Categorie: News

  • Dragoș Petrescu preia președinția RBL de la Dragoș Roșca, începând cu luna aprilie

    Dragoș Petrescu preia președinția RBL de la Dragoș Roșca, începând cu luna aprilie

    Începând cu luna aprilie 2021, Romanian Business Leaders (RBL) are un nou Consiliu Director, format din 13 antreprenori și executivi români: Dragoș Petrescu (Președinte, City Grill Restaurants), Mihai Marcu (CEO, Medlife),  Dragoș Neacșu (CEO, GS1 România), Sergiu Neguț (Co-fondator, FintechOS), Felix Pătrășcanu (Owner, FAN Courier Express),  Marius Ștefan (Owner/CEO, Autonom Group), Măriuca Talpeș (CEO, Intuitext), Laura Florea (Managing Partner, Point Public Affairs), Angela Roșca (Managing Partner, Taxhouse-Taxand România), Dan Pitic (Owner, Perpetuum), Iulian Cîrciumaru (Managing Partner, V7 Capital), Florin Furdui (Country Manager, Portland Trust) și Dan Isai (CEO, SaladBox)

    Consiliul Director va fi condus de Dragoș Petrescu, noul președinte al RBL și de doi vicepreședinți, Marius Ștefan și Felix Pătrășcanu. 

    Prioritățile noului consiliului sunt: creșterea sustenabilă a proiectelor de educație și antreprenoriat dezvoltate de Fundație, întărirea pilonului de bună guvernare, creșterea comunității de membri și a implicării acesteia în proiectele și inițiativele organizației, precum și extinderea în alte orașe din țară și din străinătate.

    ”Închei cele două mandate la conducerea Romanian Business Leaders cu bucuria de a fi fost alături de membrii și colaboratorii noștri în construcția unei organizații puternice, mature, și creative. Comunitatea RBL a dovedit o capacitate extraordinară de adaptare, inclusiv la condițiile dificile ale pandemiei, păstrând entuziasmul și dedicarea necondiționată și dezvoltând, în continuare, cu migală, răbdare și pricepere proiecte extrem de valoroase pentru comunitate. Romanian Business Leaders este comunitatea pe care te poți baza întotdeauna, alături de care ideile posibile devin realitate.”, a spus Dragoș Roșca, fost președinte al RBL. 

    Dragoș Petrescu, noul Președinte RBL este Antreprenor self-made, pornit de la 0, a ajuns după multe experiențe în zona de retail una dintre cele mai cunoscute voci ale industriei HoReCa.

    Dragoș și-a descoperit vocația pentru afaceri în anii ’90, fiind unul dintre seniorii antreprenoriatului în România. A pus mereu pe primul plan educația atât pe canalele clasice, dar mai ales prin “best experience” ale altora.

    Dragoș este absolvent al Universității Politehnice din București, alumni al London Business School (LBS), MBA la ASEBUSS Kennesaw University, Standford YPO Program, Management de L’Entreprise Toulouse, McDonald’s Hamburger University Oak Brook, Illinois.

    Dragoș conduce cea mai mare rețea de restaurante tradiționale din România: City Grill alături de Daniel Mischie grup fondat de către cei doi în anul 2004.Activează cu succes și în piață de delivery din București cu City Grill Delivery, fiind unul din primii 5 jucători de pe piață de delivery din capitală începând cu anul pandemic 2020.

    Dragoș Petrescu este investitor în formatul TV al emisiunii Imperiul Leilor. Misiunea lui de a întoarce experiența dobandită către tinerii antreprenori se regăsește și în alte formate precum Tineri în Arenă (un proiect RBL).

    Dragoș a fost Președintele YPO România 2016, European Learning Officer YPO 2017-2019 și Coordonator al Coaliției pentru Dezvoltarea României în anul 2017 și 2020.

    Dragoș crede în 6 valori simple pe care le-a aliniat echipei sale: Corectitudine, Munca susținută, Educație permanentă, Loialitate în echipă, Respect în orice interacțiune personală, Încredere-atitudine pozitivă.

    „RBL este vocea și vehiculul de acțiune al antreprenorilor pentru a construi o Românie în care generațiile viitoare să își dorească să trăiască. Este o responsabilitate importantă pentru mine să duc visul pornit de fondatori, acum 10 ani, mai departe. Sper să contribui sustenabil la viziunea și direcțiile Fundației – antreprenoriat, educație și bună guvernare – astfel încât RBL să-și consolideze poziția de lider al organizațiilor antreprenoriale din România”, a declarat Dragoș Petrescu. 

  • ScaleOut India: a programme to scale Romanian leaders globally

    ScaleOut India: a programme to scale Romanian leaders globally

    The ScaleOut new programme helps Romanian companies prepare for and execute their market entry to the Indian market.  

    Go-to-Market programme is designed for active business leaders and it provides access to experts, supports your planning project for market entry, and delivers the market intelligence businesses to be used to prepare for global expansion. 

    Period: April – May 2021

    What we offer:

    1. Meet leaders and experts from EU-India Innocenter

    2. Access to Romanian diplomats in India

    3. Meetings with other Romanian scaleups active in India

    4. Access to international network of peers and investors

  • [RBL] Capitalul românesc la un an de pandemie – Concluziile antreprenorilor români

    [RBL] Capitalul românesc la un an de pandemie – Concluziile antreprenorilor români

    Peste 100 de antreprenori și lideri din business au participat pe 1 aprilie la evenimentul organizat de Fundația Romanian Business Leaders – Capitalul românesc la un an de pandemie. În cadrul celor 3 paneluri, invitații au abordat teme precum lecțiile învățate în pandemie, migrația inversă și oportunitățile create de contextul actual.

