve problemele cu care se confruntă, de ani de zile, industria turismului din România și, prin urmare, nu va ajuta la atingerea potențialului turistic de care România dispune.

    În repetate rânduri industria turismului din România a solicitat o lege care să:

    • Pună sub o unică umbrelă toate reglementările din turism;
    • Rezolve problema promovăriipotențialului turistic românesc pe plan intern și internațional;
    • Ajute la rezolvarea celei mai mari provocări a industriei, care este lipsa forței de muncă;
    • Diminueze semnificant birocrația din domeniu.

    În ceea ce privește PROMOVAREA, solicitarea a fost și este, în continuare, reglementarea corectă a ceea ce numim ORGANIZAȚIA DE MANAGEMENT A DESTINAȚIEI (la nivel local, regional și național), reglementare discutată acum peste 10 ani cu Organizația Mondială a Turismului, prevăzută În Master Planul de turism de la acel moment și chiar și în planul de guvernare actual.

    Din păcate, modul în care se abordează această temă în actualul text de lege nu este unul care să corespundă așteptărilor și standardelor internaționale actuale și mai mult va crea probleme decât să ajute. Faptul că promovarea României printr-o entitate de tip “parteneriat public-privat“, așa cum se regăsește în alte state europene, nici măcar nu este menționat în actul legislativ reprezintă o mare dezamăgire pentru industria turistică românească.

    Legat de forța de muncă, așteptările industriei au fost și sunt să regăsească într-un act legislativ actual o viziune și o strategie pe termen scurt, mediu și lung. Ne referim aici atât la lipsa unui număr suficient de mare de personal în acest moment, cât și la calitatea acestuia. Educația în domeniu a avut enorm de mult de suferit în ultimii 20 de ani, inclusiv prin desființarea învățământului liceal tehnologic și lipsa învățământului dual în domeniu. În ultima perioadă s-au făcut multe eforturi din partea mediului de afaceri pe această zonă, dar fără un sprijin real și constant din partea statului rezultatele sunt și vor fi modeste.

    În pofida multor întâlniri și dezbateri între mediul privat și autoritățile statului, textul actual al Legii Turismului nu corespunde solicitărilor industriei și nu va ajuta la ieșirea din conul de umbră în care această industrie, care ar putea contribui cu cel puțin 10% din produsul intern brut al României, se află de foarte mult timp.

    Coaliția pentru Dezvoltarea României solicită decidenților aplicarea măsurilor propuse încă de acum mulți ani într-o lege modernă și care să fie implementată doar după elaborarea unui studiu de impact și a strategiei de turism (inclusiv în ceea ce privește promovarea) a României.

    –

    Despre Coaliția pentru Dezvoltarea României

    Coaliția este o inițiativă privată, apolitică, construită ca un acord de colaborare prin participarea colectivă a membrilor săi și reunește 45 de organizații și membri asociați. Membrii CDR contribuie voluntar cu resursele și expertiza necesară formulării unor opinii comune cu privire la politici publice cu impact asupra mediului de afaceri. Coaliția pentru Dezvoltarea României reprezintă peste 54 000 de companii care generează în jur de 1,2 milioane de locuri de muncă și peste 50% din PIB.

    Scopul Coaliției 

    Scopul Coaliției este de a oferi o bază coerentă pentru consultare cu Guvernul și alte instituții publice pe teme care au impact asupra climatului economic și de afaceri din România.

  • Încrederea este un factor cheie pentru a continua să atragem investiţii

    Încrederea este un factor cheie pentru a continua să atragem investiţii

    Poziția Coaliției pentru Dezvoltarea României privind mecanismul de cooperare și verificare

    În urma publicării raportului Comisiei Europene privind progresele României în cadrul mecanismului de cooperare și verificare, Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) își exprimă îngrijorarea privind deficitul de încredere pe care România îl acumulează față de instituțiile europene.

