Autor: Hubati Sebastian

Domnule Prim Ministru al României, Mihai Tudose,

Anul 2018 va fi un an greu pentru România, pentru politicieni, cetățeni și companii, deopotrivă.

Am luat notă de faptul că Guvernul a adoptat în regim de urgență actul normativ care schimbă Codul Fiscal, cu aplicare efectivă peste 7 săptămâni. Înțelegem că mesajele noastre de îngrijorare generală, dar și observațiile propuse Ministerului de Finanțe nu au fost considerate suficient de relevante de către autorități pentru a fi puse în aplicare.

Sigur, Guvernul poate adopta Ordonanțe de Urgență (chiar dacă urgența nu se justifică) și fără să țină cont de argumentele mediului de afaceri.

Domnule Prim Ministru, noi mediul de afaceri, format din companii private cu capital românesc și străin, vom aplica și vom respecta legile României. Vă asigurăm că ne pasă de angajații noștri și de România. Vom vedea în viitor dacă îngrijorările noastre se vor materializa sau nu. Pentru binele tuturor, sperăm sincer să nu fie cazul!

DAR: Ce se va întâmpla dacă nu ne-am înșelat?

Mesajul public lansat de dumneavoastră în numele Guvernului României conform căruia mediul de afaceri este cel care generează lipsa de fonduri la buget pentru școli, infrastructură sau servicii medicale este unul profund fals și dăunător societății românești.

Negreșit și în mediul privat (ca și în zona bugetară) se fac greșeli, există probleme, sunt persoane și companii care fac evaziune fiscală și nu respectă legile. Dar în marea sa majoritate, mediul de afaceri este CORECT și este cel care produce bunăstare în România. Companiile cu capital străin (multe dintre ele multinaționale), băncile și sute de mii de antreprenori români își respectă angajații și legile țării. Ei sunt cei care asigură banii din care sunt plătiți profesorii și doctorii, magistrații și judecătorii, din care sunt construite școlile și spitalele. Banii care susțin administrația publică. Banii din care se dezvoltă România. Toate aceste companii și toți acești antreprenori trebuie RESPECTAȚI.

Dacă Guvernul are dovezi clare că sunt companii cu capital autohton sau străin care nu respectă legea, vă rugăm, în mod public, să le nominalizați și să informați instituțiile abilitate.

Domnule Prim Ministru, cetățenii României au dovedit că își găsesc repede alternative de a trăi și în alte țări. Pentru a crea prosperitate în România, mediul privat are nevoie de RESPECT, ÎNCREDERE și PREDICTIBILITATE, din partea celor care conduc țara.

Domnule Prim Ministru, în cele din urmă, cine va răspunde pentru oportunitățile pierdute și pentru plasarea României într-o altă ligă pentru investitori, din cauza modificărilor masive aduse Codului Fiscal din 2018 și anunțarea lor cu doar 7 săptămâni înainte să intre în vigoare?

Din respect pentru dumneavoastră și instituția pe care o conduceți, vă informăm că organizăm o conferință de presă miercuri, 15 noiembrie, pentru a detalia aceste mesaje.

Coaliția pentru Dezvoltarea României,

în numele a peste 2.000 de companii, care angajează peste 600.000 de oameni și generează anual afaceri de peste 50 miliarde de euro.

Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la impactul măsurilor de politică fiscală anunțate recent de Guvern și reclamă lipsa de predictibilitate și de dialog transparent cu autoritățile. “Lipsa unui dialog real între mediul de afaceri și autorități este distrugătoare pentru economie. Am văzut cu toții propunerile venite de la Finanțe. Sunt 11 acte normative care au schimbat anul acesta Codul Fiscal. Unele erau în Programul de Guvernare. Mesajul nostru este simplu: haideți să tragem aer în piept și să ne luăm 3-4 luni, cât e nevoie, pentru a face un studiu de impact, ca să nu mai schimbăm apoi conjunctura fiscală”, a declarat Dragoș Anastasiu, președintele Camerei de Comerț Româno-Germane, în cadrul unei conferințe de presă organizată de CDR.

Noul pachet de măsuri fiscale generează confuzie și nesiguranță, atât din punct de vedere al costurilor generate la nivelul contribuabililor, cât și din punct de vedere al sustenabilității bugetare. “Opriți terapia de şoc! S-a trecut la majorarea salariilor fără studii de impact. A fost creat un nou şoc şi s-au luat nişte măsuri care au fost retrase. Trebuie să fim realişti, să ne potolim cu soluţii minune şi terapii de şoc şi să trecem la muncă”, a spus Florin Pogonaru, președintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România.

Noile măsuri vin la scurt timp după introducerea de urgență a altor modificări de politică fiscală, în condițiile în care legea prevede un termen de 6 luni pentru intrarea în vigoare a modificărilor de natură fiscală. “Nu putem fi de acord cu măsurile din noul pachet fiscal, având în vedere lipsa de consultare pe subiect și schimbarea regulilor peste noapte. Lipsa de încredere este unanimă, având în vedere că se iau măsuri structurale de politică fiscală, fără o consultare amplă a mediului de afaceri”, a declarat Daniel Anghel, liderul grupului de lucru pentru Fiscalitate din CDR.

CDR atrage atenția că noile măsuri fiscale trebuie să fie însoțite de studii de impact pentru că riscă să vulnerabilezeze puternic economia românească. Mediul de afaceri dorește o perioadă de stabilitate și predictibilitate în următorii ani, în care să aibă timp să integreze și să se ajusteze noilor condiții fiscale și economice.