    „Un alt lucru extraordinar care s-a întâmplat pentru companiile mici și mijlocii … este că au început să învețe să lucreze cu banca […] și cu programele de stat […] pentru că înainte erau extrem de reticente. Acum, din nevoie, au învățat să-și facă un plan, să-și facă un dosar de finanțare, poate că nu le-a ieșit din prima[…]. Astăzi sunt zeci de mii de companii în România care înainte nu accesaseră niciun fel de instrument de finanțare, nici bancar, nici de ajutor de stat sau fonduri europene și care, după acest an de pandemie, au reușit într-un fel sau altul să intre într-o astfel de colaborare. Odată învățat demersul acesta, nu se mai dezvață. Vom fi învățat de acum încolo să lucrăm și să beneficiem de fondurile europene și să avem o relație cât mai profesională și mai bună cu băncile și asta ne va pune pe un picior de egalitate și de competitivitate cu multe firme internaționale.” a declarat Dragoș Roșca, Chairman, Delta Asset Invest, oferind una dintre concluziile principale ale zilei.

    În sesiunea de deschidere moderată de Laura Florea, Managing Partner, Point Public Affairs, cei patru invitați Mihai Marcu, CEO Medlife, Dragoș Anastasiu, Președinte Eurolines Group și Coordonatorul Coaliției pentru Dezvoltarea României, Dragoș Neacșu, CEO GS1 România și membru al boardului BVB și Dan Isai, CEO Salad Box au oferit o perspectivă a oportunităților pe care anul acesta de pandemie le-a adus în mediul de afaceri.

    Mihai Marcu încurajează antreprenorii să vină cu idei: „Pe vremurile astea se poate orice, orice fel de idei câteodată sunt bine venite. Trebuie să profităm de ocazie și […] fereastra de oportunitate nu este mai mare de 6-12 luni pentru că mai devreme sau mai târziu piața va reveni la normalitate. […] Trebuie să ne gândim cu toții cum vor arăta consumatorii post-COVID. […] Obiceiurile de consum se schimbă, oamenii se schimbă, noi ne schimbăm cu toții […] și trebuie să ne adaptăm acestor noi condiții ca antreprenori.”

    Dragoș Anastasiu a afirmat „Eu cred că în general sunt bani, inclusiv pe la bănci și la fonduri de investiții, mai mici mai mari. Cred însă că trebuie să facem eforturi în a scrie proiecte, în a face proiecte, în a deveni bancabili. […] Ce ne diferențiază în mod semnificativ [n.r. față de germani] sunt două lucruri și au ieșit acum în evidență: managementul de criză care la noi este făcut după și punerea deoparte a resurselor.”

    O perspectivă interesantă ne oferă și Dragoș Neacșu care consideră că zilele bune de venit pe bursă sunt de acum încolo – urmează recunoașterea MSCI și consacrarea pieței de capital ca emergentă, companii românești vor intra în indici globali, iar investitorii puternici vor intra în companii și se vor uita și către alte oportunități.

    Referindu-se la viața de după pandemie, Dan Isai susține că se așteaptă să crească cererea și consumul, oamenii vor vrea să se întâlnească, să sărbătorească. E momentul să apară concepte noi, conceptele bune au fost accelerate, creșterea pieței de food delivery va stagna la 40-45%, acum e la 35% și a avansat de la 20%, înainte de pandemie.

    În cea de-a doua sesiune dedicată antreprenoriatului românesc și moderată de Sorin Axinte, Co-fondator Spark’n’Switch și RBL, am aflat de la invitați care sunt cele mai importante lecții învățate în acest an de pandemie. Cristina Bâtlan, fondator Musette susține că „Am învățat că modestia nu e bună deloc și trebuie să ai curaj să te extinzi și să te duci pe toate piețele. Pandemia ne-a învățat că ceea ce știam doar la nivel teoretic, […] că noi avem acces permanent la întreaga lume, numai că nu avem curajul să facem chestia asta. Am învățat să accesăm întreaga lume, să concurăm de la egal la egal cu cele mai mari case din lume și să accesăm clienți din China, Coreea, America, nici nu mai contează de unde. […] În pandemie am învățat […] că nu este rușine să ceri ajutor, indiferent cât de mare e compania ta. […] Acesta este singurul lucru care ne lipsește: să dezvoltăm o economie colaborativă; am fi imbatabili la nivel mondial, însă nu avem asta în cultură.”

    Fondatorul Ax Perpetuum, Dan Pitic crede că „Agilitatea e o caracteristică foarte importantă a antreprenorului. […] Capacitatea de a te adapta rapid […] este marea caracteristică a antreprenoriatului și noi, ca români, avem această caracteristică întipărită. Cred că asta ne și face competitivi. Chiar dacă nu ne dăm seama, oriunde am ieși pe piețele din jur suntem mult mai buni decât ne-am obișnuit să credem despre noi, suntem chiar în măsură să facem față provocărilor.”

    Felix Pătrășcanu, fondator FAN Courier consideră că o oportunitate oferită de contextul actual este „întoarcerea românilor către țară, a est-europenilor către țările din care au plecat cândva și ei vin cu un bagaj de cunoștințe tehnice și cu un bagaj de cunoștințe civice. […] Acești oameni nu au venit doar pentru o scurtă perioadă după care să-și reia periplul prin Europa, ci vor rămâne. România încă are o mulțime de oportunități și sunt multe lucruri de dezvoltat. România are foarte multe oportunități pentru că are multe lipsuri. Iar un antreprenor asta face până la urmă, transformă lipsurile în businessuri profitabile.”

