Categorie: News

40 de companii românești din patru regiuni ale țării selectate în ScaleOut 4×10 – program de scalare organizat de Fundația Romanian Business Leaders (RBL) și ING Bank – au fost sprijiniți de mentori în funcție de patru tipuri de nevoi identificate de aceștia în proiect: nevoia de lansare a unor produse și servicii noi, dezvoltarea unor canale noi de vânzare, nevoia de modificare a modelului actual de business și întărirea echipelor de management.

Programul a fost destinat antreprenorilor cu o cifră de afaceri de peste 1 milion de euro, cu ambiții de creștere la nivel național și regional. Companiile au fost alese din regiunile Centru, Nord-Vest, Nord-Est și Sud-Est. 

Mentorii au fost alături de antreprenori pe întreg procesul de creștere, de la realizarea planului de extindere, până la implementarea acestuia, cu acces la experți, antreprenori și manageri care au experiență în scalare. La finalul programului, fiecare dintre cei 40 de antreprenori a obținut o nouă metodă de scalare națională a afacerii, rafinată alături de experți și antreprenori, în funcție de patru nevoi identificate și “lucrate” alături de mentori ca Felix Pătrășcanu (fondator FanCourier), Dragoș Petrescu (fondator City Grill), Dan Isai (CEO Salad Box), Iulian Nedea (CEO Simtel Team), Marius Ștefan (CEO Autonom), Iulian Cîrciumaru (fondator V7 Capital), Eugen Ursu (CEO Graphein) și Daniel Donici (fondator Artesana).

Patru nevoi și tipuri de proiecte “lucrate” în programul ScaleOut

Mentorii Romanian Business Leaders au identificat astfel următoarele tipologii de nevoi de scalare ale antreprenorilor implicați în programul ScaleOut:

1. Nevoia de lansare de produse și servicii noi pentru a-și crește businessul și cu scopul diversificării surselor de venituri. Si, în final pentru a-și crește cifra de afaceri pe termen scurt și mediu.

2. A doua nevoie identificată în programul ScaleOut este aceea de dezvoltare a unor canale noi de vânzare. De exemplu, crearea unei rețele de e-commerce, dezvoltarea unei prezențe fizice mai puternice în retail, lansarea unor noi puncte de vânzare și deschiderea unor birouri la nivel regional sau național. De asemenea, unii antreprenori activi în programul ScaleOut si-au dorit crearea unui canal nou de vânzare, prin parteneri sau prin francizare. 

3. A treia nevoie identificată de mentorii ScaleOut este de modificare a modelului de business din prezent. Antreprenorii au învățat astfel că ceea ce i-a adus până aici nu îi va duce mai departe. Este nevoia de a găsi o nouă rețetă de creștere, un nou model de afaceri.

4. A patra nevoie identificată de mentorii ScaleOut este ca antreprenorii vor să-și  întărească echipele de management astfel încât să fie implicați mai degrabă pentru creștere și să aibă timp pentru a se concentra pe noile proiecte de scalare, cum ar fi lansarea de produse și servicii noi sau dezvoltarea unor canale alternative de vânzare.

Cum au fost sprijiniți antreprenorii programul ScaleOut în funcție de cele patru tipologii de nevoi

Nevoia 1: principalul rezultat al relațiilor de mentorat din programul ScaleOut a fost seria de ipoteze despre ce produse și servicii noi să lanseze pe termen scurt și mediu: de la idee la concept, la prototip sau chiar produse și servicii lansate. Conversațiile cu mentorii din programul SaleOut le-au validat antreprenorilor deciziile și în felul acesta le-au accelerat pe cele care aveau deja un concept sau prototip. Astfel, a fost accelerată decizia și apoi acțiunea să meargă mai repede în funcție de concluziile și deciziile luate împreună cu mentorii RBL. De asemenea, în situațiile în care antreprenorii aveau doar ipoteze, discuțiile cu mentorii au clarificat pe ce tip produse sau servicii are sens o dezvoltare în perioada următoare. Discuțiile cu mentorii i-au ajutat pe fondatori sa decidă pe ce proiecte noi sa se concentreze pe termen scurt. Astfel, au fost confirmări ale unor direcții deja stabilite de antreprenori (de exemplu, validarea de expansiune pe care antreprenorii au testat-o în ședințele de mentorat). 

Nevoia 2: nevoia de a pregăti, alături de mentori,  noi canale de vanzare, spre exemplu, extinderea în e-commerce, complementar rețelei tradiționale de magazine. Un alt exemplu este deschiderea de noi automate fizice (point of sales), complementar rețelei online. Alt profil subiect discutat și lucrat în ședințele de mentorat a fost în ce orașe/județe este mai potrivit să deschidă noi locații ca extindere regională. 

