Autor: Hubati Sebastian

Dan Berteanu (Equatorial Gaming), Dan Isai (Salad Box), Marian Pantazescu (Direct One), Marius Ștefan (Autonom rent-a-car), Mihai Pătrașcu (evoMAG), Radu Timiș (Cris-Tim) și Rucsandra Hurezeanu (Ivatherm) sunt membrii Romanian Business Leaders selectați în top 50 de companii antreprenoriale românești în competiția “Made in Romania”, inițiată de Bursa de Valori București (BVB).

Competiția este în etapa de selecție finală, în care juriul format din 12 experți români și străini va alege 14 dintre cele mai promițătoare 50 de companii antreprenoriale românești care s-au înscris în proiect. Selecția este făcută în funcție de potențialul de creștere, calitatea strategiilor de business și în funcție de rezultate, iar RBL va fi reprezentată în juriu de unul dintre membri de board, respectiv Dragoș Petrescu.

Cea de-a cincisprezecea companie va fi aleasă de public, care poate vota compania favorită pe www.bvbleague.ro, până la 19 martie.

Cele 15 companii câștigătoare vor fi anunțate pe 3 aprilie, în cadrul galei „Made in Romania” și vor participa în perioada aprilie-noiembrie 2017 la un program de mentorat care va acoperi subiecte precum marketing și branding, strategie și inovare, audit și finanțarea dezvoltării.

Elevii de 15 ani din România au printre cele mai slabe performanțe la matematică și științe, comparativ cu tinerii de aceeași vârstă din Uniunea Europeană, potrivit rezultatelor din 2015 la testele Programului Internațional de Evaluare a Elevilor (PISA), realizat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD).

Profesorul Eric A. Hanushek (Senior Fellow, Hoover Institution, Stanford), care lucrează cu OECD la acest program, a explicat în cadrul Romanian Business Leaders Summit ce poate face România pentru a îmbunătăți performanțele la testele PISA și ce efecte vor exista în economie. “La 15 ani după ce România va egala performanțele sistemului de educație din Slovacia la testele PISA (n.r. – aflată cu 3 locuri înaintea României), salariile angajaților români vor crește în fiecare an cu 15%”, a arătat profesorul american, care a mai subliniat că România trebuie să lucreze la calitatea actului didactic dacă vrea rezultate.

“Calitatea nu poate fi reglementată și încurajată, în mod obiectiv, altfel decât pe baza performanțelor elevilor și a evaluărilor profesorilor”, a explicat Hanushek. El a adăugat că rolul organizațiilor neguvernamentale și al companiilor este să obțină transparență maximă pentru publicarea rezultatelor la testele PISA sau la evaluările naționale pentru fiecare școală. “Competiția liberă între școli este cel mai bun mecanism de reglare naturală a calităţii învăţământului”, a subliniat profesorul american, care a indicat și trei căi de creștere a calității profesorilor: evaluarea lor, eliminarea celor care fac mai mult rău pentru că sunt în interiorul sistemului de educație, decât în afara lui și recompensarea performanțelor profesorilor.

Romanian Business Leaders (RBL) promovează din 2015 performanța în sistemul educațional preuniversitar. În fiecare an, Proiectul MERITO recunoaşte public şi premiază profesorii valoroşi din România.

Pe 2 martie 2017, în închiderea primei zile a Romanian Business Leaders Summit, 200 de antreprenorii și șefii de companii din România au premiat și aplaudat la scenă deschisă 10 noi dascăli excepționali din învățământul preuniversitar. Anul acesta, la a doua ediție a Galei MERITO, RBL  a premiat două învățătoare și câte un profesor de limba și literatura română, istorie, biologie, matematică, informatică, limba engleză, fizică și filosofie, din toate colțurile țării, de la oraș și de la sat, de la Vatra Moldoviței și Bogdănești (Suceava) la Timișoara, de la Valea Mică (Alba) și Cluj-Napoca, la Călărași, Buzău, Ploiești sau Craiova.