    În ultima sesiune moderată de Alina Burlacu, director general al Fundației Romanian Business Leaders, Angela Roșca, Managing Partner TaxHouse ne-a informat despre ce urmează pe partea de fiscalitate: „Sunt peste 100 de țări care au dat facilități fiscale de tot felul asemănătoare cu ce am dat și noi […] însă realitatea este că toate bugetele […] o să aibă o problemă la finalul acestei perioade de criză COVID și mă aștept la un trend de adunare de mai mulți bani. […] Nu cred că se poate rezolva totul prin inflație, cred că vom asista fie la niște controale fiscale mult mai dure, fie la majorări de taxe. […] Ca recomandare pentru business-urile mici și medii ar fi să se gândească dacă businessurile arată profitabil dacă dăm la o parte diversele facilități fiscale.”

    Dragoș Petrescu, Președinte City Grill Group consideră că „2020 este un an în care am luat foarte multe decizii. A dispărut zona de predictibilitate … am ieșit din paradigma a sistemului de management tradițional și am intrat în paradigma start-up-ului sau a oportunităților. … este o schimbare în paradigma de consum în România…. Cea mai grea decizie a fost să mă despart de o treime din echipa mea în acest an și m-am despărțit într-un mod care pe de-o parte m-a bucurat, pe de-o parte m-a întristat, respectiv am vorbit cu prietenii mei antreprenori sau executivi importanți din România care mi-au preluat cu mare drag și plăcere angajații mei, având în vedere că sunt atât de bine pregătiți.”

    CEO-ul Autonom, Marius Ștefan ne-a împărtășit perspectiva sa asupra inovației: „Constrângerile încurajează inovația. […] Pune un buget fix, dacă ai o estimare de cât ar costa, pune semnificativ mai puțin decât crezi, și pune un termen limită. Creează câteodată o presiune artificială pentru inovație pentru că în felul ăsta […] se întâmplă minuni. […] Inovația nu se face cu bani. […] A face bootstrapping într-un business înseamnă să începi aproape fără niciun ban. […] Dacă începi cu mentalitatea asta, fiecare bănuț pe care îl investești sau îl atragi de la alți investitori va fi destul de atent investit.”

    Iulian Cîrciumaru, Managing Partner V7 Capital ne oferă perspective asupra investițiilor: „Spre deosebire de ciclurile de cash anterioare, mai ales din secolul trecut, acum pare că avem niște active care funcționează ca niște debușee care sterilizează un pic piața de cash, unul din ele este evident bitcoinul sau toată piața de criptomonede. […] Riscul există în continuare în piață, este poate riscul cel mai mare care mă preocupă în momentul de față motiv pentru care o direcție importantă pentru mine este securizarea capitalului […] în investiții care sunt mai puțin expuse volatilității piețelor. […] Orice perioadă de volatilitate vine și cu oportunități. […] Când apar vânturile adverse putem construi ziduri, dar și mori de vânt.”

  • Care este veriga lipsă a parteneriatului elev-profesor-părinte și ce este de făcut?

    Care este veriga lipsă a parteneriatului elev-profesor-părinte și ce este de făcut?

    Educația unui elev reprezintă un efort de echipă, în care fiecare dintre cei trei membri (elev-profesor-părinte) își are propriul rol și responsabilități. Elevul contribuie cu apetitul pentru învățare și efort, profesorul se alătură cu răbdare, cunoștințe și dragoste pentru copii, iar părintele cu atenție și implicare în dezvoltarea copilului. Dacă oricare dintre cei trei membri ai echipei nu își îndeplinește rolul, șansele elevului la educație sunt reduse, iar potențialul acestuia, aproape imposibil de atins. Din păcate, situațiile în care aceste parteneriate nu funcționează sunt multe, în special în învățământul românesc, colaborarea dintre părinți și profesori fiind deseori lacunară și degradându-se tot mai mult pe măsură ce elevul crește.

    Conferința SuperTeach ”Revoluția Mentalității în Educație – Parteneriatul elev-profesor-părinte a reunit online, peste 1600 de profesori din România și din Republica Moldova, experți în educație și antreprenori, care au discutat despre modalități prin care părinții pot fi mai bine implicați în procesul de educare al elevilor, dar și despre cum poate asigura managementul școlar sau sistemul educațional crearea unui parteneriat solid elev-profesor-părinte.

    Romulus Simion, director al Școlii Gimnaziale Ion Luca Caragiale din Sibiu a explicat care este rețeta prin care un director de școală poate și trebuie să câștige încrederea părinților și a elevilor dintr-o școală: ”Comunicare permanentă, fapte și transparență”. Totodată, acesta a prezentat multiple exemple prin care un manager de școală poate asigura echilibrul relației elev-profesor-părinte prin evenimente și proiecte în care sunt implicate toate cele trei părți și foarte multă comunicare.

    Codruța Chercotă, profesoară de română și facilitator de mentalitate deschisă în educație, le-a oferit participanților la conferință propriul exemplu, al profesorului care a reușit să inițieze un parteneriat real cu părinții elevilor din Liceul Teoretic „Grigore Moisil”, din Timişoara, înființănd un club al părinților. ”O dată pe lună, părinții se întâlnesc online cu specialiști și discută lucruri care țin de educația copiilor și de relația cu școala. Întotdeauna, temele alese țin de sfera de preocupări ale părinților, de la disciplinarea pozitivă a copilului și până la starea de bine în familie și la școală. Ideea unui <<Club al părinților>> ne-a venit din dorința de a dezvolta un parteneriat cu părinții elevilor și de a crea o comunitate în care orice problemă să își găsească un răspuns”, a punctat Chercotă.

