Ne-am alăturat cu bucurie demersului celor de la Social Impact Alliance for CEE de a realiza în România studiul „Filantropia și responsabilitatea socială corporativă în Europa Centrală și de Est” pentru a înțelege mai bine cum privesc românii aceste două concepte.
Studiul confirmă ceea ce am putut observa și noi de-a lungul ultimilor ani prin intermediul membrilor comunității RBL și nu numai, și anume, că atât persoanele fizice, cât și companiile au din ce în ce mai multe resurse și sunt dispuse să susțină organizațiile non-profit și administrația publică în gestionarea celor mai presante probleme sociale și de mediu.
- – 55% dintre români sunt dispuși să plătească mai mult pentru produse și servicii oferite de branduri responsabile din punct de vedere social.
- – 51% dintre români fac donații financiare în mod regulat pentru cauze sociale, contribuția anuală ajungând la aproximativ 595 milioane de euro (87 euro/persoană).
- – Cu motivația adecvată, cetățenii români ar putea contribui cu până la 1,22 miliarde de euro anual pentru cauze sociale – sumă mai mult decât dublă față de nivelul actual.
Provocările recente care au afectat regiunea Europei Centrale și de Est, cum ar fi pandemia, criza climatică și conflictul din Ucraina, au evidențiat importanța crucială a filantropiei în consolidarea societății civile. Circa 6 din 10 cetățeni din regiune consideră că provocările actuale necesită o implicare mai mare a comunității. România, una dintre cele mai mari țări din regiunea CEE, are un potențial filantropic imens. Cercetările realizate de Social Impact Alliance for Central & Eastern Europe și partenerii săi arată că cetățenii români ar fi dispuși să doneze de aproape două ori mai mult decât în prezent. Cu toate acestea, există încă diverse bariere administrative, fiscale și juridice care împiedică dezvoltarea ecosistemului de impact social.
Datele colectate de Social Impact Alliance for Central & Eastern Europe arată că 55% dintre români sunt dispuși să plătească mai mult pentru produse și servicii oferite de branduri responsabile din punct de vedere social. De asemenea, companiile adoptă din ce în ce mai des practici responsabile și sustenabile, motivate de creșterea gradului de conștientizare în rândul angajaților, investitorilor și consumatorilor. În plus, 51% dintre români fac donații financiare pentru cauze sociale în mod regulat, contribuția anuală ridicându-se la 595 milioane de euro (87 euro/persoană), iar 41% donează medicamente sau alimente. De asemenea, 37% dintre români s-au implicat în acțiuni de voluntariat în ultimele 12 luni.
Cu toate acestea, potențialul filantropic al societății românești este mult mai mare. Cu motivația adecvată și eliminarea barierelor existente, cetățenii ar putea dona până la 1,22 miliarde de euro anual pentru cauze sociale, ceea ce reprezintă o sumă de două ori mai mare decât donațiile actuale.
Cum poate fi consolidat ecosistemul de impact social din România astfel încât să faciliteze contribuții mai informate, mai țintite și mai eficiente?
Concluziile se regăsesc în cel mai recent studiu „Filantropia și responsabilitatea socială corporativă în Europa Centrală și de Est | ROMÂNIA” realizat în perioada martie – aprilie 2023 de Social Impact Alliance for Central & Eastern Europe împreună cu Fundația Romanian Business Leaders, Dentons România și Nexia România, cu sprijinul Google.org. Raportul analizează principalele obstacole și potențiale stimulente pentru donatorii corporativi și individuali și oferă recomandări pentru abordarea acestora.
„Atât întreprinderile, cât și persoanele fizice manifestă o disponibilitate din ce în ce mai mare de a-și folosi resursele – bani, timp și competențe – pentru a aborda provocările sociale și de mediu. Este în interesul nostru, al tuturor, să facilităm acest angajament. Sperăm ca recomandările pregătite în colaborare cu organizațiile responsabile de modelarea ecosistemului de impact social din România să contribuie la stabilirea priorităților și la adoptarea măsurilor adecvate”, declară Anna Korzeniewska, Fondatoare Social Impact Alliance for Central & Eastern Europe.
Abordarea bazată pe proiect a activităților CSR
Multe dintre inițiativele de responsabilitate socială sunt implementate ca proiecte punctuale, ceea ce face dificilă obținerea unui impact pe termen lung. Companiile sunt interesate să sprijine astfel de proiecte, însă adesea acționează doar în măsura în care este necesar pentru a respecta reglementările ESG, fără a încerca să introducă schimbări majore sau să le integreze în operațiunile lor de zi cu zi.
Este esențială creșterea conștientizării în rândul furnizorilor de capital, atât la nivel public, cât și privat, cu privire la necesitatea furnizării finanțării de bază și consolidarea capacității ONG-urilor și a altor organizații axate pe impactul social, pentru a-și putea canaliza eforturile către furnizarea unor soluții pe termen lung, relevante, în loc să treacă pur și simplu de la un proiect la altul. Acest obiectiv poate fi atins prin evidențierea beneficiilor comerciale ale acțiunilor responsabile, promovarea bunelor practici și inițierea de colaborări.
„În calitate de organizație care funcționează atât ca asociație pentru liderii de afaceri, cât și ca ONG, suntem martorii direcți ai beneficiilor obținute prin implicarea în parteneriate pe termen lung cu companii private, în vederea obținerii unui impact semnificativ în domeniul antreprenoriatului, al educației și al bunei guvernări. Încurajăm și sprijinim liderii de afaceri să se concentreze asupra abordărilor strategice pe termen lung în ceea ce privește practicile responsabile din punct de vedere social, al mediului și corporativ (ESG) și, cel mai important, să le integreze în operațiunile lor de afaceri”, afirmă Alina Burlacu, Director General, Fundația Romanian Business Leaders.