Profesorii MERITO au un alt fel de a face lucrurile. Sunt oameni ca Dan Solcan, care merge la ore cu inima deschisă și se întoarce acasă cu același sentiment de bucurie. Sunt oameni ca Daniela Ceredeev, care trece notele în catalog după mult timp de observare și evaluare pentru că fiecare elev este îndreptățit să fie evaluat în momentele sale cele mai bune. Sunt oameni ca Genelia Petrescu, care inventează povești în care termenii din biologie devin personaje care vorbesc și au haz.  Sunt oameni ca Vasile Solcanu, care, în vacanță, de luni până vineri, timp de patru ore, face pregătire cu elevii de la sat care participă la concursuri de matematică. O face în timpul lui liber și fără să ia vreun ban. Sunt oameni precum Daniela Lica, profesoară din Ploiești care pregătește olimpici la informatică și care a refuzat oferte de angajare din Canada sau din mediul universitar din România. Sunt oameni ca Mariana Rusu, care își înregistrează orele, ca să le spicuiască la pensie. Sunt oameni ca Adriana Berindeie, care trece natural de la o dictare cu o fetiță din clasa I, la ecuații simple cu doi băieți din clasa a II-a și la împărțiri mai complicate cu elevii din clasa a IV-a. Toate în același timp, fără să piardă șirul.

Poveştile complete ale celor 20 de profesori MERITO sunt disponibile pe www.proiectulmerito.ro, unde pot fi făcute recomandări de profesori valoroşi, pentru următoarea ediție a Galei MERITO.

Domnule Prim-ministru,

Doamnă ministru al Muncii,

Domnule ministru al Finanțelor,

Încercați pentru un minut să vă puneți în pielea unui antreprenor sau manager din România.

Ca să vă ușurăm acest exercițiu, iată cum se văd lucrurile din teren.

Aveți în mâini cel mai fragil buget din Uniunea Europeană. România are cea mai mică pondere a veniturilor publice în PIB (24,7%) și este foarte probabil ca veniturile bugetare să se prăbușească din 2018, odată cu eliminarea cotei unice de impozitare a veniturilor. Adică tocmai principalul motiv pentru care companiile investesc astăzi în România.

La firul ierbii, înseamnă că ne obligați să avem grijă de angajații noștri într-un mod nociv pentru ei. Când afacerile devin nesustenabile, locurile de muncă ale acestor oameni sunt puse în pericol. Iar cel mai recent exemplu a venit chiar astăzi.

Ori noi, antreprenorii și managerii, știm cel mai bine cum să ne motivăm angajații. Oricum suntem astăzi într-o piață a muncii dificilă și știm cât de greu este să îi păstrăm în companiile noastre. În niciun caz, nu avem nevoie de piedici suplimentare și de reguli schimbate în  timpul jocului.

Fără îndoială, susținem creșterea salariilor în sectorul public, ca mod de a atrage buni profesioniști. Dar nu puteți crește salariile dacă vă uitați sincer la performanța din sistemul public. Suntem primii suporteri ai creșterii salariilor bugetare, cât timp vin cu evaluarea performanței, scăderea personalului bugetar și încadrarea într-un buget fix total.

Astăzi, în România, muncesc 5,2 milioane de oameni. Aproape jumătate (2,5 milioane de angajați) lucrează în firme private românești, dar au cel mai mic salariu mediu (1.500 de lei). În același timp, în sectorul bugetar lucrează 1,2 milioane de oameni care câștigă un salariu mediu de 2.300 de lei.

Prin legea salarizării unitare pe care o promovați zilele acestea, în următorii patru ani, media salariului în sectorul public urmează să urce cu 56%.

Și atunci, vă întrebăm: cum aveți grijă, de fapt, de soarta plătitorilor de taxe din România, din ai căror bani plătiți salariile promise?

Ați afirmat public că aveți grijă de antreprenorii autohtoni. Ne întrebăm dacă nu cumva chiar ei vor plăti factura. Vă rugăm să mai adunați o dată încasările bugetare din ianuarie și februarie și să faceți regula de trei simplă.

Consiliul Director al Romanian Business Leaders

Membri Romanian Business Leaders, antreprenori români care astăzi sunt lideri pe piețele lor, au fost la începuturi angajați în companii multinaționale.