    Atractivitatea României este direct afectată de acest regres în condițiile în care încrederea în mecanismele justiției, în principiile statului de drept și în valorile europene sunt criterii esențiale în decizia de a dezvolta investiții noi.

    Pentru companiile din România, Europa este un factor de stabilitate și de creștere, de aceea ele vor beneficia în mod direct de restabilirea rapidă a unui dialog eficient și de încredere între autoritățile române și cele europene.

    Creșterea economică înregistrată în ultimii ani este un avantaj erodat de factori structurali precum deficitul de forță de muncă, lipsa de predictibilitate a reformelor, regresul în indicii de competitivitate internaționali.

    În zorii primei președinții a României la Consiliul Uniunii Europene, considerăm că este deosebit de important ca instituțiile statului român să proiecteze o imagine credibilă, care să crească capitalul de încredere față de oportunitățile economice ale pieței românești și să fie sursă de predictibilitate pentru investițiile viitoare.

    De asemenea, Uniunea Europeană este o sursă de finanțare stabilă a proiectelor de dezvoltare publice și private care contribuie la convergența economică și socială, alături de creșterea productivității interne și creșterea nivelului de trai.

    Adeziunea României la Uniunea Europeană a avut drept obiectiv și adoptarea practicilor democrațiilor solide și a recomandărilor europene, care până în prezent au fost sursă de consolidare și dezvoltare. Prin urmare, cerem Guvernului ca recomandările Comisiei făcute în MCV să fie asumate în mod constructiv de statul român pentru a recâștiga rapid încrederea partenerilor noștri și ca un prim pas în construirea încrederii pe plan local și internațional.

  • Gala NewMoney 2018

    Gala NewMoney 2018

    Revista NewMoney orhanizează Gala NewMoney 2018 în 22 noiembrie, începând cu ora 19.00, la Hotel Intercontinental București. Evenimentul va fi dedicat aniversării celui de-al doilea an de la apariția revistei. Cu această ocazie, îi va premia pe cei mai apreciați antreprenori ale căror povești de business au apărut în paginile NewMoney.

    De-a lungul lui 2018, Romanian Business Leaders, în parteneriat cu revista NewMoney, a desfășurat caravana națională „Centenar 2018: 100 de idei pentru România” la care au participat antreprenori, executivi din corporații, precum și autorități locale. Așa cum promiteam la gala anterioară unde am lansat acest proiect, pe 22 noiembrie, veți putea vedea lista cu cele 100 de idei care pot duce România la nivelul următor.

    AGENDA EVENIMENTULUI

    19:00 – 19:30 – Primirea Invitaților & Welcome Coffee
    19:30 – 21:30 – Gala NewMoney 2018
    21:30 – 22:30 – Dinner & Networking

    LISTA TEMELOR DE DISCUȚIE:

    Au trecut 100 de ani de la Marea Unire. Care sunt modelele de dezvoltare ale României pentru următoarea sută de ani.

    Care sunt pârghiile necesare pentru reducerea decalajelor dintre regiuni prin dialogul cu speakerii din cadrul evenimentului.

    Prezentarea celor 100 de idei pentru România.

    Care sunt principalele îngrijorări ale mediului de afaceri pentru anul 2018.

    Care sunt proiectele regionale care ar putea reduce din decalajele dintre regiuni.

  • Peste jumatate de milion de angajați nu știu că au în proprietate peste 10.000 de lei strânși în pilonul II de pensii

    Peste jumatate de milion de angajați nu știu că au în proprietate peste 10.000 de lei strânși în pilonul II de pensii

    Știți că, astăzi, în Romania, peste jumătate de milion de angajați nu știu că au în proprietate peste 10.000 de lei strânși în pilonul II de pensii? Sunt convinși că au fie mai puțin, fie deloc.

    Vă invităm să vedeți în infograficele de mai jos mai multe despre cum funcționează sistemul de pensii în România și care le sunt drepturile.

    *Lansăm acest mesaj împreună cu partenerii noștri din Coaliția pentru Dezvoltarea Romaniei – CDR și Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România – APAPR.