Nevoia 3: unii antreprenori aveau înainte de întâlnirile de mentorat o serie de provocări cu privire la creșterea capacităților de producție sau de creștere a operațiunilor și se întrebau cum va arăta noul model de business. Astfel, fondatorii au avut o serie de preocupări analizate și lucrate alături de mentori: extinderea depozitelor și a spațiilor de stocare, creșterea operațională, provocările extinderii regionale și cum adaugă roluri și proceduri noi în echipă.  

Nevoia 4: în medie, antreprenorii selectați în programul ScaleOut au în subordine directă între trei și cinci oameni cheie. Și aici o serie de schimbări și extinderi de roluri in echipe au fost discutate în ședințele de mentorat, mai ales despre recrutarea unor noi echipe de marketing si vanzari. Antreprenorii au nevoie să recruteze în departamentele de marketing și de vânzări pentru a susține creșterea. De asemenea, o parte dintre antreprenori au fost preocupați în mentorat și de întărirea departamentului financiar.

Sub umbrela ScaleOut 4×10, mentorii programului au pus la dispoziție antreprenorilor din țară patru modele de scalare identificate în practică și testate cu succes prin programele de educație implementate în ultimii ani: Bootstrapping, Slow Scaling, Fast Scaling și Blitzscaling. 

Bootstrapping este o strategie de creștere care prioritizează creșterea organică prin utilizarea resurselor interne ale companiei. 

În comparație cu alte metode de scalare, strategia bootstrapping este un proces de creștere mai lentă. Este încă o tactică destul de profitabilă, și în medie, în anul patru de la momentul lansării, compania deschide un al doilea magazin, un nou birou sau o filială într-o nouă regiune a țării. 

Problema cu alte metode de scalare, cum ar fi scalarea rapidă, este că antreprenorii își pierd adesea controlul pe măsură ce atrag investitori. Pe măsură ce extinderea portofoliului de clienți este autofinanțată, antreprenorii acumuleaza un câștig constant reprezentat de beneficiul păstrării controlului asupra execuției operaționale și a viziunii strategice pe măsură ce compania crește. 

Slow Scaling reprezintă o strategie similară, diferența principală fiind că firmele care aleg să se extindă în acest ritm pot accesa finanțare externă pentru a-și consolida creșterea locală și regională. 

Diferența principală este că firmele care aleg să se extindă afacerea prin această metodă de scalare pot atrage finanțare externă pentru a-și accelera creșterea. Acest lucru vine de obicei sub forma finanțării bancare, ceea ce înseamnă că firmele din această categorie au deja baze solide și folosesc finanțare externă din motive strategice, nu doar pentru creștere. Finanțarea poate veni și sub formă de capital de risc, dar numai după ce compania s-a lansat după o perioadă semnificativă de timp. În acest sens, companiile cu scalare lentă sunt în esență companii bootstrapped care întârzie finanțarea.

Fast scaling (scalarea rapidă) reprezintă un mod de creștere implementat de companiile care atrag o finanțare din partea unui fond de investiții. 

Conceptul Economiei de scară este cel mai relevant pentru companiile producție care aleg metoda Fast Scaling. Funcționează pentru antreprenori astfel încât atunci când producția generală crește, iar costul pe unitate scade. Acest lucru se datorează producției în masă, economiilor de capital și condițiilor mai bune pentru furnizori. Creșterea rapidă a operațiunilor permite antreprenorilor să implementeze acest mod de scalare, ceea ce are ca efect creșterea marjelor, permițând fondatorilor să crească și mai mult. În mediul digital, conceptul cel mai relevant pentru aceasta este efectele de rețea. Atragerea mai multor participanți pe o platformă digitală oferă mai multă valoare pentru utilizatori, ceea ce duce la un schimb de valoare mai mare și la venituri noi generate.

Blitzscaling, un mod de scalare implementat și de firmele românești, este un proces prin care o firmă crește accelerat într-o perioadă scurtă de timp.

Firme selectate în programul ScaleOut și-au ales un model de creștere. Pe baza nevoilor de scalare identificate în procesul de selecție, acestea au fost pregătite pentru scalare la nivel național, prin extinderea operațiunilor, și la nivel regional, prin primele activități de internaționalizare.

Constatăm din nou, zilele acestea, că mediul de afaceri nu este consultat înainte de implementarea unor măsuri cu impact major și că promisiunile făcute în acest sens, nu sunt respectate. Astfel, se implementează în pas grăbit decontul pre-completat de TVA prin OUG 70 din 21.06.2024, fără o perioadă de testare a implementării, fără nicio perioadă de grație și fără o corelare cu restul termenelor de depunere a declarațiilor fiscale.

Comunitatea Romanian Business Leaders susține digitalizarea ANAF, dar nu fără a analiza impactul real și fără consultări prealabile. Actuala formă a OUG nu face decât să pună  mai multă presiune pe umerii antreprenorilor și va crește considerabil costurile de conformare pentru aceștia.