Astăzi, în România, problemele cu adevărat importante nu țin de proveniența capitalului. Esențial este ca politicile publice să stimuleze formarea capitalului românesc și să asigure un cadru transparent, stabil și predictibil, în care capitalul autohton și străin să producă valoare pentru economie și pentru români.

După 27 de ani de economie de piață în România, din care primele două decenii au fost dominate de infamul „capitalism de cumetrie” care a ținut în loc societatea și economia, astăzi, capitalul românesc este încă într-un stadiu embrionar. O arată poziția investițională internațională slabă a României, aportul modest al companiilor cu capital românesc în totalul exporturilor și numărul mic de start-up-uri cu capital românesc care reușesc să depășească venituri anuale de 1 milion de euro.

România are nevoie astăzi de obiective clare, predictibilitate, productivitate și performanță.

România trebuie să-și propună să urce 4-5 poziții în clasamentul Uniunii Europene ca total din Produsul Intern Brut (PIB). Pentru aceasta, este nevoie de cât mai mult capital străin și românesc, să ținem și să atragem oamenii talentați în țară. Suntem într-un context macroeconomic bun, de care poate beneficia întreaga societate dacă suntem înțelepți să ne suflecăm mânecile și să ne apucăm serios de treabă.

Companiile românești și multinaționale contribuie împreună pe lanțuri de valoare ale căror baze au fost puse chiar de primele investiții străine în România, după căderea comunismului.

Multinaționalele au meritul profesionalizării mediului de business din România. Mulți antreprenori și șefi de companii românești și-au început cariera în companii internaționale, unde au învățat și și-au dezvoltat abilități pe care apoi le-au transferat în propriile afaceri și în companiile cu capital românesc. Mulți dintre acești oameni fac astăzi parte din comunitatea Romanian Business Leaders.

Antreprenori sau executivi, în companii cu capital românesc sau străin, toți contribuie la PIB-ul României, toți angajează cetățeni români, toți plătesc taxe în România și toți cred că fără integritate morală nu se poate construi nimic sănătos nici în societate și nici în economie.

Și, mai mult, sunt oameni care dau mai departe din expertiza lor, stimulează tinerii să gândească antreprenorial și contribuie voluntar la formarea noilor generații de antreprenori și profesioniști români.

În 2015, după 5-10 ani de la înființare, doar 0,25% (adică unul din 400) start-up-uri cu venituri anuale de peste 1 milion de euro aveau capital pur românesc. Este deci mult mai valoros pentru economie să construiești afaceri împreună cu parteneri care vin cu experiență, competențe și capital.

Despre capitalul românesc și antreprenoriat, pe larg, la Romanian Business Leaders Summit din 2-3 martie 2017.

Despre Fundaţia Romanian Business Leaders

Fundația Romanian Business Leaders (RBL) este o organizație apolitică, neguvernamentală și non-profit care asigură o platformă de acțiune și implicare socială pentru liderii din mediul privat.

Misiunea RBL este ca România să devină o țară mai bună pentru afacerile responsabile și, în felul acesta, pentru toți românii.

Proiectele Romanian Business Leaders sunt dezvoltate de membri pe bază de voluntariat și finanțate exclusiv din bani privați, prin care educăm și mentorăm antreprenorii start-up și scale-up (Programul Atelierele de Antreprenoriat și platforma de mentorat Mentoria); inspirăm tinerii să gândească antreprenorial (Conferințele Vreau să Fiu Antreprenor); repatriem diaspora prin antreprenoriat (RePatriot); revitalizăm satul românesc prin antreprenoriat (Antreprenorești – Adoptă un sat!) și susținem și recunoaștem profesorii cu vocație și gândire antreprenorială (Proiectul MERITO).

Persoană de contact: sebastian.hubati@rbls.ro, 0747.222.576.

Pentru prima dată din decembrie 1989 încoace, principiul conform căruia „nimeni nu este mai presus de lege” este încălcat public, total și fără echivoc chiar de către actualul Guvern al României. Ordonanța de urgență 13/2017 dată, la propriu, pe întuneric, în noaptea de marți, 31 ianuarie, legiferează imunitatea pentru abuzul în serviciu, inclusiv sub forma furtului din bani publici.