     

  • Vidul de investiții publice va fi plătit în următorii doi ani. Consumul în creștere ascunde o realitate economică alarmantă

    Vidul de investiții publice va fi plătit în următorii doi ani. Consumul în creștere ascunde o realitate economică alarmantă

    Romanian Business Leaders (RBL) avertizează că lipsa de preocupare față de investiții din ultimii aproape doi ani de guvernare reprezintă o slăbiciune care afectează încrederea antreprenorilor în economie și, în același timp, erodează nivelul de trai al angajaților din companiile românești. În opinia antreprenorilor români, efectele reale vor fi resimțite abia peste doi ani și, prin urmare, va fi sacrificat un nou ciclu de guvernare din perspectiva încrederii si a investițiilor în viitor. 

    Antreprenorii români observă că, în ultimii doi ani, statul român nu a putut da un semnal de optimism în economie, prin realizarea de investiții pe termen lung, ba chiar fiind preferate alocările bugetare supradimensionate către consum. După ce anul trecut nivelul investițiilor publice a ajuns la cel mai mic nivel din istorie, ritmul de creștere a cheltuielilor de investiții este nesemnificativ în 2018.

     “Lipsa de investiții ne-a adus într-o situație paradoxală, în care creșterea consumului maschează o realitate economică alarmantă. Investițiile modeste ca pondere în PIB reprezintă un barometru pentru viitorul nivel de trai al cetățenilor. Ne așteptăm ca lipsa investițiilor de acum să fie resimțită abia peste doi ani. Toți contribuabilii români, nu doar antreprenorii, vor plăti pe termen mediu factura cheltuielilor de personal și a asistenței sociale din prezent”, a declarat Dragoș Roșca, președintele RBL.  

    Anul 2018 ar fi trebuit să fie anul investițiilor publice, dar realitatea statistică și lipsa proiectelor de investiții din economia reală arată de fapt că ultimii doi ani de guvernare sunt ratați din perspectiva investițiilor publice, care se situează la 3% din PIB, adică cel mai scăzut nivel din istoria țării. În plus, ultima rectificare bugetară din septembrie 2018 a tăiat 41,5 milioane de euro din alocările pentru infrastructura de transport. Este o confirmare că statul lasă realizarea investițiilor noi în responsabilitatea mediului privat.

    Dacă viitorul este sacrificat prin absența investițiilor, prezentul creează dificultăți mediului de afaceri din cauza birocrației care frânează dezvoltarea capitalului autohton și blochează evoluția profesională a angajaților. Astfel, specialiștii din companiile românești – tot mai greu de recrutat în contextul crizei de personal – sunt blocați în activități care nu produc valoare, ci hârtii cerute de birocrație.

    Antreprenorii reuniți în cadrul RBL avertizează, de asemenea, că atitudinea autorităților de stat este nerezonabilă și irațională în unele situații și recomandă ca anumite disfuncționalități să fie corectate printr-un dialog bazat pe încredere între antreprenori și autorități. Spre exemplu, modalitatea de investigare a Consiliului Concurenței ar putea fi îmbunătățită prin consultarea părților investigate încă de pe parcursul investigării pentru a furniza explicații alternative unor elemente de fapt care în viziunea autorității probează o încălcare. În ceea ce privește sancțiunile, baza de calcul este mult mai mare în România față de alte state UE și metodologia Comisiei Europene (CE), care are ca bază de referință cifra de afaceri realizată pe piața relevantă a produsului/serviciului unde s-a produs încălcarea. Ar fi oportună alinierea cu criteriile CE, pentru respectarea principiului proporționalității – sancțiuni adaptabile în raport cu piața relevantă, gravitatea faptei și cu particularitățile făptuitorului.