Tragem un semnal de alarmă cu privire la o serie de măsuri, discutate și analizate de grupul de lucru pe probleme de fiscalitate din cadrul RBL:

– Timp și costuri mărite pentru departamentele financiar-contabile care într-o scurtă perioadă de timp vor fi nevoite să creeze procese și proceduri noi în vederea conformării!  Termenele prevăzute de OUG pentru (i) reconcilierea datelor din decontul de TVA depus de contribuabil și decontul pre-completat pregătit și transmis de ANAF; și pentru (ii) transmiterea acestor reconcilieri, dar și sancțiunile pentru neconformare (amenzi, creșterea riscului fiscal, inspecții fiscale suplimentare, întârzierea rambursărilor de TVA) duc la o presiune imensă asupra personalului din firmele de  contabilitate și din departamentele financiar-contabile. Aceste costuri se vor răsfrânge în final tot asupra consumatorilor.

– Incertitudini și posibilitate crescută de afectare a procesului de colectare a TVA

Întrucât utilizarea unui prag de materialitate pentru explicarea diferențelor dintre datele incluse în decontul pre-completat și ANAF și cele incluse în decontul de TVA pregătit de contribuabil pare a fi opțională pentru ANAF, și ținând seama de faptul că nu va exista o perioadă de testare a noului sistem de raportare, ne așteptăm, cel puțin în perioada de început, la un număr crescut de astfel de diferențe care vor trebui explicate și documentate de contribuabili.  În aceste condiții, ne exprimăm îngrijorarea cu privire la (i) efortul administrativ considerabil care va trebui depus de contribuabili pentru a explica aceste diferențe într-un termen foarte scurt și (ii) capacitatea operațională a ANAF de a întreține și gestiona comunicarea cu contribuabilii pe această temă, în termenele prevăzute de lege. Deficiențele în acest proces vor afecta semnificativ capacitatea de conformare a contribuabililor și implicit activitatea de colectare a TVA.

– Ne așteptăm ca termenul de depunere a declarațiilor de TVA 394 și 390 să fie devansat, având în vedere faptul că datele din aceste documente sunt necesare pentru popularea decontului pre-completat de TVA. Această aglomerare de termene de raportare va crea o povara administrativă uriașă pentru contribuabili și contabili.

– Sistemul RO e-TVA se dorește a fi implementat începând cu luna august 2024, exact în perioada vacanței de vară, pentru toate persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, ANAF preluând informații, printre altele, din RO e-factura, RO e-transport, RO e-SAF-T. Ne exprimăm îngrijorarea pentru companiile mici și companiile nerezidente care sunt înregistrate în scopuri de TVA în Romania, și care, cel puțin până la începutul anului 2025, nu sunt obligate să depună e-SAF-T.  În ceea ce privește companiile nerezidente, deși acestea sunt obligate să raporteze în RO e-factura și RO e-transport, încă se confruntă cu reale probleme privind accesul în SPV în calitate de nerezidenți.

De asemenea, până la sfârșitul anului 2024, raportarea facturilor B2C în sistemul RO e-factura este opțională.

Considerând toate  aceste aspecte, este clar că ANAF nu va avea o imagine fidelă a tranzacțiilor realizate de contribuabili, cel puțin până la  sfârșitul anului 2024. Vor fi generate astfel diferențe semnificative între deconturile pre-completate pregătite de ANAF și deconturile de TVA întocmite de contribuabili, diferențe care vor trebui explicate de contribuabili, deși nu sunt reale.

Practic, contribuabilul este „sancționat” pentru că ANAF nu are, cel puțin la momentul iulie 2024, nici pârghiile necesare și nici capacitatea de a implementa RO e-TVA. Implementarea acestui sistem ar trebui testată în prealabil și implementată cel mai devreme la începutul anului 2025.

Solicităm Ministrului Marcel Boloș și reprezentanților Ministerului de Finanțe să realizeze urgent o analiză solidă a impactului implementării prevederilor OUG-ului 70, după consultarea mediului privat. Înțelegem nevoia scăderii decalajului de TVA, dar este esențial să “măsurăm de 3 ori, înainte să tăiem o dată”. Efectul asupra companiilor este prea mare, ca să ne mai permitem încă un heirupism!

––

Despre Romanian Business Leaders

Fundatia Romanian Business Leaders (RBL) este o organizație imparțială, apolitică. RBL este vocea și vehiculul de acțiune al liderilor din mediul privat de business pentru construcția unei Românii în care generațiile viitoare să își dorească să trăiască. Misiunea RBL este ca România să devină o țară mai bună pentru afacerile responsabile și, în felul acesta, pentru toți românii. Proiectele Fundației se subscriu celor trei domenii pe care comunitatea RBL le consideră importante pentru schimbarea și dezvoltarea societății: antreprenoriat, educație și bună guvernare. Acestea sunt inițiate și dezvoltate pe bază de voluntariat de cei peste 500 de membri ai comunității RBL din București și cele 6 filiale locale. Mai multe pe www.rbls.ro.