    Întreaga societate are de câștigat dacă școala oferă tuturor copiilor o educație bună

    Bianca Biroprofesor, formator și activist educațional în Finlanda, co-fondator al asociației Edustudio Helsinki și al platformei educaționale Zmeișorii și Mihaela Nyyssönen – director de grădiniță în Helsinki, co-fondator și coordonator al grupului de joacă Zmeișorii au vorbit despre modelul de educație finlandez și despre cum acest sistem nordic implică părinții în procesul de educare al copiilor. Parteneriatul dintre elev-profesor-părinte are la bază reguli și poceduri clare prin care fiecare dintre cele trei părți își cunoaște foarte bine responsabilitățile, au loc întâlniri periodice, comunicarea este permanentă și totul are în centrul elevul cu nevoile și dorințele lui, căci ”întreaga societate are de câștigat dacă școala oferă tuturor copiilor o educație bună”.  Povestind din experiența sa didactică în Finlanda, Mihaela Nyyssönen spune: ”Una dintre cele mai mari plăceri ale meseriei de dascăl, de aici, este libertatea de a alege ce metodă de predare este mai potrivită pentru elevii tăi, susținerea pe care o ai ca profesor să fii creativ și să experimentezi lucruri noi la clasă. Autonomia profesorilor se bazează totuși pe o pregătire pedagogică extrem de riguroasă a tuturor cadrelor didactice”.

    Fiind teme extrem de interesante pentru profesorii participanți la Conferință, ca răspuns la nevoia acestora de dezvoltare a acestor teme, atât ”Clubul părinților” facilitat de Codruța Chercotă, cât și exemplele de bune practici din sistemul educațional finlandez, oferite de Mihaela Nyyssönen și Bianca Biro vor fi aprofundate în webinarii speciale, organizate de SuperTeach în perioada următoare.

    1 din 5 copii crede că nu este fericit, iar 20% dintre părinți nu și-au îmbrățișat necondiționat copiii, în ultima perioadă  

    La rândul său Mihaela Nabăr, Director Executiv World Vision România, a punctat faptul că împrumutarea unor modele educaționale care funcționează în alte state poate fi de succes la noi doar dacă ne raportăm la contextul în care are loc educația în România: ”Să nu uităm că, potrivit unui studiu World Vision, 1 din 5 copii consideră că nu este niciodată fericit sau este doar uneori fericit și că 80% din copiii din mediul rural muncesc în gospodărie. De asemenea, 22.9% dintre părinți nu și-au lăudat copiii în ultima vreme, iar 19.6% nu i-au îmbrățișat necondiționat, în ultimul timp. Astfel, pentru a avea elevul în centrul procesului trebuie să vedem și contextul, iar contextul este plin de provocări, atât pentru copil, cât și pentru părinte”.

    Felix Tătaru, cofondator al asociației, a concluzionat:”Profesorii au cea mai importanta meserie  din lume, iar acest lucru presupune și o mare responsabilitate. Ei sunt inițiatorii și facilitatorii triunghiului care are în centru copilul și dezvoltarea sa.”

     

  • Antreprenorii au bătut palma cu primarii din mediul rural

    Antreprenorii au bătut palma cu primarii din mediul rural

    Pentru dezvoltarea sănătoasă a satului românesc prin implicarea responsabilă și inteligentă a companiilor, antreprenorii reuniți în Antreprenorești, împreună cu RePatriot și Romanian Business Leaders, organizează sâmbătă, 10 aprilie 2021, în intervalul orar 14-17.00, conferința online Antreprenorești – ,,Mentalitate antreprenorială pentru dezvoltarea mediului rural„.

    Migrarea românilor în străinătate a creat o situație de depopulare mai ales în mediul rural, fiind deja o problemă de supraviețuire pentru locuitorii satelor noastre datorată îmbătrânirii populației și sărăcirii acesteia. Organizatorii își  doresc să găsească soluții concrete pentru salvarea patrimoniului moștenit și  pentru dezvoltarea locală, în special prin stimularea antreprenoriatului.  

    La eveniment și-au anunțat deja participarea: Dragoș Anastasiu – Președintele Coaliției pentru Dezvoltarea României,  Marius Bostan –  Antreprenor și inițiator RePatriot, Felix Pătrășcanu – Co-fondator FAN Courier, Andreea Petrișor – CEO Foodpanda România, Felix Tătaru – Președinte GMP Group specializat în creativitate și comunicare, Hildegard Brandl – arhitect, membru AHK Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană, Dan Pitic – CEO Perpetuum, Mihai Ungurenuș – Fondator Radicstar și Livada Bunicului din Corbi, Octavian Viorel – CEO Pukka și co-inițiator “Niște Orășeni”, Emil Drăghici – Președintele Asociației Comunelor din România, Adrian Oros – ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Dumitru Leuștean – primarul localității Novaci (stațiunea Rânca), Gheorghe Epure – primarul comunei Polovragi, județul Gorj, Gabriel Năstăsescu – primarul comunei Voineasa, județul Vâlcea, Nicolae Moldovan – primarul localității Beclean, județul Bistrița-Năsăud.

    Întâlnirea se va concentra pe:

    🔹 Exemple de bune practici ale altor comunități care au reușit prin forțele lor, cu suport din partea RBL și RePatriot precum și alte exemple de succes prezentate de edili și experți în domeniu.

    🔸 De ce, cum a luat naștere și se extinde proiectul Antreprenorești, care sunt pilonii de funcționare și beneficiile pentru viitorul comunităților rurale.

    🔹Identificarea și prezentarea de surse de finanțare destinate acestui tip de comunități (fonduri europene,  granturi private, diverse alte tipuri de finanțări)

    🔸 Oferirea de suport comunelor pentru implementarea unor strategii de dezvoltare în vederea promovarii destinațiilor turistice prin crearea unul brand turistic regional, nu doar local, care să identifice potențialul zonei respective, agroturismul, patrimoniul cultural, viața la țară sau alte obiective de interes.