    De asemenea, membrii RBL consideră că este de datoria instituțiilor publice să înceapă campanii de educare în rândul cetățenilor. Un exemplu ar putea veni din partea Autorității de Supraveghere Financiare (ASF), care ar trebui să inițieze o campanie de conștientizare despre faptul că există posibilitatea informării despre ce se întâmplă cu contul individual, prin care cetățenii să afle cât au contribuit fiecare la Pilonul II. ASF ar putea urma astfel o bună practică a membrilor RBL, care își informează angajații despre situația conturilor individuale, în contextul în care între 500.000 de români până la un milion nu știu faptul că au în contul de Pilonul II de pensii suma de 10.000 de lei, fiind convinși că au mai puțin sau deloc.

     Ca să evităm o compromitere pe termen lung a competitivității economice, antreprenorii și managerii din RBL cer Guvernului să prioritizeze de urgență investițiile publice și digitalizarea administrației publice și să accelereze dialogul cu mediul privat inclusiv prin preluarea de bune practici ale antreprenorilor și ale organizațiilor non-guvernamentale.

    VIDEO

  • Peste 1 milion de români apți de muncă nu sunt implicați în niciun fel de activitate economică

    Peste 1 milion de români apți de muncă nu sunt implicați în niciun fel de activitate economică

    Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) consideră că obiectivele pe termen lung de creștere economică ale României pot fi afectate din cauza deficitului de forță de muncă, care, în absența unor măsuri specifice în acest sens, se va adânci în câțiva ani.

    Pentru a dimensiona problema și a identifica posibile surse ale acesteia, dar mai ales pentru a propune soluții viabile, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, CDR a solicitat o analiză a pieței muncii. 

    Conform studiului „Barometrul forței de muncă”, realizat de PwC România pentru CDR, România este în topul țărilor europene în ceea ce privește procentul de populație aptă de muncă, aflată în afara pieței muncii (peste 34%) fiind depășita doar de Italia si Croația. Dincolo de pensionari și persoane încadrate în diverse forme de educație, există peste un milion de persoane de vârstă activă care oficial nu sunt implicate în nici un fel de activitate economică, iar numărul de șomeri înregistrați este de aproximativ 400,000 persoane. Pe de altă parte, prognozele oficiale pentru următorii 3 ani privind legătura dintre  piața muncii și creșterea PIB-ului, estimează un necesar de angajați de aproximativ un milion de persoane. 

    De asemenea, analiza relevă discrepanțe între județele din țară, existând județe care prosperă din punct de vedere economic, dar nu mai au forța de muncă disponibilă, precum și județe cu număr mare de persoane care nu lucrează. Mai mult, județe din ambele extreme există în aproape toate regiunile de dezvoltare, ceea ce deschide posibilitatea unor soluții la nivel regional.

    Într-un context demografic marcat de îmbătrânirea populației și migrația masivă, fenomene deja bine cunoscute, Barometrul propune un set de măsuri, urmând exemple de bune practici din alte țări, care să diminueze decalajul pe termen scurt prin integrarea în piața muncii a unui procent cât mai mare din populația inactivă, inclusiv încadrarea parțială a pensionarilor sau a tinerilor care studiază, respectiv să permită acoperirea temporară a deficitului cu resurse externe. 

    ”Acest studiu subliniază încă o dată necesitatea implementării unor reforme sustenabile în educație, sănătate și infrastructură, fără de care majoritatea problemelor legate de forța de muncă nu pot fi rezolvate pe termen lung. Harta forței de muncă elaborată împreună cu PwC este un instrument bun în elaborarea unor proiecte concrete, dar și a unor strategii care pot duce la rezolvarea decalajelor dintre regiuni, sau poate chiar la nivel de județe din cadrul aceleiași regiuni de dezvoltare economică. O abordare modernă, implementarea unor măsuri simplificate, vor fi cu siguranță preluate de mediul privat. De asemenea, proiecte pilot, la nivel de regiune sau industrie, pot reprezenta baza implementării la nivel național.”, a declarat Adela Jansen, Coordonatorul Coaliției pentru Dezvoltarea României.