În an electoral, Romanian Business Leaders prezintă cele 7 teme de interes pentru antreprenorii români.

Ne dorim o țară europeană modernă, cu afaceri prospere, cu o educație de calitate pentru copiii noștri, cu o administrație care să lucreze pentru cetățenii ei, ne dorim să creăm o țară în care românii să își dorească să trăiască. Pentru asta este esențial să înțelegem că fiecare dintre noi are un rol și o contribuție.

Avem oportunități uriașe – Uniunea Europeană, NATO, OCDE, Schengen, PNRR – acestea sunt șansele istorice ale României, pe care nu avem voie să le ratăm. Dar România are probleme economice structurale cu care se confruntă: deficit bugetar mult peste limitele asumate și o datorie publică în continuă creștere, cu o administrație greoaie și un sistem educațional care merge cu frâna de mână trasă.

Suntem conștienți de faptul că noi, liderii de business și antreprenorii români, vom fi nevoiți să strângem rândurile și să susținem economia. Ni se spune că sistemul de taxare va suferi modificări în viitorul apropiat, iar noi vom fi nevoiți să ne dovedim încă o dată reziliența.

Dar în același timp și noi avem așteptări și cerințe de la partidele politice, care anul acesta se confruntă electoral. Transmitem 7 teme esențiale pentru 2024:

1. 1. Menținerea parcursului pro-european și pro-atlantic, de la care România nu are voie să se abată;
2. 2. Aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, pe care nu avem voie să o ratăm și care ne va asigura un salt global;
3. 3. Aderarea completă la Schengen, pentru legarea economiei Românești de economia europeană;
4. 4. Creșterea competitivității fiscale și nu distrugerea ei pentru a acoperi cheltuieli bugetare nesustenabile;
5. 5. Creșterea competențelor digitale pentru modernizarea țării;
6. 6. Finanțarea corespunzătoare a educației, pentru că doar prin educație creștem România;
7. 7. Implementarea eficientă a PNRR și nu doar irosirea banilor europeni.

„Aceste teme ne pot aduce împreună – mediu de afaceri, mediu politic, și societate civilă – ca printr-un efort comun să ridicăm România. Avansăm cu proiecte importante în infrastructură, agricultură, energie, dar, în același timp, ne punem singuri piedici în calea dezvoltării prin gestionarea ineficientă a oportunității istorice reprezentantă de fondurile PNRR, prin lipsa de predictibilitate și stabilitate a cadrului fiscal și prin inabilitatea de a face un salt important în educație. Avem nevoie să digitalizăm și să modernizăm rapid instituțiile din administrația publică și să îmbunătățim semnificativ relația stat-cetățean-mediu privat. Romanian Business Leaders militează pentru un mediu economic prielnic dezvoltării și susținerii antreprenorialului și inovației, ambele condiții necesare pentru o dezvoltare accelerată a societății românești”, a declarat Marius Ștefan, Președinte Romanian Business Leaders.

În perioada următoare vom desfășura o amplă campanie de comunicare a acestor 7 teme în mass-media, social media și în întâlniri directe cu liderii partidelor politice, atât la nivel central, cât și la nivelul fiecărei filiale RBL.

Fundația Romanian Business Leaders (RBL) este o organizație imparțială, apolitică. RBL este vocea și vehiculul de acțiune al liderilor din mediul privat de business pentru construcția unei Românii în care generațiile viitoare să își dorească să trăiască. Misiunea RBL este ca România să devină o țară mai bună pentru afacerile responsabile și, în felul acesta, pentru toți românii. Proiectele Fundației se subscriu celor trei domenii pe care comunitatea RBL le consideră importante pentru schimbarea și dezvoltarea societății: antreprenoriat, educație și bună guvernare. Acestea sunt inițiate și dezvoltate pe bază de voluntariat de cei peste 500 de membri ai comunității RBL din București și cele 6 filiale locale. Mai multe pe www.rbls.ro.

Un studiu comparativ* realizat de Romanian Business Leaders (RBL) privind impozitarea veniturilor din salarii în 16 țări europene, analizând cotele de impozit și contribuții sociale care se aplică salariilor, pentru două praguri de venituri: echivalentul a 1.000 euro brut și, respectiv, a 3.000 euro brut pe lună, relevă faptul că impozitarea muncii în România este printre cele mai împovărătoare raportat la costul total suportat de angajator. 