Mutarea contribuțiilor de la angajator la angajați nu este neutră

CDR nu a cerut mutarea contribuțiilor de la angajator la angajat și semnalează că firmele din România pot pierde în competitivitate prin creșterea salariului brut. Angajatorii nu au obligația să crească salariul brut, astfel încât salariul net al angajaților să nu fie afectat, ceea ce înseamnă ca vor fi cu siguranță “victime colaterale”. Cele mai afectate categorii de angajați vor fi în IT și cercetare și dezvoltare, unde angajatorii ar trebui să majoreze cu aprox. 29% salariile brute pentru a putea păstra salariul net actual. Mutarea contribuțiilor în sarcina angajatului, pornind de la prezumția că se va face odată cu majorarea salariilor brute în medie cu 22,75% creează premizele unor creșteri rapide și pur arbitrare ale taxelor aplicate asupra fondului de salarii. “Contribuția asiguratorie de muncă de 2,25% nu este nici ea neutră, pentru că se aplică la un fond de salarii mărit. Mediul de afaceri nu are încredere în acest procent pentru că 20% din contribuție este alocată bugetului de stat. Putem vorbi de 2,25% acum, în martie de 5% și așa mai departe, pentru că este o măsură sigură și eficientă de creștere a impozitelor și, în consecință, a costului de muncă,” a declarat Ramona Jurubiță, membru în grupul de lucru pentru Fiscalitate din CDR.

Sistemul de impozitare a microîntreprinderilor trebuie să fie opțional

CDR atrage atenția că mărirea plafonului pentru impozitare a microîntreprinderilor de la 500.000 de euro la 1 milion de euro, fără posibilitatea de a opta pentru aplicarea regimului de impozitare, va face ca noile investiții mari și stabilirea în România a companiilor deținătoare de portofolii de acțiuni să devină neatractive. Noile investiții mari vor fi descurajate pentru că, în perioada inițială de dezvoltare, firmele noi înregistrează pierderi fiscale, care nu vor putea fi reportate în următorii 7 ani, așa cum li se permite firmelor plătitoare de impozit pe profit. Companiile deținătoare de portofolii de acțiuni vor evita România pentru că regimul fiscal actual de impozit pe profit pentru firmele de tip “holding” nu va mai putea fi aplicat, atât timp cât ele nu pot continua să opteze să rămână înregistrate ca plătitori de impozit pe profit și vor deveni automat “microîntreprinderi”, în absența unei cifre de afaceri de 1 milion de euro. Pentru a corecta aceste implicații, CDR consideră că sistemul de impozitare a microîntreprinderilor trebuie să rămână opțional, și nu obligatoriu. Această opțiune ar putea fi condiționată, ca și în prezent, de mărimea capitalului social.

Pe baza noilor prevederi, rezultă că firmele cu o marjă de profit sub 6,25% vor plăti mai mult decât în prezent, în timp ce, per total, nota de fundamentare indică un impact bugetar negativ de 214 milioane lei pentru 2018, aferent încasărilor pentru 3 trimestre, și respectiv 300-350 milioane lei pentru anii 2019-2020-2021. “Per total, colectarea unor taxe mai mici decât în prezent de la aceste cca. 415.000 de firme în următorii ani, chiar dacă ar conduce la o simplificare a administrării acestor companii de către autoritățile fiscale, nu compensează efectele adverse semnificative pe care noile prevederi le vor avea asupra investițiilor mari și companiilor de tip holding, care vor fi descurajate să mai investească în România datorită obligativității aplicării regimului de impozitare a veniturilor în locul impozitării profiturilor,” a declarat Angela Roșca, membru în grupul de lucru pentru Fiscalitate din CDR.

În plus, creșterea plafonului la care se aplică impozitul pe cifra de afaceri la 1 milion de euro poate avea nevoie de o derogare de la Comisia Europeană. Potrivit Directivei de TVA, impozitele pe cifra de afaceri se supun unui regim armonizat la nivel comunitar, « astfel încât să se elimine, pe cât posibil, factorii care pot denatura condițiile concurenței, atât la nivel național, cât și la nivel comunitar ». CDR semnalează că trebuie analizat dacă mărirea plafonului pentru impozitarea microîntreprinderilor distorsionează sistemul TVA, în general, și dacă denaturează condițiile concurenței, atât la nivel național, cât și la nivelul Uniunii Europene.

Transpunerea Directivei anti-evaziune se dorește a fi devansată, fără explicații și consultări reale

CDR consideră că implementarea Directivei europene anti-evaziune (ATAD) începând cu 1 ianuarie 2018 este prematură din cauza gradului redus de educație fiscală a contribuabililor, dar și al autorităților, cu privire la concepte precum societăți străine controlate, taxare la ieșire sau instrumente hibrid. CDR consideră că transpunerea directivei ar trebui să se facă după un dialog real și mai larg între mediul de afaceri și autorități și cu termen de aplicare 1 ianuarie 2019, pentru a avea timpul necesar de pregătire, atât la nivelul contribuabililor, cât și al autorităților.

Noua prevedere se aplică tuturor categoriilor de contribuabili plătitori de impozit pe profit (societăți antreprenoriale, societăți controlate de stat sau societăți care fac parte dintr-un grup internațional) și poate conduce la frânarea investițiilor, pentru că România alege să adopte cele mai dezavantajoase limitele permise de Directivă. “De exemplu, vorbind despre limitarea dobânzilor, România a ales un prag maxim de deductibilitate de 200.000 de euro, când limita cerută de Directivă este de 3 milioane de euro. Limita de 200.000 de euro se aplică și dacă o societate comercială contractează un împrumut de la o bancă, nefiind parte din același grup de societăți, iar în acest caz, spre exemplu, la o rată a dobânzii de 4%, pentru orice credit care depășește valoarea de 5 milioane de euro, suma dobânzilor va depăși 200.000 de euro și, implicit, excedentul va deveni un cost fiscal suplimentar pentru companie. Cum putem să ne gândim că investiții majore vor fi efectuate în România, în aceste condiții?”, a semnalat Ionuț Sas, membru în grupul de lucru pentru Fiscalitate din CDR.