    Studiul relevă reforma educației ca unul dintre elementele fundamentale ale depășirii actualei crize, dar și ca un instrument pentru evitarea adâncirii acesteia. Dezvoltarea sistemului educațional poate fi făcută în două etape, menite a grăbi efectele reformei. Una dintre acestea vizează programele universitare și ale școlilor duale a căror programă trebuie corelată cu nevoile actuale ale pieței forței de muncă. În același timp, o a doua etapă se referă la schimbări structurale, de profunzime referitoare la problematica anilor de școala gimnazială. Un cadru multianual împreună cu o analiză periodică vor permite adaptarea la evoluția schimbărilor rapide din piața muncii, păstrând în același timp și obiectivul eliminării disfuncționalităților de bază (precum analfabetismul funcțional), dar și al prioritizării competențelor STEM.

    „Documentul analizează impactul pe termen lung al tehnologiei și al evoluțiilor demografice globale asupra pieței muncii. Ocupațiile viitorului vor avea la bază competențe digitale în orice domeniu de activitate. Ansamblul de măsuri imediate pe care le propunem trebuie completat cu o strategie de țară, pe termen lung, realizat în strânsă colaborare cu mediul de afaceri. CDR este o asociație de organizații puternice, cu mulți specialiști care pot contribui cu expertiză și soluții. Ne exprimăm și de această dată disponibilitatea de a colabora. Acest studiu, care are recomandări concrete pentru măsuri rapide, se dorește a fi o poartă deschisă pentru un dialog constructiv.” declară Adela Jansen.

    Barometrul forței de muncă – extras din raportul de analiză a pieței muncii, aici.

  • Caravana „Centenar 2018”, la Cluj-Napoca: Criza forței de muncă, încotro?

    Caravana „Centenar 2018”, la Cluj-Napoca: Criza forței de muncă, încotro?

    Să mărim salariile, să înființăm școli de meserii, să ne recunoaștem valorile. Sunt doar câteva dintre soluțiile punctate de reprezentanți ai mediului de afaceri din Cluj, în cadrul evenimentului ”Centenar 2018: 100 de idei pentru România”, organizat vineri în Cluj-Napoca de RBL, împreună cu NewMoney.  

    ”Locurile de muncă reprezintă cea mai bună formă de protecție socială. Altfel, se accentuează dezechilibrele. Este foarte important să existe un echilibru între venituri permanente și cheltuieli permanente”, a declarat Emil Boc, primarul Cluj-Napoca. Potrivit acestuia, este nevoie de un proiect de țară pentru menținerea forței de muncă și, în același timp, trebuie să găsim mecanismele necesare astfel încât cei care au plecat în căutarea unui loc de muncă în străinătate să fie motivați să revină în țară.

    ”Trebuie să crească calitatea vieții în România. Și trebuie să avem salarii mai mari”, a punctat Emil Boc. Și fondatorul Azaria Food, Bogdan Botău, a adus în discuție necesitatea unor salarii mai mari, cu atât mai mult cu cât ”forța de muncă poate fi o pârghie care să ne ajute să recuperăm decalajul față de celelalte țări din Uniunea Europeană”.

    Păstrând același subiect și pornind de la ideea (amintită de Dan Pitic, director general Ax Perpetuum Impex și membru RBL Cluj) că ”Antreprenoriatul creează locuri de muncă”, la fel de bine antreprenoriatul găsește soluții atunci când statul nu o face.

    În 2018, Romanian Business Leaders și revista NewMoney au pus cap la cap 100 de idei și soluții ale comunității de afaceri și antreprenoriale din România pentru dezvoltarea regiunilor țării în următorul secol. La finalul caravanei, ideile colectate vor fi prezentate, într-un proiect, autorităților statului.

    Sursă: newmoney.ro.

    Citește și care sunt cele șase propuneri ale primarului Emil Boc pentru dezvoltarea României, expuse la Caravana „Centenar 2018” de la Cluj-Napoca, din 27 septembrie 2018.