Astfel, salariații români rămân cu cei mai puțini bani în mână după plata impozitelor și taxelor către bugetul de stat, comparativ cu restul țărilor analizate. La un calcul simplu rezultă că pentru un salariu brut lunar de 1.000 euro (5.000 lei), românii au cel mai mic salariu net. În timp ce un angajat român rămâne în mână cu 572 de euro, comparativ cu acesta, un angajat bulgar rămâne cu 653 de euro, iar unul olandez cu 746 de euro. 

Principalul motiv pentru această situație este faptul că, deși are o cotă unică de impozitare a veniturilor din salarii, România se află printre cele 6 țări (dintre cele 16 analizate) în care contribuțiile sociale se aplică neplafonat asupra veniturilor din salarii. În același timp, majoritatea țărilor analizate care au impozit progresiv sau cote diferențiate de impozit, au contribuțiile sociale plafonate maximal, pentru a echilibra povara fiscală totală asupra muncii.

Studiul comparativ atrage atenția asupra faptului că, în absența unei plafonări maximale a contribuțiilor sociale (CAS și CASS), orice mărire de fiscalitate (precum un impozit progresiv) în țara noastră ar conduce la o scădere și mai mare a salariului net pe care un angajat român l-ar primi comparativ cu salariații din celelalte țări analizate și la o erodare și mai accentuată a puterii de cumpărare comparativ cu țările vecine. În schimb, o plafonare a contribuțiilor sociale, în paralel cu implementarea unor deduceri mai mari, mai ales pentru salariile mici, ar permite o eventuală ajustare a cotei unice de impozit pe salarii pentru a echilibra această povară fiscală prin redistribuirea ei în mod echitabil în societate.

*Analiza comparativă a fost realizată de RBL prin contribuția membrilor experți din cadrul grupului de lucru de fiscalitate care au analizat legislația fiscală aplicabilă veniturilor din salarii din 16 țări din Europa. Studiul a fost făcut în perioada mai – august 2023, iar țările luate în analiză au fost Austria, Bulgaria, Cehia, Croația, Germania, Grecia, Italia, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia, Spania și Ungaria.

––––––––––––––––

Despre Romanian Business Leaders
Romanian Business Leaders (RBL) este vocea și vehiculul de acțiune al liderilor din mediul privat de business pentru construcția unei Românii în care generațiile viitoare să își dorească să trăiască. Misiunea RBL este ca România să devină o țară mai bună pentru afacerile responsabile și, în felul acesta, pentru toți românii. Proiectele Fundației se subscriu celor trei domenii pe care comunitatea RBL le consideră importante pentru schimbarea și dezvoltarea societății: antreprenoriat, educație și bună guvernare. Mai multe pe www.rbls.ro.

• Cifra de afaceri a celor mai mari companii antreprenoriale din Regiunea Nord-Est: 35.349 miliarde de lei.

• În total, 330 de companii antreprenoriale din Regiunea Nord-Est au activități de export.

• 341 firme antreprenoriale din Regiunea Nord-Est au o cifră de afaceri de peste 10 milioane de euro.

Cifra de afaceri totală generată de cele mai mari 60 de companii din Regiunea Nord-Est (primele 10 companii din județele Suceava, Iași, Neamț, Bacău, Vaslui și Botoșani) a crescut cu 25% în anul 2022 până la 35.349 miliarde de lei, față de 28.281 miliarde de lei în 2021, potrivit unei analize ScaleOut 4X10. 

ScaleOut 4X10 Suceava este un eveniment organizat Suceava în data de 6 septembrie 2023 de Romanian Business Leaders și ING Bank dedicat antreprenorilor și managerilor din Regiunea Nord-Est (Suceava, Iași, Neamț, Bacău, Vaslui și Botoșani).

Programul de scalare ScaleOut 4×10, organizat de Fundația Romanian Business Leaders (RBL) și ING Bank România, ajută companiile antreprenoriale să-și scaleze afacerea la nivel național și regional. Programul este destinat antreprenorilor cu o cifră de afaceri de peste 1 milion de euro, cu ambiții de creștere la nivel național și regional. Lansarea ScaleOut 4×10 pentru Regiunea Nord-Est are loc miercuri, 6 septembrie la Suceava. Înscrierile la eveniment sunt disponibile aici.

Studiul ScaleOut 4×10 își propune să identifice cele mai mari companii antreprenoriale din Regiunea Nord-Est, evoluția firmelor antreprenoriale de tip scaleup, numărul companii exportatoare județele Suceava, Iași, Neamț, Bacău, Vaslui și Botoșani, plus cele mai importante domenii în care se înregistrează o intensitate mare a firmelor antreprenoriale campioane la nivel local și național. 

Județul SUCEAVA

Cifra de afaceri totală a celor mai mari 10 companii antreprenoriale de tip scaleup din județul Suceava a crescut cu 29.5% la 3.15 miliarde de lei în anul 2022, față de nivelul de 2.46 mld. lei în 2021. 