    🔹Sprijin pentru realizarea unui ghid care să reglementeze dezvoltarea urbanistică unitară a localităților din România și în armonie cu natura, atât în ceea ce privește construcțiile cât și materialele folosite, în funcție de zona de care aparțin (munte, deltă, mare, deal, câmpie).

    Mai multe detalii și înregistrarea la conferință pe https://antreprenoresti.ro

     

    Antreprenorești – Adoptă un Sat este un proiect inițiat în cadrul RBL care, alături de RePatriot, încearcă să găsească instrumente cât mai bune pentru a stimula antreprenoriatul în mediul rural. Mai multe pe antreprenorești.ro.

    RePatriot este o platformă de inspirație și informație care își propune să faciliteze accesul românilor din străinătate la oportunitățile din țară. Construiește instrumente de sprijin, oferă consiliere, mentorat, educație de afaceri, coalizează forţe instituţionale importante alături de personalităţi şi societatea civilă. Mai multe pe repatriot.ro.

  • CAPITALUL ROMÂNESC – Implicații și oportunități la 1 an de pandemie

    CAPITALUL ROMÂNESC – Implicații și oportunități la 1 an de pandemie

    Anul trecut, la doar 4 zile după declararea stării de urgență, Fundația Romanian Business Leaders a organizat primul eveniment online RBL, dedicat Capitalului românesc – implicații și oportunități. La momentul respectiv, invitații noștri au oferit perspective despre cum credeau că vor evolua lucrurile.

    Uitându-ne în retrospectivă, unele s-au întâmplat ca atare, altele au luat altă direcție.

    Pe 1 aprilie, între orele 17.00 și 20.00, ne reîntâlnim cu o nouă serie de conversații despre cum arată lucrurile la un an de pandemie, pe mai multe paliere ale capitalului și antreprenoriatului românesc.

    Vom discuta alături de invitații noștri care sunt temele care ne vor face agenda în 2021, care sunt scenariile de funcționare pentru anul în curs și anii următori, dar și despre care sunt informațiile și semnalele de care să ținem cont atunci când luăm decizii. Vom analiza cum arată capitalul românesc după un an de criză, care sunt predicțiile pentru ceea ce urmează. Vom dezbate care sunt perspectivele și oportunitățile actuale și încotro ne îndreptăm cu privire la relansarea economică. Ne vom uita la ce au făcut companiile românești, antreprenorii, autoritățile și societatea pentru a se adapta la noua realitate și ce perspective avem pe mai departe.

    Am pregătit 3 sesiuni de câte o oră:

    • 17.00 – 18.00: Capitalul românesc în criză – avându-i ca invitați pe Mihai Marcu (CEO, Medlife), Dragoș Anastasiu (Președinte, Eurolines Group), Dragoș Neacșu (CEO, GS1 România), Dan Isai (CEO, Salad Box) și Laura Florea (Managing Partner, Point Public Affairs)
    • 18.00 – 19.00: Antreprenoriatul românesc cu Dragoș Roșca (Chairman, Delta Asset Invest), Felix Pătrășcanu (CEO, FAN Courier), Cristina Bâtlan (Fondator, Musette), Dan Pitic (Owner, Ax Perpetuum) și Sorin Axinte (Managing Partner, GLUE România)
    • 19.00 – 20.00: Implicații și oportunități ale COVID-19 alături de Dragoș Petrescu (Președinte, City Grill Group), Marius Ștefan (CEO, Autonom), Iulian Cîrciumaru (Managing Partner, V7 Capital), Angela Roșca (Managing Partner, Taxhouse) și Sergiu Neguț (Co-fondator, Fintech OS).

     

    📍 Pentru participarea la eveniment, persoanele interesate trebuie să se înscrie completând acest formular și vor primi ulterior datele de conectare pentru eveniment.

  • [Comunicat de presă] CDR: România are nevoie de investiții pentru o administrație fiscală performantă

    [Comunicat de presă] CDR: România are nevoie de investiții pentru o administrație fiscală performantă

    Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR)  salută publicarea pentru consultare a variantei actualizate a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) care preia mai multe propuneri de proiecte și reforme avansate de sectorul privat, cu precădere în ceea ce privește transformarea digitală, educația, tranziția verde.

     

    În timp ce apreciem eforturile susținute ale echipelor ministerelor de linie și ale Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene de a agrega și armoniza această nouă variantă a PNRR, nu putem să nu remarcăm faptul că reforma Agenție Naționale pentru Administrare Fiscală este menționată doar generic, fără a indica măsuri și propuneri concrete, așa cum ne-am fi așteptat pentru acest domeniu strategic pentru economia și societatea românească. Reforma ANAF este o reformă cheie de care România are nevoie acută, atât din perspectiva redresării economice, cât și din perspectiva creșterii competitivității și a calității vieții.

     

    Prin includerea reformei  ANAF în PNRR, fără o individualizare clară, România riscă să nu valorifice nici de această dată oportunitatea de a finanța și operaționaliza modernizarea reală, transformarea digitală complexă și completă a administrației fiscale, în ciuda impactului pozitiv dovedit de experiența altor state la nivelul îmbunătățirii nivelului de colectare a veniturilor bugetare sau de fiscalizare a economiei.