Întârzierea introducerii caracterului opțional pentru plata defalcată a TVA creează mai multă neîncredere

În forma în vigoare acum, la 1 ianuarie 2018, toate companiile vor fi obligate să intre în sistemul de plată defalcată a TVA. Modificarea și adaptarea sistemelor informatice presupun costuri care, în funcție de mărimea afacerii, pot depăși zeci de mii de euro și necesită timp, care devine din ce în ce mai scurt. Studiul realizat în rândul membrilor CDR în septembrie a relevat că este nevoie de câteva luni pentru adaparea și testarea sistemelor informatice. „Reiterăm că sistemul de plată defalcată a TVA nu vine să combată evaziunea fiscală. CDR susține îmbunătăţirea colectării veniturilor la buget prin măsuri care nu afectează contribuabilii oneşti şi buni-platnici și cerem măsuri reale de diminuare a evaziunii fiscale, precum informatizarea ANAF, introducerea caselor de marcat cu SIM, facturarea electronică şi SAF-T”, a declarat Ruxandra Jianu, membru în grupul de lucru CDR pentru Fiscalitate.

CDR semnalează că, în forma publicată, plata defalcată a TVA necesită avizul Comisiei Europene (CE), aviz pe care Ministerul Finanțelor nu îl consideră necesar. Raportul misiunii CE precizează clar că introducerea sistemului obligatoriu necesită o derogare. Dacă sistemul de plată defalcată a TVA rămâne în vigoare în forma actuală, România riscă să intre în procedură de infringement.

• Despre Coaliția pentru Dezvoltarea României

Coaliția este o inițiativă privată, apolitică, construită ca un acord de colaborare prin participarea colectivă a membrilor săi. Membrii Coaliției contribuie voluntar cu resursele și expertiza necesară formulării unor opinii comune cu privire la politici publice cu impact asupra mediului de afaceri. Coaliția reunește în total 45 de organizații și membri asociați.

• Scopul Coaliției

Scopul Coaliției este de a oferi o bază coerentă pentru consultare cu Guvernul și alte instituții publice pe teme care au impact asupra climatului economic și de afaceri din România.

• Activitatea Coaliției

CDR își desfășoară activitatea începând cu anul 2013, prin intermediul a 13 grupuri de lucru specializate pe următoarele domenii de activitate: Agricultură, Antreprenoriat, Educație, Energie, Fiscalitate, Fonduri Europene, Infrastructură, IT&C, Mediu, Muncă, Sănătate, Servicii Financiare și Turism. Grupurile de lucru sunt formate din profesioniști și personalități cheie din mediul de afaceri, care reprezintă atât capitalul autohton, cât și cel străin. Grupurile de lucru sunt concepute să ofere sprijin și asistență de specialitate miniștrilor de resort în special pentru formularea de politici publice care contribuie la creșterea competitivității economiei românești.

Actualul sistem de pensii este singura reformă structurală din România care a rezistat timp de un deceniu tuturor alternanțelor la putere. Este un sistem care contribuie la dezvoltarea economiei – pe de o parte prin investițiile făcute pe piața de capital și, de cealaltă, prin faptul că oferă antreprenorilor români și autorităților publice locale o soluție alternativă de finanțare. Este, în același timp, parte din “sistemul imunitar” pe care România l-ar putea activa într-o nouă criză financiară: în cazul în care investitorii străini ar decide să se retragă de pe piață, cum se întâmplă în perioade de instabilitate, fondurile de pensii ar putea achiziționa titlurile de stat românești vândute de aceștia.

RBL consideră că orice declarație publică despre schimbarea sistemului de pensii – o construcție în care am investit cu toții vreme de un deceniu – trebuie făcută cu responsabilitate și într-un mod echilibrat, pentru că riscă să priveze antreprenorii locali de o sursă prin care își pot finanța creșterea și să vulnerabilizeze România.

În 2008, la declanșarea crizei, fondurile de pensii private erau încă în fază de proiect, deci nu au putut juca rolul benefic pe care investitorii instituționali locali îl au în situații limită. Numeroși investitori instituționali străini s-au grăbit, atunci, să vândă cu orice preț obligațiunile suverane ale României, așteptându-se la o prăbușire a economiei. “Ar fi fost foarte bine să fi fost funcționale, atunci, fondurile de pensii de azi, întrucât ar fi putut cumpăra obligațiunile vândute cu discounturi de peste 20% de străinii panicați. Și ar fi stabilizat mai rapid și mai eficient prețul acestora în piață, aducând câștiguri de capital milioanelor de români contributori”, a declarat Dragoș Neacșu, membru în Consiliul Director al Romanian Business Leaders (RBL), CEO al Erste Asset Management.

Astăzi, după aproape 10 ani de la declanșarea crizei, fondurile de pensii finanțează o parte semnificativă din deficitul bugetar, cumpărând titluri de stat alături de alți investitori instituționali majori locali. În felul acesta este asigurat un echilibru necesar în raport cu finanțatorii externi. Investitorii instituționali locali dețin astăzi o cotă-parte comparabilă cu cea a finanțatorilor externi – circa 18% – din datoria publică finanțată prin obligațiuni suverane. Tendința așteptată de evoluție a sectorului de pensii este ca investițiile să fie extinse spre instrumente de datorie și participații în companii antreprenoriale românești.