De asemenea, proiectul privind grațierea condamnaților și exonerarea de răspundere a inculpaților membri de partid, sub pretext umanitar, afectează grav un deceniu de luptă anti-corupție și anti-concurență neloială și legitimează reinstaurarea infamului „capitalism de cumetrie” care a ținut în loc două decenii societatea și economia românească.

Comunitatea Romanian Business Leaders, a cărei fundație a fost pusă în 2011, formată din antreprenori și executivi români care cred că fără integritate morală nu se poate construi nimic sănătos nici în societate și nici în economie, este consternată de atacul fără precedent asupra principiilor statului de drept realizat de actualul Guvern al României. Considerăm inacceptabilă fie și punerea în discuție a principiului fundamental „nimeni nu este mai presus de lege”, nemaivorbind de încălcarea flagrantă a acestuia și a normelor morale de bază – SĂ NU FURI.

Miza încălcării  acestui principiu nu este doar economică, nu este doar despre prejudicii de miliarde de euro din bani publici; nu este doar despre subfinanțarea spitalelor, școlilor și infrastructurii naționale de drumuri; este despre ce fel de țară vrem să construim. O țară în care furtul, ascuns sub denumirea benignă de abuz în serviciu, este transformat în normă chiar de către conducători sau o țară în care respectul pentru viața, munca și banii cetățenilor, pentru egalitatea în fața legii, prevalează în fața tendinței istorice a mafiei transpartinice, coagulate din 1989 încoace, de a confisca România.

Comunitatea RBL propune tuturor organizațiilor profesionale și de afaceri de bună-credință să se alăture pentru găsirea unor soluții comune, legale, de apărare a principiilor statului de drept, a unei societăți sănătoase și a pieței libere.

Despre Fundaţia Romanian Business Leaders

Fundația Romanian Business Leaders (RBL) este o organizație apolitică, neguvernamentală și non-profit care asigură o platformă de acțiune și implicare socială pentru liderii din mediul privat.

Misiunea RBL este ca România să devină o țară mai bună pentru afacerile responsabile și, în felul acesta, pentru toți românii.

Proiectele Romanian Business Leaders sunt dezvoltate de membri pe bază de voluntariat și finanțate exclusiv din bani privați, prin care educăm și mentorăm antreprenorii start-up și scale-up (Programul Atelierele de Antreprenoriat și platforma de mentorat Mentoria); inspirăm tinerii să gândească antreprenorial (Conferințele Vreau să Fiu Antreprenor); repatriem diaspora prin antreprenoriat (RePatriot); revitalizăm satul românesc prin antreprenoriat (Antreprenorești – Adoptă un sat!) și susținem și recunoaștem profesorii cu vocație și gândire antreprenorială (Proiectul MERITO).

Persoană de contact: sebastian.hubati@rbls.ro, 0747.222.576.

Programul economic al guvernului este unul optimist, plin de promisiuni, însă o evaluare obiectivă a măsurilor propuse şi a deciziilor economice luate în ultimele trei săptămâni de către Guvernul României arată consecinţe negative pentru milioane de angajaţi şi sute de mii de firme.

În opinia noastră, antreprenori şi şefi de companii membre ale Fundaţiei Romanian Business Leaders, deciziile luate încalcă 2 principii esenţiale:

• sunt luate fără consultare cu mediul de afaceri şi cu încălcarea articolului 4 din noul cod fiscal adoptat în vara anului 2015 (legea 227/2015);
• sunt luate fără a fi bazate pe un calcul de impact şi fără a şti consecinţele legate de veniturile şi cheltuilelile publice. Bugetul României fiind, oricum, unul dintre cele mai fragile, cu o pondere de doar 24,7% venituri publice în PIB. Aceste condiţii sunt favorabile creşterii deficitului bugetar la peste 3% din PIB, ceea ce poate atrage implicit creşterea costurilor de finanţare pentru România, devalorizarea monedei naţionale şi adâncirea neîncrederii finanţatorilor în economie în ansamblu. Toate acestea în contextul în care România scade în clasamentul competitivității, Global Competitiveness Index.