     

    Pilonul II aferent transformării digitale prevede digitalizarea sistemului de colectare a taxelor, inclusiv servicii de e-facturare, însă acestea sunt câteva elemente importante ale unui puzzle mai mare pe care este datoria noastră să-l includem și să-l rezolvăm în PNRR. În viziunea mediului de afaceri, reforma ANAF este un proiect de sine stătător, care se subsumează în totalitate atât recomandărilor de țară formulate de către Comisia Europeană în mod repetat în ultimii ani, cât și criteriilor de eligibilitate prevăzute de Mecanismul de Redresare și Reziliență. Acest proiect trebuie să beneficieze de o planificare coerentă și riguroasă, de o alocare corespunzătoare, toate acestea având menirea să asigure implementarea sa până la finalul lui 2026, termenul limită pentru finanțare prin PNRR.

     

    Considerăm că reforma ANAF trebuie să cuprindă pe lângă digitalizarea colectării taxelor și servicii de e-facturare deja prevăzute în PNRR, și implementarea unor soluții tehnice de dialog la distanță cu reprezentanții ANAF, controlul fiscal la distanță, îmbunătățirea sistemelor de declarare  a veniturilor, impozitelor și taxelor datorate de persoane fizice, îmbunătățirea serviciilor oferite prin Spațiul Privat Virtual si a fișei pe plătitor, precum si investiții critice în capital uman pentru re-skilling și up-skilling, atât pe parte tehnică, cât și în ceea ce privește relaționarea cu contribuabilii.

     

    Lansăm un apel, în numele mediului de afaceri, pentru ca reforma ANAF, placă turnantă pentru orice direcție de dezvoltare a României, să fie individualizată și detaliată în versiunea PNRR care va fi înaintată acum Comisiei Europene pentru începerea negocierilor, sporind astfel șansele pentru aprobarea și implementarea cu celeritate a acestei reforme. CDR își exprimă disponibilitatea de a veni cu propuneri concrete în sprijinul elaborării acestui proiect.

  • 620.000 de copii impactați de organizația Narada,  născută sub egida Romanian Business Leaders,  pe parcursul anului 2020

    620.000 de copii impactați de organizația Narada, născută sub egida Romanian Business Leaders, pe parcursul anului 2020

    Finalul de an a arătat că, prin inițiativele Narada pentru educație – prima platformă de crowdfunding pentru profesori, intervenția „Reacție pentru educație” și kit-ul de prim ajutor pentru educație NaradaBox – am conectat la tehnologie prin oferirea de device-uri 5354 de elevi, din 52 comunități de pe tot curprinsul României. De asemenea, 7.779 de profesori s-au înscris pe platforma narada.online, spațiu prin care am impactat peste 620.000 de copii prin soluții de know-how oferite profesorilor pentru adaptarea la mediul online a conținutului predat – astfel arată în cifre anul 2020 pentru Narada, organizație care își propune să ofere soluții eficiente și rapide de modernizare a educației.

    Inițiativa „Reacție pentru educație”

    Narada a făcut parte din cele 20 de inițiative, selectate de Secretariatul General al Guvernului, pentru a reprezenta România în Government after Shock  în ceea ce privește bunele practici din „Reacție pentru educație”, ca model de intervenție în perioada pandemiei. Cea mai mare provocare după suspendarea activității școlilor a fost identificarea comunităților vulnerabile, a resurselor educaționale necesare și deservirea acestor nevoi astfel încât școala să poată continua de acasă. În doar opt săptămâni după declanșarea pandemiei, prin intermediul primei intervenții educaționale „Reacție pentru educație” lansate de Narada alături de Ministerul Educației, au fost digitalizați peste 1000 de copii, iar cu sprijinul a 1475 de profesori au fost identificate nevoile comunităților vulnerabile și aduse în atenția publică pentru a putea fi soluționate.

    Prima platformă de strângere de fonduri, dezvoltată de Narada, pentru profesori din România

    Narada a lansat prima platformă care oferă posibilitatea profesorilor cu inițiativă să vină în sprijinul comunităților vulnerabile din care fac parte prin înscrierea unor proiecte care adresează nevoia de conectivitate a elevilor (precum accesul la device-uri și la internet, accesul la cataloage electronice și software de securitate online, dotarea sălilor din clasă cu echipamente IT, cursuri de formare pentru profesori, tehnologie pentru materiile de tip S.T.E.M.) Astfel, comunități din 22 de județe s-au mobilizat prin strângerea a 2000 de donații, venite atât de la persoane fizice cât și companii, pentru a facilita predarea a peste 100 de profesori și a facilta accesul a 4354 de elevi din medii defavorizate la educația digitalizată.

    NaradaBox, kit-ul de prim ajutor pentru educație

    Sute de persoane au donat tehnologie necesară învățării online – smartphone-uri, laptopuri sau tablete – device-uri ce au fost servisate de voluntari Narada, pentru a ajunge în mâinile copiilor din 13 comunități, care astfel s-au putut reconecta la educație.

    NARADA: Aducem educația în secolul 21

    Narada este o organizație formată din persoane din cele mai variate medii sociale, de la studenți, la oameni de comunicare, IT-iști, manageri sau antreprenori, toți oameni de acțiune al căror scop este acela de a oferi soluții eficiente și rapide de modernizare a educației. Credem în forța comunității de a schimba lucrurile când este mobilizată de proiecte care să o inspire și, de asemenea, suntem convinși că fiecare reușită are rolul de a ne conduce spre următoarea.

    Născută sub umbrela Romanian Business Leaders Foundation (rbls.ro) cu scopul de a hrăni inovația în educație la firul ierbii, Narada conectează proiectele profesorilor din sistemul public cu mediul de business și viceversa. Cu alte cuvinte, #1 încurajează și ajută profesorii să creeze proiecte care inovează în sălile de clasă și/sau rezolvă probleme ale elevilor, #2 aduce în atenția mediului de business proiectele profesorilor și face tot posibilul ca acestea să fie finanțate. #3 În final, supervizează implementarea acestora, măsoară rezultate și multiplică lucrurile care au funcționat. Un singur proiect educațional nu va schimba educația, dar forța a mii de astfel de proiecte, DA.