RBL consideră că Guvernul poate trata în mod responsabil tema modificării sistemului de pensii renunțând la declarații prin care testează opinia publică – și venind în fața partenerilor sociali, pentru consultări, cu studii de impact și propuneri scrise, în locul mesajelor transmise prin presă. Credem că este important ca guvernanții să nu vulnerabilizeze întreaga economie și capacitatea țării de a se proteja în fața dezechilibrelor externe pentru a rezolva, cu orice preț, urgențe pe termen scurt. RBL e gata să ofere puncte de vedere, asistență, know how și propuneri pentru soluții sănătoase pentru România.

DESPRE RBL

Romanian Business Leaders (RBL) este o organizație apolitică, neguvernamentală și non-profit care oferă o platformă de acțiune și implicare socială pentru antreprenorii și șefii de companii din mediul de business privat. Misiunea RBL este ca România să devină o țară mai bună pentru afacerile responsabile și, în felul acesta, o țară mai bună pentru români.

Antreprenorii și șefii de companii din RBL inițiază și dezvoltă, pe bază de voluntariat, proiecte finanțate exclusiv din bani privați, prin care:

• educăm și mentorăm antreprenorii start-up și scale-up (Programul Atelierele de Antreprenoriat și platforma de mentorat Mentoria);
• inspirăm tinerii să gândească antreprenorial (Conferințele Vreau să Fiu Antreprenor);
• repatriem diaspora prin antreprenoriat (RePatriot);
• revitalizăm satul românesc prin antreprenoriat (Antreprenorești – Adoptă un sat!);
• susținem și recunoaștem profesorii cu vocație și gândire antreprenorială (Proiectul MERITO).

O nouă generație de absolvenți va intra anul acesta, după examenul de bacalaureat, pe piața muncii – iar decalajul dintre nevoile angajatorilor și modul în care școala pregătește viitorii angajați continuă să se mărească. Dincolo de procentele de promovabilitate cu care măsurăm în general performanța sistemului de învățământ, iată câteva date complementare:

• SOCIETATEA: Nevoile astăzi sunt tot mai complexe, deci locurile de muncă cer de la angajați să rezolve probleme tot mai complexe.
  • 65% din copiii care intră astăzi în sistemul de învățământ vor face la locul de muncă activități care astăzi nu există, potrivit studiului Future of Jobs Report, publicat de World Economic Forum (WEF) în 2016.
  • Peste 80% din slujbele anilor 2015-2025 cer competențe STEM (Științe, Tehnologie, Inginerie și Matematică), potrivit estimărilor National Science Foundation din 2014.
• SELECȚIA & FORMAREA ANGAJAȚILOR: Un angajator român evaluează în medie 14 candidați până îl găsește pe cel potrivit; iar formarea unui angajat entry level durează în medie 8 luni, conform unui studiu efectuat de Millward Brown în parteneriat cu Coaliția pentru Dezvoltarea României și Ejobs, în 2015, pe un eșantion de peste 400 de companii.
• COMPETIVITATEA ECONOMIEI: Slaba pregătire a forței de muncă este – după accesul la finanțare, birocrația ineficientă și impozitare – a patra mare problemă care afectează competitivitatea companiilor românești (înaintea corupției, care e pe locul al 5-lea, conform „The Global Competitiveness Report 2016–2017” realizat de WEF).
• EDUCAȚIA STEM: România pregătește tinerii pentru un viitor diferit de cel pentru care se pregătesc țările dezvoltate. Cifra de afaceri a industriei de IT din România va depăși 4 miliarde de euro în 2017 (din care peste 70% înseamnă export) și va crește constant în următorii ani cu peste 13%, potrivit ANIS (Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii).
  • Potrivit profilului de țară DESI (Digital Economy and Society Index), contrar așteptărilor, România, în ultimul raport, apare pe penultimul loc în UE la numărul de specialiști IT&C la 1.000 locuitori; deși indicatorul a crescut constant în ultimii ani (19 față de media europeană de 35, în 2015), România produce tot mai puțini absolvenți STEM – ponderea celor care studiază sau au studiat STEM în populația românilor de 20-30 de ani e în scădere de la 1,9% în 2012, la 1,7% în 2013 și la 1,6% în 2014, contrar tendinței în Europa, unde media UE a urcat de la 1,7% în 2012 la 1,9% în 2014, potrivit DESI.
  • Potrivit ANIS, deficitul de candidați IT (tehnici) este astăzi de 40% (6 candidați la 10 locuri noi de muncă), iar aproape 60% din tinerii români de 15 ani spun că, în 2030, vor să aibă altă profesie decât una tehnică și unul din cinci tineri nu știe ce își dorește să facă la vârsta de adult, potrivit Programul Internațional de Evaluare a Elevilor (PISA), realizat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) în 2015.
• ELEVII ROMÂNI DE 15 ANI: Performanțele tinerilor români la testele de matematică și științe PISA sunt printre cele mai slabe din Uniunea Europeană, potrivit ultimelor rezultate publicate în 2015.
  • 42% din elevii români de 15 ani nu pot rezolva următoarea problemă: “Eu plătesc 3.000 de dolari pentru un bilet de avion între SUA și România, cursul de schimb dolar euro este atât, câți euro am dat pe bilet?”
  • 80% din elevii români de 15 ani nu știu să explice de ce cutremurele apar mai frecvent în anumite zone decât în altele.
• COPIII ROMÂNI: Copiii care intră în școală sunt mai bine dotați intelectual decât au fost adulții români de astăzi. Studiile efectuate de echipa profesorului Dragoș Iliescu, de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației de la Universitatea București, susțin manifestarea în România a „efectului Flynn” (adică o creștere constantă pe termen lung a rezultatelor la testele de inteligență).
• EVALUAREA ELEVILOR. România are un nou curriculum bazat pe competențe, dar evaluările nu le măsoară.
  • „Când nu sunt aliniate la curriculum, practicile evaluative riscă să îl submineze (nr – sistemul), în condițiile în care cadrele didactice și elevii vor să obțină performanțe bune la evaluări și, prin urmare, predau și învață în funcție de sistemul de evaluare, nu de curriculum”, avertizează raportul „Evaluările și examinările în sistemul de educație din România – 2017” realizat de OECD și UNICEF.
• EVALUAREA NAȚIONALĂ: Sistemul de evaluare din România încurajează ascunderea sub preș a realității, iar notele copiilor din timpul școlii sunt disproporționat de umflate când sunt comparate, din nou, cu realitatea.
  • Examenul de Evaluare Națională din 2017 este cel mai facil din ultimii 80 de ani (dificultate de 4,11 din 10 la subiectele de matematică), potrivit evaluărilor profesorului de matematică Sorin Borodi, din Dej. Având ca reper subiectele din 1933, dificultatea examenelor de matematică s-a menținut cam la același nivel în perioada 1954-1990, respectiv într-o medie de 8-8,5 din 10. Până în 2001, cu niște variații, dificultatea a coborât până aproape de nota 6. Din 2009 până azi, dificultatea a scăzut până aproape de 4 din 10. Dificultatea subiectelor la matematică s-a menținut timp de două generații, ca să se înjumătățească în timpul uneia singure. Un indicator este că de două ori mai mulți elevi din București au obținut nota 10 la Evaluarea Națională în 2017 decât anul trecut.
  • În 2016, unul din patru elevi de gimnaziu aveau note mai mari cu între 3 și 5 puncte la clasă față de Evaluarea Națională. Fenomenul este mai acut în mediul rural, unde procentul este de 38%.
• BACALAUREAT: Doi din trei copii care intră în sistemul de învățământ din România nu promovează examenul de bacalaureat. Aprox. 70% dintre ei ajung în clasa a XII-a, dar jumătate dintre ei ori nu vin la examen, ori nu îl promovează. În 2016, dintre cei 230.000 copii care au intrat în clasa I în urmă cu 12 ani, doar 35% au promovat examenul de bacalaureat. În învățământul tehnologic, doar unul din doi elevi se prezinta la examen și doar 56% îl și promovează.
• ÎNVĂȚĂMÂNTUL TEHNOLOGIC ȘI PROFESIONAL: Rata de angajabilitate a tinerilor care urmează învățământul tehnologic și profesional este de sub 15% pentru calificarea formată în școală, așa cu este și ponderea de școli profesionale care au parteneriate solide cu mediul de afaceri și care se vor transforma din toamna anului 2017 în școli profesionale duale. La celălalt capăt al spectrului, în 2016, o școală profesională din zece semnase parteneriat cu o companie aflată în insolvență, dizolvare sau care avea maxim 1 angajat. Meseriile pe care le învață tinerii sunt decuplate de nevoile reale din business pentru că scopul real este ca profesorii din aceste școli să își acopere catedrele și nu să servească economiei și nevoilor clienților reali – tinerii care la 19 ani ies din aceste școli cu încrederea scăzută în forțele proprii și care nu reușesc să se angajeze pentru că au învățat să facă lucruri pe care nu le cere aproape nimeni.
• CALITATEA PROFESORILOR: Profesorul Eric A. Hanushek de la Stanford University (unul dintre cercetătorii cu care lucrează OECD în cadrul testelor PISA și care a fost în 2017 în România, la invitația RBL) a demonstrat științific corelația pozitivă dintre un sistem de educație de calitate și creșterea economică a unei țări. “La 15 ani după ce România va egala performanțele sistemului de educație din Slovacia la testele PISA (n.r. – aflată cu 3 locuri înaintea României), salariile angajaților români vor crește în fiecare an cu 15%”, spunea profesorul american în martie 2017 la RBL Summit. Dintre toți factorii care conlucrează într-un sistem de educație, Eric A. Hanushek consideră că esențială este calitatea profesorilor.
  • Spre deosebire de țările cu sisteme de educație care reușesc să-și învețe copiii să rezolve probleme complexe (precum Finlanda, Coreea de Sud sau Polonia), România nu valorizează profesia de profesor, astfel că cei mai buni oameni nu sunt atrași să lucreze în educație.
  • Potrivit studiului Eurydice 2015-2016, un profesor debutant primește în România un salariu echivalent cu 47% din PIB per capita, aproape cel mai mic din Europa. În Finlanda, salariul pe care îl primește un debutant este echivalnetul a 82% din PIB per capita.
  • Între timp, profesorii români sunt lideri la autopercepție pozitivă. Potrivit studiului TALIS realizat de OECD în 2013, 98% dintre profesorii români se consideră bine și foarte bine pregătiți la pedagogie (față de 62% din profesorii finlandezi), iar absolut toți (100%) se consideră bine și foarte bine pregătiți la materia pe care o predau (față de 65% în Finlanda).

POZIȚIA ROMANIAN BUSINESS LEADERS

OECD și UNICEF recomandă României să repare modul în care face evaluările în educație.

Soluții pentru evaluarea elevilor. Ca o primă prioritate, România ar trebui să îmbunătățească calitatea și imparțialitatea Evaluării Naționale pentru clasa a VIII-a. “Pe viitor, România ar trebui să revizuiască parcursurile școlare și certificarea de la nivelul învățământului secundar”, arată studiul OECD și UNICEF. RBL propune următoarele măsuri:

• Eliminarea notelor obținute în timpul școlii din calculul mediei de admitere la liceu.
• Introducerea de standarde pentru notarea la clasă, în timpul școlii.
• Funcționarea învățământului remedial la fiecare nivel, aplicat din timpul anului, pentru a diminua numărul copiilor “pierduți pe drum de sistem”.