  • Rectificarea bugetară împinge România și mai adânc în fundătura subdezvoltării

    Rectificarea bugetară împinge România și mai adânc în fundătura subdezvoltării

    https://infogram.com/rectificare-1h0r6rkxv7dl4ek?live

    Romanian Business Leaders (RBL) consideră că rectificarea bugetară din luna septembrie 2018 bagă economia și societatea românească pe ultima fază a paradigmei de creștere bazată pe consumul produselor provenite din alte state, dar pe care le plătim cu bani împrumutați. În paralel, Produsul Intern Brut (PIB) potențial este compromis de restrângerea la minime istorice a investițiilor.

    RBL solicită Guvernului să cheltuiască cu cap banii pe care îi colectează de la români și de la companiile care produc valoare în România. Antreprenorii, managerii și angajații noștri vor ca banii pe care îi plătesc la stat, prin impozite și taxe, să fie folosiți cu discernământ, transparent și într-un mod responsabil de Guvern, primării și consilii județene și, astfel, să contribuie la dezvoltarea pe termen lung a comunităților locale și a României.

    Facem un apel către Guvern, entitățile politice raționale și partenerii din societate, sub forma unui semnal de alarmă asupra unei facturi iminente pentru România:

    – rectificarea bugetară scade cu 41,5 milioane de euro alocările pentru infrastructura de transport – element esențial în dezvoltare; mediul de afaceri suportă cu stoicism profundele dezavantaje ale lipsei de infrastructură, dar acest lucru nu poate dura la infinit, fără să compromită pe termen lung competitivitatea; marile investiții ocolesc România din cauza infrastructurii, iar situația poate ajunge într-un punct ireversibil: statele vecine, cu un potențial inferior față de cel al României, se vor desprinde decisiv în competiția regională.

    – alocările bugetare supradimensionate către consum (prin creșterea pensiilor, creșterea fără fundament economic a salariilor din domeniul public, pensii speciale sau venituri speciale nejustificate nici economic și nici etic) se fac într-un moment economic absolut inadecvat și chiar toxic din toate punctele de vedere: consumul tocmai își epuizează potențialul de creștere economică, s-a intrat deja în spirala dezechilibrelor comerciale adânci, deficitul comercial și deficitul de cont curent consumă deja din rezervele financiare strategice ale României

    – stimularea profundei inechități în veniturile din societate distorsionează raporturile de muncă între diferitele sectoare ale societății, cu efecte pe termen lung atât în mentalitatea generală, cât și în relațiile dintre salariați și angajatori și chiar relațiile din interiorul aceluiași domeniu de activitate; este profund nesănătos și toxic ca, în mediul privat veniturile să crească exclusiv în baza creșterii productivității, în timp ce în domeniul public (non-business) acestea să crească arbitrar, prin simplă decizie politică; RBL atrage atenția că ne apropiem de momentul în care mediul privat nu va mai putea susține la infinit deciziile discreționare de creștere a veniturilor în zona publică sau în zona de protecție socială. Statisticile oficiale arată că diferența între salariile de la stat și cele din mediul privat s-a triplat în ultimii 3 ani, un angajat la stat câștigând cu 60% mai mult decât un angajat la privat.

    – sistemul de educație, în loc să se alinieze la economia viitorului iminent, face importanți pași înapoi; mediul de afaceri a ajuns deja în situația în care capitalul uman e mai greu de obținut decât capitalurile financiare.

    – rectificarea bugetară amână digitalizarea și modernizarea administrației. RBL consideră că amânarea nu are drept cauză lipsa resurselor financiare: miza pare să fie conservarea lipsei de transparență – adică mediul propice pentru corupție, aservirea contribuabilului și subordonarea acestuia față de autoritatea administrativ-politică.

    – reașezările bugetare din ultimii 2 ani – inclusiv rectificarea actuală – ignoră capacitatea reală a României de a repatria o parte din forța de muncă emigrată – capital uman care ar aduce o valoare adăugată socială incontestabilă: ca mentalitate, financiară, ca potențial de a produce și de a se integra în paradigma economică generală.