  • Cristina Gheorghe, cofondator SuperTeach: ”Inteligența emoțională lipsește din școala românească. Gestionarea emoțiilor devine esențială pentru creșterea performanțelor școlare ale copiilor”

    Cristina Gheorghe, cofondator SuperTeach: ”Inteligența emoțională lipsește din școala românească. Gestionarea emoțiilor devine esențială pentru creșterea performanțelor școlare ale copiilor”

    Deși toate studiile de specialitate apărute în ultimul deceniu, pe acest subiect, evidențiează faptul că dezvoltarea inteligenței emoționale este esențială pentru creșterea inteligenței cognitive, a performanțelor școlare și a succesului în viață, inteligența emoțională este o latură care lipsește din școala românească. Cercetările au arătat că inteligența emoțională prezice aproximativ 80% din succesul unei persoane în viaţă. Cu toate acestea, latura emoțională este vitregită, iar profesorii se concentrează îndeosebi pe transmiterea informațiilor din programa școlară și mai puțin pe starea de bine și pe deschiderea copiilor către învățare. Conferința organizată de asociația educațională SuperTeach – ”Revoluția Mentalității în Educație – Inteligența Emoțională” a reunit online peste 1.500 de profesori din România, experți în educație, psihologi și antreprenori care au discutat despre cum poate România avea elevi fericiți și performanți, în același timp, și ce pot face profesorii la clasă, dar și părinții acasă pentru dezvoltarea inteligenței emoționale.

    Suntem produsul unei generații pentru care emoțiile au fost un impediment, un obstacol în calea rezultatelor. Exprimarea emoțiilor era considerată semn de slabiciune sau labilitate psihică. De aceea, emoțiile erau  suprimate și condamnate. De aceea suntem restanți la capitolul inteligență emoțională. Însă toate studiile recente arată că inteligența emoțională este esențială pentru dezvoltarea capacității noastre cognitive, cât și pentru succesul în viață. Sunt mulți copii care rămân în urmă la clasă, nu iau note bune la examene, se blochează când sunt puși într-o situație de presiune, tocmai pentru că întâmpină probleme în gestionare a emoțiilor. Din aceste motive este vitală educația și dezvoltarea emoțională începând de la gradiniță și pe tot parcursul școlii. Iar pentru asta, primii care au nevoie să învețe limbajul emoțiilor suntem noi, profesorii și adulții din preajma copiilor. Nu putem învăța pe nimeni cum să își dezvolte inteligența emoțională până când noi nu devenim mai inteligenți emoțional”, a precizat Cristina Gheorghe, cofondator SuperTeach.

    Presiunea pe performanță și competiția acerbă din școală blochează elevii

    Oana Mîndruț, antreprenor, expert în comunicare și în business și facilitator de Mentalitate Deschisă în Educație, este de părere că ”alfabetizarea emoțională este mai importantă decât învățarea matematicii și a cititului în viață, iar acest lucru nu înseamnă că inteligența cognitivă este opusul inteligenței emoționale. Ci că trebuie să avem mai multă grijă de starea copiilor, nu numai de mintea lor, iar spațiul școlii ar trebui să fie mai mult un spațiu în care să se discute despre cum se simt copiii, ce dorințe și visuri au ei”. În ceea ce privește competiția din școală și goana după notele mari, Mîndruț punctează: ”Presiunea pe performanță și competiția acerbă din școală blochează elevii”.

    Dacă nu se simt pregătiți să fie la oră, putem să le predăm orice elevilor, pentru că nu va ajunge nimic la ei. Recomandarea mea ar fi să deschidem discuția cu copiii având grijă în ce stare ancorăm, să pornim de la context, de la ce este interesant pentru ei și atunci vom avea șanse mai mari să ajungem la ei”, a punctat Thea Ionescu, conferențiar universitar la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj.Scopul nu este materia pe care o predă profesorul, ci cum îl dezvoltăm integral pe copil, căci scopul matematicii, de exemplu, nu este ca elevii să știe programa, ci să aibă abilități de raționament matematic”, a adăugat Thea Ionescu.

    După un an de pandemie, situația este cu adevărat severă la nivelul emoțiilor copiilor

    Cu o experiență de peste 10 ani în sistemul educațional japonez, Teodor Nițu, profesor de fizică și șef al Catedrei de Științe la Seisen International School din Tokyo, Japonia, este de ani buni preocupat de cum poate crește performanțele elevilor săi prin dezvoltarea inteligenței lor emoționale, asigurându-le o stare de bine în clasă, fiind atent la starea lor emoțională și la modul în care interacționează cu aceștia. ”Majoritatea sistemelor de învățământ din lume pleacă de la premisa că nu contează cum predăm, ci ce predăm. Dimensiunea emoțională este aproape inexistentă. Mediul educațional prezent spune că nu contează dacă copilul este stresat sau fericit, ci este important să aibă în față un profesor care să îi transmite anumite informații. Dar această paradigmă nu mai funcționează, după un an de pandemie, situația este cu adevărat severă la nivelul emoțiilor copiilor, iar rezultatul este o scădere accentuată a satisfacției elevilor în ceea ce privește școala și învățarea și o creștere a depresiei la adolescenți”, explică Nițu, întrebându-se: ”Dacă nu se intervine acum, ce se va întâmpla în 20-30 de ani, când această generație va ajunge să conducă lumea?”