Evaluările de impact şi consultarea cu organizaţiile de afaceri relevante din România sunt obligatorii pentru măsuri cu rezultat pozitiv real pe termen lung. Modificările neanunțate, fără fundament și populiste sunt un semnal negativ puternic pentru capitalul privat local și străin, în egală măsură. Deciziile luate în ultimele 3 săptămâni se traduc în următoarele efecte imediate și pe termen mediu:

Creşterea taxării prin anularea plafonului de 5 salarii pentru plata CAS şi CASS descurajează performanţa și clasa mijlocie. E vorba de oameni foarte calificaţi (programatori IT, cercetători, ingineri specialişti, medici, economişti, middle manageri) şi companii din industrii cu valoare adăugată mare (tehnologie, industria financiară, industria auto etc.). Codul fiscal aprobat în vara anului 2015 a urmărit eliminarea discriminării între diversele forme de remunerare. Păstrarea plafonării pentru persoane fizice autorizate/independente va conduce din nou la inechitate, încurajând formele alternative de plată a muncii.

Creşterea salariului minim este, teoretic, o măsură bună pentru veniturile a aproximativ 1,5 milioane de oameni. Practic, poate scoate din piaţă firme care nu îşi permit creşterea salariilor sau duce la scăderea competitivităţii. Rezultatele unui studiu al Ministerului Muncii relevă că o creştere a salariului minim duce pe termen lung la transferul angajaților către economia subterană. Majorările salariului minim cu mai mult de 12% duc la creșterea numărului de salariați încadrați la nivelul salariului minim şi scad productivitatea (o creștere a salariului minim de 10% ar determina scăderea productivității muncii cu 2,3%).

De asemenea, creşterea salariului minim face şi mai neatractive pentru investiţii zonele cele mai sărace unde se înregistrează şi cele mai mari rate ale şomajului, așa cum sunt Moldova sau sudul României.

Noul regim de taxare pentru microîntreprinderi avantajează companii cu marje mari de profit și dezavantajează zona productivă și companiile care realizează investiții, atâta timp cât regimul acesta de impunere continuă să fie obigatoriu şi nu opţional.

Creşterea salariilor în sectorul public introduce o competiţie nesănătoasă între stat şi privat. Mulţi români preferă să migreze spre sectorul public unde viaţa de angajat este mai confortabilă, lipsită de evaluări ale performanţei şi unde, deşi creşterile salariale sunt mici, sunt constante. Astăzi, media salariului în sectorul public este cu 54% mai mare decât media din sectorul privat. Ceea ce creează o problemă suplimentară în economia reală, și așa constrânsă de lipsa angajaților.

Susținem, fără îndoială, creșterea salariilor în sectorul public, ca modalitate de a atrage buni profeșioniști. Acest lucru trebuie însă să fie condiționat de evaluarea performanței, scăderea personalului bugetar și încadrarea într-un buget fix total.

Cota unică de impozitare a salariilor şi a profiturilor, unul dintre avantajele competitive ale României şi cel mai bun lucru care s-a întâmplat economiei româneşti, trebuie să rămână neschimbată.

Programul de guvernare prevede eliminarea cotei unice de impozitare a veniturilor de la 1 ianuarie 2018. Astfel, contribuabilii care câștigă minimum 2.000 de lei brut nu vor mai fi impozitaţi, iar cei cu venituri peste 2.000 de lei brut vor fi impozitați cu 10%, față de 16%.

Această schemă duce la prăbușirea veniturilor bugetare, complicații birocratice și poate conduce la o majorare ulterioară a cotelor de impunere pentru persoanele fizice cu venituri mai mari, adică exact clasa medie. Vom putea deveni astfel martorii unei impozitări disproporţionate, iar cei mai afectaţi vor fi cei care aduc valoare adăugată mare economiei româneşti, cei care lucrează în sectoare performante şi care pot migra uşor către ţări în care progresul lor nu este afectat, iar serviciile sociale primite în schimbul impozitelor plătite sunt de o mai bună calitate (sănatate, educaţie, infrastructură etc.).