Industria alimentară, transporturile și construcțiile sunt domeniile în care activează cele mai mari companii antreprenoriale din județul Suceava). 

Dintre cele mai mari 15 de companii din județul Suceava, cinci sunt multinationale si 10 sunt antreprenoriale: Valvis Holding Distribution, Trutzi (producător de elemente din fier forjat), TehnoWorld (producător de ţeavă din polietilenă), Marelvi Impex, Eurospeed, Autotehnorom, La Cimp Com, Concret Construct, Savcom și Set-Corporation. În prezent, 61 de companii antreprenoriale din județul Suceava au înregistrat o cifră de afaceri de peste 10 milioane de euro, potrivit studiului ScaleOut. Dezvoltarea businessului peste pragul de 10 milioane de euro cifra de afaceri în următorii ani reprezintă unul dintre cele mai importante obiectivele de creștere ale firmelor selectate în programul ScaleOut 4X10. Programul este destinat antreprenorilor cu o cifră de afaceri de peste 1 milion de euro, cu ambiții de creștere la nivel național și regional.

Județul IAȘI

Cifra de afaceri totală a celor mai mari 10 companii antreprenoriale de tip scaleup din județul Iași a crescut cu 29.6% % la 2.86 mld. lei în 2022, față de nivelul de 2.2 mld. lei în 2021. 

Construcțiile, transporturile, industria alimentară și agribusiness reprezintă domeniile din care provin cele mai mari companii antreprenoriale din județul Iași, potrivit analizei ScaleOut. 

Dintre cele mai mari 16 de companii din județul Iași, șase sunt multinationale, 10 sunt antreprenoriale și în total 108 de firme fondate de antreprenori au o cifră de afaceri de peste 10 milioane de euro. Cele mai mari firme antreprenoriale din județul Iași sunt Conex Distribution (distribuitor de piese auto), Fertil Star (produse chimice pentru agricultură), Media Rom Grup, Lincor Trans (casă de expediții specializată în transportul de marfă internațional), Build Corp (companie de construcții), Proinvest Group, Fermador, Kosarom, Fiterman Pharma și Das.

Județul VASLUI

Cifra de afaceri totală a celor mai mari 10 companii antreprenoriale de tip scaleup din județul Vaslui a crescut cu 15.8% la 2.1 miliarde de lei în 2022, față de nivelul de 1.8 mld. lei în 2021. 

Industria alimentară, mai ales domeniul cărnii, domină ierarhia celor mai mari companii antreprenoriale din județul Vaslui. Dintre cele mai mari 11 de companii din Vaslui, 10 sunt antreprenoriale: Plantagro COM (producția şi comercializarea de material săditor, comerţ cu cereale şi plante tehnic),  Vanbet (producător de carne de pui), Safir (producător de carne de pasăre), Fabrica de Carne, Morandi, Nutriva, Vascar, Perpetuus, Class Farm  Warehouse și Kredianis. În total, doar 26 companii antreprenoriale din județul Vaslui au venituri anuale de peste 10 milioane de euro. Dezvoltarea businessului peste pragul de 10 milioane de euro cifra de afaceri reprezintă unul dintre cele mai importante obiectivele de creștere ale firmelor selectate în programul ScaleOut 4X10. 

Județul BACĂU

Cifra de afaceri totală a celor mai mari 10 companii antreprenoriale de tip scaleup din județul Bacău a crescut cu 20.9% la 21.2 mld. lei în 2022, față de valoarea de 17.5 mld. lei înregistrată în 2021. 

Retailul de bricolaj, constructiile, agribusiness și industria alimentară sunt domeniile în care activează cele mai mari companii antreprenoriale din județul Bacău. Zece dintre cele mai mari 14 companii din Bacău sunt antreprenoriale și 66 de companii create de antreprenori locali au o cifră de afaceri de cel puțin 10 milioane de euro, potrivit analizei ScaleOut. Cele mai mari companii antreprenoriale din județul Bacău sunt Dedeman, Speedition UMB, Intertranscom, Tehnostrade, Sa&Pe Construct, Agricola International, Simba Invest, Agricultorul, Licurici Impex și Moldova Farming.

Județul NEAMȚ

Cifra de afaceri totală a celor mai mari 10 companii antreprenoriale de tip scaleup din județul Neamț a crescut cu 40% la 3.1 miliarde lei în 2022, față de nivelul de 2.2 miliarde lei în 2021. 

Domeniul transporturilor și al construcțiilor (vopseluri, echipamente electrice și servicii specializate) sunt industriile în care activează cele mai mari companii antreprenoriale din județul Neamț.  Dintre cele mai mari 15 companii din județul Neamț, 10 sunt antreprenoriale și în total 41 de firme fondate de antreprenori au o cifră de afaceri de peste 10 milioane de euro. Cele mai mari companii antreprenoriale din județul Neamț sunt Autonom  Services, Kober, Dinamic 92 Distribution, Danlin XXL, Marsat, Mithras Build, Volta Grup,  ADF Prod,  Adridan și Landstar Capital.