    RBL atrage atenția decidenților că tendința globală este de revenire a creșterii PIB către potențialul real. Bugetele sunt croite acum potrivit unor prognoze excesiv de optimiste, iar în fața ponderării creșterii economice, primele sacrificate vor fi investițiile, ceea ce conservă gradul de subdezvoltare actual. Astăzi, investițiile se află la un nivel mai mic chiar și decât în ani de criză – pe execuția bugetară se observă cum nivelul acestora, ca pondere din PIB, nu atinge nici măcar 1% în primele șapte luni ale anului. O performanță mai proastă recent s-a înregistrat doar anul trecut și în 2015, sub aceeași viziune asupra guvernării: https://infogram.com/agregat-evolutii-cheltuieli-1h17498n39gq2zj?live.

    Ca să evităm un derapaj major, antreprenorii și managerii din RBL cer Guvernului (1) să prioritizeze de urgență investițiile în infrastructura de transport, educație, sănătate și digitalizarea administrației publice, (2) să elimine pensiile speciale, să crească vârsta de pensionare pentru meseriile ocupaționale și să întărească sistemul de pensii contributive (pilon II și III), complementar sistemului public și (3) să ia măsuri urgente de stopare a emigrației.

     

    DESPRE RBL

    Romanian Business Leaders (RBL) este o organizație apolitică, neguvernamentală și non-profit care oferă o platformă de acțiune și implicare socială pentru antreprenorii și șefii de companii din mediul de business privat.

    RBL face România o țară mai bună pentru business și pentru români, prin proiecte care îmbunătățesc educația, antreprenoriatul și buna guvernare în România. Proiectele RBL sunt inițiate și dezvoltate pe bază de voluntariat de cei 200 de membri RBL, antreprenori și executivi de top din România.

    Proiectele RBL pentru antreprenoriat urmăresc să dezvolte capitalul românesc și construiesc comunități cu spirit antreprenorial în diferite medii. Antreprenoria construiește o comunitate de 400 de antreprenori scaleup și startup care primesc prin RBL educație și mentorat. Startup Bridge aduce împreună 200 de antreprenori care vor să-și extindă afacerile în piețe internaționale și care primesc prin RBL sfaturi de la cei care au făcut-o deja. RePatriot construiește o comunitate de 5.000 de antreprenori și români cu spirit antreprenorial din diaspora care primesc prin RBL acces la oportunități de parteneriat și investiții în țară. Iar Antreprenorești construiește o comunitate de 100 de antreprenori și români cu spirit antreprenorial din mediul rural care primesc prin RBL mentorat și conexiuni prin care dezvoltă economia comunelor în care trăiesc.

    Proiectele RBL pentru educație cresc calitatea profesorilor din România și viitoarele generații de antreprenori. Proiectul MERITO construiește o comunitate de 31 de profesori cu vocație care primesc prin RBL recunoaștere publică și încredere. SuperTeach construiește o comunitate de 1.100 de profesori deschiși la minte care primesc prin RBL inspirație, încredere și acces la bune practici. Iar Vreau să fiu Antreprenor construiește 15 comunități active de tineri pasionați de antreprenoriat și mii de liceeni care primesc prin RBL inspirație și acces la gândire antreprenorială.

  • Let’s Do It, RBL!

    Let’s Do It, RBL!

    În RBL, ”facem noi” și nu așteptăm ”să se facă” sau ”să facă alții”, iar anul acesta este despre curățenie.

    Te supără când mergi cu un partener străin să îi arăți Branul, dar pe drum vede mormane de gunoi aruncate pe văile Carpaților? Vrei să promovezi turismul românesc dar parcă nu ai sta pe o plajă plină de chiștoace?

    Hai cu noi la curățenie! Pune-ți mânușile și, alături de echipa ta, alege una dintre comunele Antreprenorești în care să-ți unești forțele cu comunitatea locală la curățenie.