Soluții pentru evaluarea profesorilor. RBL susține creșterea salariilor în educație împreună cu stabilirea de criterii clare de performanță, care să elimine caracterul arbitrar actual al unui sistem descentralizat construit pe relații locale.

Creșterea calității profesorilor – prioritatea zero în educație. RBL propune următoarele măsuri:

• Atragerea în sistem a celor mai buni absolvenți prin creșterea și legarea veniturilor educatorilor de performanța pe care o generează. Creșterea ponderii în PIB per capita a venitului unui profesor debutant va crește atractivitatea meseriei și va micșora diferența față de nivelul maximal de venit pe care îl poate obține un profesor român – 78% din PIB per capita, față de 47% din PIB per capita în Finlanda și 18% în Slovacia, conform studiului Eurydice 2015-2016.
• Rescrierea sistemului de pregătire a viitorilor profesori – pregătire inițială mult mai aplicată, minim 2 ani de mentorat lângă un profesor cu experiență și partajare permanentă a bunelor practici între profesori, la nivel național.
• Stabilirea unui sistem de referință pentru eliminarea celor mai slabi profesori – prima măsură pe care profesorul Eric A. Hanushek o sugerează României.
• Reabilitarea profesiei de profesor în societate prin recunoașterea publică profesorilor excepționali pentru performanțele lor. Proiectul MERITO – Profesorul bun schimbă școala în bine:
  • RBL a recunoscut și premiat harul, rezultatele și dedicația a 20 de profesori din sistemul public de învățământ, dintr-un total de cca. 300 de recomandări primite;
  • Profesorii provin din 15 județe, predau 15 materii diferite, la toate nivelurile de învățământ preuniversitar;
  • După premiere, profesorii MERITO câștigă încredere în forțele proprii, devin mai vocali și vizibili și dau mai departe din bunele lor practici;
  • Premiile sunt oferite de către antreprenorii și executivii din RBL, în martie, la Gala MERITO, organizată anual, în cadrul Romanian Business Leaders Summit.

Recomandă profesori MERITO: http://www.proiectulmerito.ro/propune-un-profesor/.

Învățământul tehnologic și profesional. Acest tip de învățământ poate servi multor nevoi ale mediului de business, dar sunt necesare câteva măsuri ferme:

• Recalificarea profesorilor.
• Funcționarea liceelor tehnologice și a școlilor profesionale exclusiv în sistem dual.
• Schimbarea denumirilor școlilor în “liceu teoretic” pentru a da încredere elevilor să-și crească stima de sine.

România este în competiție directă pentru forță de muncă cu întreaga Europa. Suntem deja pe primul loc pe continent la deficitul de forță (72% dintre companiile românești au dificultăți să ocupe posturile vacante, potrivit studiului realizat de ManPower Group), iar lipsa de capital uman se va acutiza și mai tare.

Unul din trei angajatori din România are mari dificultăți să ocupe posturile vacante pentru că, pur și simplu, nu exisă oameni calificați să facă munca pe care ei o caută.

Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, la 23 iunie 2017, cele mai multe locuri de muncă erau oferite pentru: muncitor necalificat în industria confecţiilor (1.983), confecţioner-asamblor articole din textile (1.329), muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor (1.804), lucrător comercial (1.171) și agent de securitate (1.079).

Ce spun antreprenorii și executivii RBL:

• “Avem o mare nevoie de zugravi, rigipsari și faianțari, însă, în 2017, nu am reușit să angajăm pe nimeni. Asta ne blochează dezvoltarea afacerii pentru că nu putem semna contracte pe termen mediu și lung. Nici evoluția impredictibilă a salariilor nu ne ajută. Văd o posibilă deblocare prin simplificarea procedurilor de angajare a cetățenilor din Republica Moldova” – Aurelian Chioveanu – antreprenor în construcții (Geometry)
• “În 2017, am reușit să găsim 2 oameni care să se ocupe de transportul de mărfuri și 2 comisionari vamali, însă acesta este rezultatul unor căutări de 3 ani. Am apelat la firme de recrutare, anunțuri pe site-urile specializate și recomandări. Ritmul greoi de ocupare a posturilor vacante ne blochează evoluția afacerilor” – Roxana Toader – Air & Sea Forwarders

România se dovește incapabilă de ani buni să rețină (locul 133 din 138, potrivit Global Competitiveness Index 2016-2017) și să atragă talente (locul 127 din 138), iar angajabilitatea noilor absolvenți este alarmant de precară. Un angajator român evaluează în medie 14 candidați până îl găsește pe cel potrivit; iar formarea unui angajat entry level durează în medie 8 luni, conform unui studiu efectuat de Millward Brown în parteneriat cu Coaliția pentru Dezvoltarea României și Ejobs, în 2015, pe un eșantion de peste 400 de companii.

Prin creșterile salariale ale bugetarilor (potrivit unui studiu ManPower, în 2019, salariul mediu brut la stat va fi de 4.580 de lei, în creştere cu 43% faţă de valoarea din 2016), statul va adânci deficitul de forță de muncă. În 2016, sectorul bugetar număra 891.000 de angajaţi, cu 0,9% mai mulţi decât anul precedent, iar aparatul de stat va continua să crească cu 0,8% în 2017, cu 1% anul viitor, cu 1,6% în 2019 şi cu 1,9% în 2020. Potrivit Comisiei Naționale de Prognoză, în 2020, statul român va deține cu 47.000 mai mulţi angajați decât are astăzi.

Creșterile salariale forțate de sistemul public pun presiune pe companiile românești care nu pot susține creșteri similare de salarii din ritmul în care le avansează vânzările. Forțate de împrejurări să rămână în business, companiile din mediul privat vor fi nevoite să crească salariile, dar și prețurile. Înseamnă inflație în creștere, stimulată de consum.