Județul BOTOȘANI

Cifra de afaceri totală a celor mai mari 10 companii antreprenoriale de tip scaleup din județul Botoșani a crescut cu 41.4% la 2.786  mld. lei în 2022, față de nivelul de 1969 mld. lei în 2021. 

Industria alimentară, energia, agribusiness și domeniul utilităților și al echipamentelor de automatizare, și transporturile sunt domeniile în care activează cele mai mari companii antreprenoriale din județul Botoșani. 

Dintre cele mai mari 12 companii din județul Botoșani, 10 sunt antreprenoriale și în total 39 de firme fondate de antreprenori au o cifră de afaceri de peste 10 milioane de euro. Doly-com  Distributie, Elsaco Electronic, Samcom AS, Proagro, Dadycom, Electroalfa, Grupul de  distribuție – ETA, Simion Tehnoconstruct, Cornell’s Floor și Vestra Industry sunt cele mai mari 10 companii antreprenoriale din județul Botoșani în funcție de cifra de afaceri înregistrată în anul 2022. 

Câte companii antreprenoriale din Regiunea Nord-Est au activități export

În total, 330 de companii antreprenoriale din Regiunea Nord-Est au activități de export, relevă analiza ScaleOut în care sunt luate în calcul firmele cu capital românesc cu o cifră de afaceri totală de cel puțin 2 milioane de euro. De asemenea, 341 companii antreprenoriale din Regiunea Nord-Est au o cifră de afaceri de peste 10 milioane de euro. 

Județul Suceava are 87 de companii antreprenoriale care fac export, județul Iași 88 de firme, în timp ce în Vaslui și Botoșani sunt câte 20 de companii antreprenoriale care au activități de internaționalizare (nu au fost luate în calcul companiile multinaționale). În Neamț sunt 48 de firme antreprenoriale care fac export și județul Bacău are 65 de companii locale cu activități de export și care au o cifră de afaceri de peste 2 milioane de euro.

Investiția în brand și în poziționarea produsului sau a serviciului tău, mentalitatea pregătită pentru decizia de a scala, investiția în cercetarea pieței în care vrei să te dezvolți, înțelegerea diferențelor dintre piețe reprezintă o selecție a ideilor de scalare a afacerii propuse de antreprenorii și mentorii din programul ScaleOut.

1.Felix Pătrășcanu, Fan Courier – Investește în brandul tău și în poziționarea produsului/serviciului 

Poți să scalezi afacerea mai ușor dacă ai crescut organic și ți-ai dezvoltat brandul companiei într-un mod sănătos. Este foarte important să-ți poziționezi produsele sau serviciile încă de la început. Din experiența dezvoltării companiei FanCourier, am învățat că poți să scalezi abia în momentul în care ai un produs sau serviciu bine pus la punct. Sfatul meu: brandul trebuie să fie foarte puternic, prin urmare e bine să investești în marketing din timp.

Poţi să scalezi un business în servicii dacă ai încredere în oameni. E important să ai o echipă bine definită care se ocupă de scalare. 

E bine să-ți pui următoarele întrebări înainte de a începe un proces de scalare a afacerii: “Ce vrei să faci cu firma ta? Până la ce nivel vrei să o dezvolți? La ce ordin de mărime vrei să o duci?”Am întâlnit mulți antreprenori care pur și simplu nu vor să crească, ceea ce-i OK. Fiecare antreprenor își alege strategia de creștere Ce vrei să faci cu business-ul tău peste 5 ani? Vrei un exit sau vrei să lași business-ul copiilor tăi. Atenție mare la poziționare. O strategie ai când  produci uși, și vinzi 100 de unități cu 1.000 de dolari bucata alta e abordarea când comercializezi uși cu prețul de 50.0000 de euro și vinzi două pe an. (Felix Pătrășcanu, Co-fondator FanCourier și mentor în programul ScaleOut)

2. Codin Negovan, ING – Pregătește-te mental să delegi

Mentalitatea celor care conduc afacerile antreprenoriale trebuie pregătită pentru decizia de a scala. Timpul nostru și abilitățile de management sunt limitate și, prin urmare, trebuie să ne facem o echipă pentru a crește operațiunile companiei. E important, ca antreprenor, să te pregătești mental să delegi și să înveți să faci mai bine asta. E sănătos să treci de la rolul de luptător singuratic la cel de arhitect al organizației, să desenezi procese și proceduri. Obiectivul e să nu mai iei tu toate deciziile, dar în același timp să rămâi în controlul afacerii. Pasul următor este să creezi structura pe care vrei să scalezi firma și să cauți oportunități pentru creșterea companiei. Dar înainte de toate le recomand antreprenorilor să răspundă acestei întrebări de bază: “Care este avantajul nostru competitiv?”. Recomandarea mea este să răspundem acestei întrebări în cel mai sincer mod posibil.