Fundaţia Romanian Business Leaders cere imperativ Guvernului României să facă două lucruri – să se consulte cu mediul de afaceri şi să nu strice echilibrul şi creşterea economică cu măsuri arbitrare şi heirupiste.

Despre Fundaţia Romanian Business Leaders

Fundația Romanian Business Leaders (RBL) este o organizație apolitică, neguvernamentală și non-profit care asigură o platformă de acțiune și implicare socială pentru liderii din mediul privat.

Misiunea RBL este ca România să devină o țară mai bună pentru afacerile responsabile și, în felul acesta, pentru toți românii.

Proiectele Romanian Business Leaders sunt dezvoltate de membri pe bază de voluntariat și finanțate exclusiv din bani privați, prin care educăm și mentorăm antreprenorii start-up și scale-up (Programul Atelierele de Antreprenoriat și platforma de mentorat Mentoria); inspirăm tinerii să gândească antreprenorial (Conferințele Vreau să Fiu Antreprenor); repatriem diaspora prin antreprenoriat (RePatriot); revitalizăm satul românesc prin antreprenoriat (Antreprenorești – Adoptă un sat!) și susținem și recunoaștem profesorii cu vocație și gândire antreprenorială (Proiectul MERITO).

Persoană de contact: sebastian.hubati@rbls.ro, 0747.222.576.

La mijlocul lunii mai, peste 200 de antreprenori si lideri ai comunitatii de business din Romania au participat la lansarea celei de a treia editii a competitiei EY Entrepreneur Of The Year in Romania.

Organizatorii au anuntat deschiderea inscrierilor in competitie prin completarea acestui formular.

Inscrierile pot fi facute pana la 1 septembrie 2016, iar cerintele de participare sunt ca antreprenorul sa aiba o afacere infiintata si operationala de cel putin 3 ani, sa fie activ in afacere (nu director non-executiv sau part-time), sa detina o parte semnificativa din capitalul subscris al firmei (minim 20%), iar ca afacerea sa aiba un flux de venituri de cel putin 2 ani, un numar minim de 10 angajati, iar operatiunile majore ale afacerii sa se desfasoare in Romania (pot participa si antreprenori care nu detin cetatenia romana).

Trei categorii de premii vor fi acordate la editia din acest an a competitiei: EY Entrepreneur Of The Year, EY Emerging Entrepreneur Of The Year si EY Social Entrepreneur Of The Year.

Nominalizarile si inscrierile in competitie se pot face accesand link-ul https://geoy.ey.com. Persoana de contact: Gabriela.Streza@ro.ey.com, 0725.809.423.

Detaliile legate de metodologia de jurizare si etapele competitiei in brosura programului EY Entrepreneur Of The Year – 2016 Romania.

Romanian Business Leaders este partener media al competitiei.

Networking RBL

Despre studiu

Studiul a fost realizat pe 400 responden?i, parin?i din mediul urban din România. Studiul arata ca doar 29% dintre parin?i sunt multumi?i în prezent de locul de joaca al copilului ?i 70% dintre ei ar fi încânta?i de posibilitatea de a îi putea lasa pe copii sa se joace în curtea ?colii. Nevoile principale ale parin?ilor în ceea ce prive?te locul de joaca al copilului sunt: siguran?a ?i cura?enia, spa?iile verzi ?i amenajarea corespunzatoare.

Raspunsurile ob?inute mai arata ca 14% dintre copii nu practica niciun sport în mod regulat, iar peste 70% din efortul fizic practicat de copii în mod obi?nuit este la orele de educa?ie fizica de la ?coala. În ciuda acestor rezultate, atât copiii, cât ?i parin?ii acestora considera ca practicarea unui sport este foarte importanta. 

Despre Funda?ia Romanian Business Leaders

Funda?ia Romanian Business Leaders este o organiza?ie apolitica, neguvernamentala ?i non-profit, înfiin?ata în iulie 2011. Obiectivul sau este sa dezvolte o platforma de actiune si implicare sociala pentru liderii din mediul privat. Scopul este ca România sa devina o tara mai buna pentru business-ul responsabil si, în felul acesta, pentru toti românii. Pentru alte detalii, accesa?i aici.