Prețurile mai mari vor face ca unii jucători să devină necompetitivi, astfel că este de așteptat ca numărul de insolvențe să crească din toamna anului 2017.

POZIȚIA ROMANIAN BUSINESS LEADERS

Antreprenorii români susțin măririle salariale – în economie și în zona bugetară – atât timp cât ele sunt sustenabile și au la bază criterii obiective foarte bine stabilite și corelate cu performanța angajaților.

Romanian Business Leaders propune următoarele măsuri pentru a preîntâmpina creșterea intrărilor în insolvență ale companiilor românești:

• Investiții ale statului, în primul rând în infrastructură, pentru a stimula economia.
• Scăderea taxării muncii pentru a elibera din presiunea creșterilor salariile asupra mediului privat.
• Eliminarea impozitului pentru profitul reinvestit pentru a încuraja investițiile.

Săptămâna aceasta, Guvernul urmează să proroge cu un an – până la 1 iulie 2018 – intrarea în vigoare a obligației ca toate organizațiile înmatriculate ca persoane juridice – companii, ONG-uri, instituții publice – să plătească servicii de analiză de risc de securitate fizică, indiferent de mărime și de specificul activității. Vorbim de aproape 1 milion de noi analize de risc obligatorii – o piață de peste 100 mil. euro care ar fi creată artificial, fără nuanțe și de care ar beneficia 1.500+ evaluatori.

Obligativitatea analizei de risc la securitatea fizică, valabilă până acum doar pentru cele circa 500.000 entități juridice înmatriculate în perioada 2012-2016, se extinde de la 1 iulie 2017 și asupra celor 000 unități înregistrate până în 2012 care dețin valori, bunuri și operează cu numerar. Sunt incluse aici sediile și punctele de lucru ale tuturor companiilor, ONG-urilor și instituțiilor publice.

Tariful unei analize de risc, care trebuie efectuată la fiecare 3 ani, pornește de la 100 euro. Analizele trebuie refăcute în caz de incident de securitate sau atunci când apar modificări ale caracteristicilor arhitecturale, funcționale sau ale obiectului de activitate ale unității în cauză.

Rezultă, prin intrarea de la 1 iulie 2017 a prevederilor, că piața analizelor de risc va fi suplimentată cu cel puțin 100 mil. euro la trei ani, bani care vor fi plătiți de toate companiile din România, indiferent de mărime, către cei 1.568 de evaluatori de risc înscriși în Registrul Naţional al Evaluatorilor de Risc la Securitate Fizică (RNERSF). Unitățile care nu-și fac analiza de risc pot fi amendate cu 5.000-10.000 lei.

POZIȚIA ROMANIAN BUSINESS LEADERS

Obligativitatea analizei de risc pentru toate companiile și punctele de lucru din România introduce un cost administrativ nejustificat – mai ales pentru micii antreprenori. Efectuarea unei analize de risc ar trebui – cu excepția anumitor tipuri de unități – să fie o alegere liberă a companiei, făcută în funcție de nevoi și de forța financiară.

Romanian Business Leaders cere noului Guvern al României să rescrie complet legea astfel încât să fie aplicată în zonele cu risc mai ridicat și demonstrate statistic, iar restul companiilor să poată decide singure măsurile de protecție la risc aplicabile angajaților lor.

ISTORIC LEGISLATIV

Obligativitatea analizei de risc e prevăzută de o lege votată în urmă cu 14 ani (Legea 313/2003), care a început să fie aplicată, parțial, abia în 2012, când guvernul de-atunci a dat HG nr. 301/2012, care reglementează măsurile de securitate a obiectivelor.

• Inițial, HG nr. 301/2012 stabilea un termen de 18 luni – până la 16 decembrie 2013 – pentru efectuarea analizelor de risc;
• Ulterior, termenul a fost prelungit până la 16 iunie 2014;
• Prin HG nr. 361/2014, termenul a fost prorogat până la 1 ianuarie 2015;
• Ultima prorogare are ca termen data de 30 iunie 2017;
• În iunie 2017, Ministerul de Interne a lansat și încheiat consultările pe o propunere de HG prin care termenul de intrare în vigoare să fie din nou prorogat până la 1 iulie 2018; hotărârea urma să fie aprobată în următoarea ședință de guvern și publicată în Monitorul Oficial până la 30 iunie 2017;
• Până la data conferinței de presă a RBL – 27 iunie 2017 – hotărârea încă nu a fost publicată, ceea ce înseamnă că de la 1 iulie 2017 ar urma ca toate societăție comerciale, ONG-urile și instituțiile publice înmatriculate până la 16 iunie 2012 sunt obligate să-și realizeze analizele de risc la securitate fizică pentru sediile în care funcționează.
• Instrucțiunea nr. 9 – metodologia de efectuare a analizelor de risc la securitatea fizică, publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 164/27.03.2013.

Două proiecte legislative inițiate de Executiv în primele 100 de zile de guvernare, fără vreun studiu de impact și fără consultare, vor arunca în aer încrederea în statul român și echilibrul bugetar al României.

Romanian Business Leaders (RBL) susține sistemul de impunere simplificat, eficient și demonstrat al cotei unice de impozitare a veniturilor persoanelor fizice și nu consideră oportună introducerea modificării Codului Fiscal prezentată recent în spațiul public, care induce o modificare de filozofie fiscală și poate face o trecere lipsită de transparență spre sistemul progresiv de impozitare. Considerăm că introducerea de măsuri fiscale netestate, complicate și greu de aplicat pune în pericol stabilitatea economică a țării și amenință coeziunea socială.