E bine să treci la o mentalitate de dezvoltare, să îți spui constant că ești foarte bun într-o piață mică, și apoi să te lămurești dacă modelul de business are un avantaj competitiv într-o piață mai mare, națională sau regională, și apoi, bineințeles, să ai curajul de a scala.

3. David Todoran, Acţionar Mirdatod Prod – Investește în cercetarea pieței în care vrei sa te dezvolți

Într-un proiect de scalare e bine să ne găsim mentori, “arbitri” care să ne ajute în viziunea de creștere a afacerii. Apoi, trebuie lăsate frâiele afacerii. Ca antreprenor, îți va fi greu să scalezi dacă nu ești conștient(ă) că trebuie să te detașezi când ajungi la un anumit nivel de dezvoltare a afacerii. Ca fondator, e important să păstrezi componenta de dezvoltare a companiei și mai ales gândirea strategică a dezvoltării. Cum gândesc deciziile strategice de investiții împreună cu fratele meu, de exemplu? Estimăm în cât timp o investiție nouă se poate recupera și preferăm ca acest termen să fie de maximum 5 ani. În condițiile economice actuale,  ne uităm la un orizont de timp de amortizare a investiției de 3 ani. Cum gândim dacă vrem să dezvoltăm un nou canal de vânzare? Analizăm cifrele cheie ale afacerii noastre. Noi producem 20 de tone de produse lunar. Merită să dezvolt un nou canal de vânzare pentru a scala? Pot să vând 250 de tone produse lunar prin acest nou canal de vânzare? Experiența de business anterioară și cercetarea pieței sunt cele mai importante elemente într-un proces de scalare, din experiența noastră. Ca antreprenor, e bine să te întrebi ce poți să faci mai bine astfel încât să studiezi piață țintă. Spre exemplu, rapoartele despre nișele în care activăm sunt vitale, iar pentru noi este important să înțelegem cât vindem pe fiecare tip de produs în comparație cu rezultatele obținute de competitorii noștri. 

4. Zsolt Fogarassy, MÁRK Prod Holz – Învinge-ți frica! E important să ai încredere în piața internă

Dacă v-ați identificat corect produsul, aveți încredere în ceea de produceți pentru că veți scala și veți avea succes mai devreme sau mai târziu. Trebuie să înțelegem diferențele între piețe dacă vrem să ieșim la export. E important să vă învingeți frica. Teama de eșec paralizează dezvoltarea unui business. După ce veți fi selectată printre cei 10 antreprenori ai programului ScaleOut, prima condiție, după ce aveți încredere în produsul vostru, este să vă învingeți frica.

5. Wisky Petry Andras, Petry – Recrutează un director pentru operațiunile afacerii

Cu ajutorul unor consultanți în management și mentori, am realizat că noi, cei din conducerea companiei, suntem limita propriei creșteri. Apoi am decis în urmă cu 10 ani să recrutăm un director care se ocupă de activitatea zilnică a business-ului nostru. De atunci, am început să ne diversificăm activitatea. Prioritățile noastre sunt mai departe diversificarea operațiunilor. Competitivita crește în mod constant, iar presiunea din Occident este și mai mare. În procesul scalării, ne-am axat să facem afaceri în domenii în care adaosul comercial este mai mare și valoarea adăugată e disponibilă mai ușor: gastronomia, horeca și turismul.

6. Dan Isai, SaladBox – Cum îți alegi partenerii potriviți pentru scalare

Am văzut potențialul internaționalizării, să ies în afară țării, înainte să ne atingem capacitatea maximă la nivel local. Am crescut organic, iar după extinderea din Budapesta, am accelerat creșterea și am ajuns în 15 piețe internaționale. Am ales sistemul francizei pentru că nu am vrut să ne punem risc într-o piață pe care nu o cunoaștem. Am investit mai ușor datorită partenerilor locali. Cum găsești partenerii potriviți atunci când scalezi o afacere? La început oamenii vin alături de tine în funcție de competențe, dar îți rămân alături pe termen lung dacă au principii comune cu ale tale. Asta a fost, de fapt, provocarea mea pe termen lung: să găsesc oameni cu principii similare și i-am găsit abia după 11 ani în SUA, când am cedat acțiuni unor investitori străini pentru prima oară. Canalale de vânzare sunt foarte importante. Dacă alegi o locație proastă, spre exemplu, trebuie să te zbați apoi să o crești și muncești foarte mult prin marketing. (Dan Isai, Co-fondator SaladBox, membru board RBL și mentor în programul ScaleOut).