    Vino cu noi pe 15 septembrie într-una dintre comunele adoptate de RBL în programul Antreprenorești! Sătenii din Corbi (Argeș), Valea Stanciului (Dolj), Ghindărești (Constanța) și Vultureni (Cluj) s-au organizat ca să își curețe comunitatea în cadrul World Cleanup Day 2018 și au nevoie de o mână de ajutor.

    În plus, am mai inspirat alte 3 comunități rurale să se alăture mișcării Let’s Do It Romania pe 15 septembrie – Valea Doftanei (Prahova), Dolheștii Mici (Suceava) și Petriș (Arad).

    Cum funcționează:

    – Înscrie-te aici.

    – Plecăm dimineața pe 15 septembrie către localitatea aleasă

    – Facem curat împreună cu localnicii și ne cunoaștem mai bine

    „Let’s Do It, Romania!”– este cea mai mare mișcare socială din România, care din 2010 și până în prezent, a implicat peste 1.400.000 de voluntari și a adunat aprox. 18.000 de tone de deșeuri. Pe 15 septembrie 2018 organizăm World Cleanup Day, cea mai ambițioasă mișcare civică de pe Glob – 150 de țări se unesc pentru a curăța deșeurile de peste tot!

    De ce “Let’s Do It, Romania!”?

     – Pentru că ne-am săturat să stăm pe margine și să fim simpli spectatori, fără a acționa – avem nevoie de mai mulți DOERS!

    – Pentru că, dacă ne unim toți într-o zi, putem aduce schimbări vizibile României și lumii întregi;

    – Pentru că în România problema deșeurilor este una reală;

    – Pentru că locuitorii României trebuie să înțeleagă importanța unui comportament responsabil față de mediu și necesitatea aplicării acestuia în viața de zi cu zi;

    – Pentru că gesturile mici schimbă lumea!

  • RBL Cluj prinde tot mai mare avânt în dezvoltarea comunităților rurale adoptate

    RBL Cluj prinde tot mai mare avânt în dezvoltarea comunităților rurale adoptate

    Alături de membrii filialei Cluj, antreprenorii din comuna Vultureni încep să ia decizii strategice împreună

    Dintre cele 3 comune, Vultureni, Cojocna și Bonțida, aflate sub umbrela locală a proiectului Antreprenorești – Adoptă un sat !, Vultureni este comunitatea unde filiala clujeană a reușit cea mai mare mobilizare a sătenilor, analiză a potențialului de dezvoltare rural și stabilire de obiective. Alături de membrii filialei, antreprenorii din comuna Vultureni încep să ia decizii strategice, împreună, pentru dezvoltarea sustenabilă, pe termen lung, a mediului în care trăiesc.

    Construirea unui brand dedicat comunei, “La Vultureni”, este primul pas la care sătenii împreună cu specialiștii de marketing ai filialei RBL Cluj își dedică eforturile împreună, având permanent în gând beneficiile unui tot unitar. Conceperea brandului va contribui în principal la dezvoltarea potențialului turistic al zonei, dar și la promovarea produselor locale, aspecte la care membrii filialei își pun expertiza de business, dedicându-și timpul și energia disponibile.

    Trecând de la primul obiectiv stabilit împreună, fiecare localnic din Vultureni, prezent în întâlnirile de lucru a proiectului Antreprenorești, a format o echipă cu unul din antreprenorii clujeni, membru sau susținător a filialei RBL, cu scopul de a avea sprijin de business specializat pentru afacerea pe care deja o deține sau cea pe care dorește să o inițieze. Câteva dintre afacerile existente/propuse în Vultureni sunt: linie de procesare fructe și legume uscate, fermă creștere animale organice, fabrică de cașcaval, vin de coacăze neagră, atelier ceramică, atelier Cioplitorie, U Pick Farm.

    Energia și entuziasmul membrilor RBL implicați în derularea proiectului Antreprenorești pe plan local sunt incontestabile. Principala sursă este tocmai ambiția și autenticitatea sătenilor, oameni simpli, dar cu vise mari.