România are deja cel mai fragil buget din Uniunea Europeană (UE), cu pondere a veniturilor în PIB de aprox. 25%, la peste 15 puncte procentuale față de media UE și la 10 puncte procentuale de media statelor UE din Europa centrală (Ungaria, 38%, Croația, 37%, Cehia și Polonia, câte 35% din PIB). În 2018, bugetul va pierde atât fluxurile de numerar prin nereținerea la sursă a impozitului pe venit, precum și cca. 1,4% din PIB, conform estimării FMI, rezultate din reducerea cotelor de impunere la 0% și 10%, prin introducerea impozitului pe venitul global al unei gospodării. Considerăm că, per total, pentru mediul de afaceri, sistemul de impozitare propus nu va genera beneficii care să depășească costul birocrației necesare implementării lui. Mai mult, beneficiile pe termen mediu și lung aduse de noul sistem cetățenilor sunt sub un mare semn de întrebare, creată de probabila instabilitate economică.

În același timp, prin legea salarizării unitare, statul va cheltui mai mulți bani cu salariile angajaților din sectorul public. Este o majorare făcută în mod haotic și fără un fundament economic realist: excedentul bugetar raportat pentru primul trimestru din 2017 este calculat înainte de majorarea concretă a salariilor. Salariile din sectorul public pot fi majorate, în linie cu veniturile bugetare reale, cu criterii clare de performanță, scopul fiind creșterea eficienței totale a sistemului bugetar.

Schimbarea regulilor jocului într-un interval de mai puțin de un an arată că statul român este impredictibil, instabil și netransparent. RBL solicită o consultare reală între guvernanți și mediul de afaceri, pentru a construi încrederea între partenerii sociali. Practica legiferării prin punerea mediului de afaceri în fața faptului împlinit duce la rezultate negative pe termen mediu și lung și vulnerabilizează guvernele, fenomen din care are de pierdut inclusiv mediul de afaceri.

În tot acest timp, nu primesc prioritate măsurile care chiar pot stimula activitatea economică și duce la venituri mai mari din care să fie crescute în mod realist și sustenabil salariale bugetare. RBL solicită parlamentarilor din coaliția majoritară de guvernare să se concentreze pe măsuri și legi care să reducă birocrația (ex. eliminarea prevederilor care blochează înregistrarea în scop de TVA, care în fapt au rămas neatinse după așa-zisa eliminare a formularului D088), să elimine barierele administrative inutile în domeniul autorizațiilor de construire și să încurajeze bugetarea multianuală și programele de investiții în infrastructură. Toate sunt subiecte care privesc interesele a milioane de cetățeni români, indiferent că sunt antreprenori, manageri sau angajați.

Atât investitorii, cât și milioane de angajați români au suferit suficient în anii de criză din 2008, până în 2013, când peste 200.000 de firme (majoritatea cu capital românesc) au intrat în insolvență și faliment, iar peste 1.000.000 de români au devenit șomeri. RBL semnalează că măsurile luate de decidenții politici de câteva luni încoace riscă să ducă țara și pe noi toți, împreună, spre un dezastru economic care va anula progresul obținut cu greu din ultimii trei ani.

Companiile găsesc tot mai greu angajați în România.

Emigrația a scăzut baza de selecție și este un fenomen care încă afectează economia și societatea românească, cu o medie de 80,000 de români care pleacă din țară în fiecare an. Cei care rămân în țară ori sunt vânați de companii care concurează cu oferte salariale tot mai apetisante, ori nu sunt calificați și nici nu își prea doresc să muncească pentru că e mai simplu să trăiască din asistență socială.

Cum mentalitatea oamenilor este crucială pentru dezvoltarea economică, repatrierea diasporei românești a devenit o prioritate națională în 2016. Românii care lucrează sau au propriile afaceri în țările adoptive cu economii avansate au fost nevoiți să se adapteze și și-au dezvoltat astfel o etică sănătoasă a muncii. În plus, o parte din românii din diaspora au reușit să acumuleze și capital, pe care îl pot investi în România, în afaceri noi, iar aceasta este chiar misiunea proiectului RePatriot.

Antreprenor sau specialist român în diaspora, acești oameni au nevoie de încredere și semnale că economia, regiunile și orașele românești caută, în mod serios, să devină competitive. Și, mai ales, în contextul în care suntem într-o perioadă de creștere a mobilității și de internaționalizare care accentuează concurența regiunilor din România cu alte regiuni din lume.

Cum facem ca orașele și regiunile din România să devină competitive va fi tema centrală la a cincea ediție a conferinței Cities of Tomorrow, organizată de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană pe 28 martie, la București. Evenimentul reunește 250 de invitați din mediul de afaceri, administrația locală și centrală, arhitecți, urbaniști și societatea civilă din România, care vor afla, în deschidere, despre cum orașul german Leipzig a reușit să atragă investiții pentru că, la rândul său, a investit în dezvoltarea urbană modernă. După prânz, programul continuă cu opt mese rotunde tematice și desfășurate în paralel, sub formatul World Café. După două ore de discuții aplicate, participanții vor ieși cu idei și soluții concrete pe care să le implementeze în domenii precum eficiență energetică și management energetic, finanțare și fonduri europene, guvernanța orașelor prin digitalizare, mobilitate, utilități, turism și stil de viață, reconversia și revitalizarea siturilor industriale și dreptul construcțiilor. În încheiere, reprezentanții orașelor Sibiu și Wrocław (Polonia) vor vorbi despre impactul economic datorat investițiilor pentru pregătirea statutului de capitală culturală europeană.

Membrii RBL beneficiază de un regim preferențial de participare la acest eveniment. Discount-ul de 10% este obținut prin alegerea statutul de membru RBL în formularul de înregistrare.