    În cadrul conferinței, consilierul școlar Gabriela Maalouf, trainer specializat in cursuri de dezvoltare personala și practician NLP, le-a oferit participanților exemple concrete despre cum pot ajuta copiii să fie independenți și să aibă încredere în ei. ”Anxietatea școlară vine din lipsa copilului de autonomie, deoarece copilul nu are încredere că poate să facă anumite lucruri. Este important ca micuții să practice activități potrivite vârstei lor, prin care să le sporim autonomia. Din păcate, noi le dăm copiilor supraresponsabilități emoționale și îi subresponsabilizăm în activitățile casnice, de familie”, a explicat Maalouf.

    Școlii nu îi lipsesc elevii, ci bunicii, tații, mamele și profesorii, adică cei care în 30 de ani de școală au învățat să nu fie atenți la copii, dascăli care au diplome și diverse formări, dar sunt triști și nemotivați. Posibilul de lângă noi este să îi facem pe copii fericiți și să vedem că cei din fața noastră (copiii) sunt oameni, nu doar idei”, a adăugat părintele Constantin Necula, invitat în cadrul evenimentului SuperTeach.

  • Viteza e noua monedă în tranzacțiile de fuziuni și achiziții

    Viteza e noua monedă în tranzacțiile de fuziuni și achiziții

    Modul în care se derulează tranzacțiile de fuziuni și achiziții (M&A) s-a schimbat semnificativ de la începutul pandemiei încoace. Am văzut modificări nu doar în numărul și valoarea tranzacțiilor, dar și în dinamica relației vânzător-cumpărător, în așteptările acestora, structura tranzacțiilor, ba chiar în comunicarea dintre părți, termenul de ordine în ultimul an fiind „la distanță‟.

    Am discutat cu Andrei Gemeneanu, Managing Partner al Morphosis Capital, despre viziunea sa cu privire la modul în care părțile implicate în tranzacțiile de M&A își vor redefini strategia în lumea post-pandemică.

    Unul dintre foarte puținele lucruri care nu s-a schimbat în peisajul M&A din ultimul an este faptul că investitorii de tip private equity (PE) au atât fonduri considerabile la dispoziție, cât și dorința de a le investi. Învățând din lecțiile trecutului, fondurile PE vor să se asigure că profită de moment, continuând să încheie tranzacții. Acest lucru este valabil și în România, care a văzut un interes crescând din partea fondurilor de investiții în ultimii ani.

    Confruntate cu provocările generate de criza medicală actuală și de ramificațiile ei în plan economic, prima reacție a fondurilor PE a fost să ia măsuri active pentru a securiza poziția companiilor existente în portofoliul lor. Odată ce acestea au fost puse la adăpost, s-a pus problema unor noi investiții, iar fondurile au avut strategii variate în această privință.

    „Noi am ales să ne lăsăm purtați de noua realitate și să accelerăm ritmul investițiilor. A doua noastră tranzacție în România a fost realizată integral, de la cap la coadă, în timpul pandemiei‟, a spus Andrei Gemeneanu.

    Cum întreprinderile mici și mijlocii (SME) sunt companiile cele mai afectate în situații de criză, s-ar putea dovedi mai dificil ca înainte de pandemie pentru fondurile PE să identifice potențialul ridicat de creștere. Companiile care s-au ridicat la înălțimea ocaziei sunt poziționate mai bine acum, în ochii investitorilor PE. Acestea sunt, spune Andrei Gemeneanu „genul de companii cu care ne place să ne asociem‟.

    Provocările în noul context M&A includ, spre exemplu, aspecte ce țin de evaluarea afacerilor, deoarece volatilitatea pieței face câștigurile istorice irelevante în încercarea de a anticipa veniturile viitoare ale unei companii. E de așteptat ca soluțiile de alocare a riscurilor între cumpărători și vânzători (de tipul earn-out), să devină tot mai populare.

    Din perspectiva tranzacțiilor, este dificil de anticipat ce impact va avea acest context asupra dinamicii negocierilor. Vânzătorii vor fi mai presați să vândă, unii dintre ei fiind mai degrabă forțați, decât dornici să înceapă acest proces, însă este totodată posibil ca și cumpărătorii să se confrunte cu presiunile generate de numărul mai mare de investitori interesați de aceeași companie.

    În final, cum companiile au nevoie de capital mai degrabă mai curând decât mai târziu, este esențial ca tranzacțiile să poată fi derulate cu rapiditate. Acest lucru este cu atât mai aplicabil în noul context, când toți cei implicați – fondatori, investitori și consultanți – trebuie să țină pasul cu ritmul alert al investițiilor de tip PE.

    În cazul Morphosis Capital, pandemia a dictat nevoia să își reconsidere procesele interne, pentru a găsi căi de a accelera tranzacțiile în care se implică. „Viteza este o monedă foarte importantă în tranzacții, zilele acestea‟, concluzionează Andrei Gemeneanu.

    Acesta este un moment bun pentru SME românești cu potențial ridicat de creștere, care vor să continue dezvoltarea afacerii lor, să atragă investiții de tip PE. Ca să îl cităm pe Andrei Gemeneanu, este cel mai bun moment pentru fondatori să „prioritizeze atragerea de capital, pentru a-și transforma companiile în lideri în sectoarele lor‟. Și asta, pentru că, probabil, modul în care se derulează tranzacțiile M&A nu a fost niciodată la un nivel de eficiență mai ridicat ca acum, iar părțile, mai pregătite să se adapteze la noi provocări.

    Notă: materialul de mai sus este un extras din interviul luat de echipa de M&A a Schoenherr, inclusiv Mădălina Neagu (Membru RBL și Partner Schoenherr) lui Andrei Gemeneau și publicat în ediția 2021 a anuarului roadmap, editat de Schoenherr la nivel regional. Varianta integrală a interviului este disponibilă, în limba engleză, pe website-ul Schoenherr, de unde poate fi comandată, gratuit, și în versiunea tipărită.