Lipsa stimulentelor fiscale pentru donatori
România are un model de redistribuire a impozitelor unic în regiunea ECE (adesea numit „legea sponsorizării” pentru companii). Companiile pot redirecționa până la 20% din impozitul pe profit către cazuri sociale, iar persoanele fizice, 3,5%. Deși forma actuală de redirecționare a impozitului pe profit este una eficientă, ar fi util să se ia în considerare introducerea unor beneficii fiscale suplimentare, pentru a încuraja atât donatorii privați, cât și pe cei corporativi să sprijine organizațiile non-profit și administrația publică în abordarea celor mai urgente probleme sociale și de mediu. Una dintre soluțiile posibile ar fi introducerea deducerilor fiscale pentru donatorii corporativi.
„Acordarea de stimulente fiscale suplimentare ar fi un factor motivant pentru întreprinderi și persoanele fizice de a se implica în rezolvarea problemelor sociale utilizând propriile resurse, cum ar fi capitalul și competențele. Această abordare ar contribui la promovarea unei culturi a generozității în societate. Implementarea scutirilor fiscale poate reprezenta un pas important pentru consolidarea ecosistemului de impact social în România”, declară Ionut Zeche, Senior Partner at Nexia CRG.
Lipsa reglementărilor și susținerii pentru activitățile pro bono
În România, există o lipsă de stimulente pentru formele nemonetare de implicare, în special pentru voluntariatul bazat pe abilități și serviciile pro bono. Un obstacol suplimentar care descurajează companiile să se implice în aceste activități este obligația de a plăti TVA pentru serviciile pro bono. Cu toate acestea, dacă aceste activități sunt desfășurate în scopuri comerciale, nu se aplică taxa de TVA. Guvernul are capacitatea de a aborda această provocare prin emiterea de recomandări care să ajute companiile să evidențieze legăturile dintre activitățile pro bono și activitățile lor comerciale. Aceasta ar reduce în mod eficient riscurile pentru companiile implicate în astfel de inițiative.
„Acțiunile pro bono sunt din ce în ce mai valorizate în societatea noastră, însă nu beneficiază de susținere sistematică. Implementarea unor reglementări juridice adecvate ar putea elimina obstacolele existente și ar putea debloca potențialul imens al inițiativelor de responsabilitate socială. Guvernul are oportunitatea de a promova un mediu care să încurajeze și faciliteze implicarea în activitățile pro bono”, spune Doru Postelnicu, Consilier Dentons România.
Teama de controale fiscale
Teama de autoritățile fiscale provine în mare parte din lipsa de încredere și afectează în special întreprinderile mici. Acestea se preocupă de consecințele pe care le-ar putea avea contabilizarea necorespunzătoare a activităților lor sociale și, ca rezultat, atragerea atenției autorităților fiscale. Această preocupare poate fi abordată prin încurajarea autorităților să se concentreze mai mult pe acordarea de consultanță decât pe aplicarea de sancțiuni, în special atunci când scopul activităților întreprinse este de a adresa provocările sociale.
Complexitatea terminologiei, a documentelor și a procedurilor
Complexitatea documentelor, terminologiei și reglementărilor reprezintă o provocare atât pentru sectorul public, cât și pentru cel privat din România și regiunea CEE. Astfel, este nevoie de eforturi suplimentare pentru simplificarea și chiar traducerea cerințelor Uniunii Europene într-un limbaj accesibil pentru factorii de decizie din toate sectoarele – privat, public și social.
Lipsa sprijinului fiscal și juridic pentru investitorii interesați de impactul social
Investițiile orientate spre impactul social reprezintă un concept în care obiectivele sociale sau de mediu sunt combinate cu generarea de profit. Deși investițiile cu impact social devin din ce în ce mai relevante în regiunea CEE, în România ele nu prezintă prea mult interes. Un prim pas în dezvoltarea acestei zone ar trebui să fie promovarea educației și creșterea gradului de conștientizare printre investitori și manageri de fonduri.
„Pentru a promova dezvoltarea unei filantropii durabile, este necesar să avem la dispoziție date fiabile și să facilităm schimbul de cunoștințe. Regiunea Europei Centrale și de Est are o oportunitate reală de a consolida și de a promova o cultură a filantropiei și a sprijinului social durabil. Prin urmare, este deosebit de important să implicăm toți actorii din societate într-un mod strategic și pe termen lung”, adaugă Liza Belozerova, Senior Manager pentru Europa, Orientul Mijlociu și Africa, în cadrul Google.org, care a sprijinit cercetarea.
Raportul complet poate fi accesat aici.
–––
Studiul „Filantropia și responsabilitatea socială corporativă în Europa Centrală și de Est | ROMÂNIA” a fost realizat în perioada martie – aprilie 2023 de Social Impact Alliance for Central & Eastern Europe® – o organizație independentă și apolitică – cu sprijin financiar din partea Google.org. Studiul s-a bucurat de sprijinul pro bono inestimabil al Fundației Romanian Business Leaders, Dentons Bucharest și Nexia Romania.
Inițial, a fost cartografiat ecosistemul din România, pentru identificarea jucătorilor cheie care reprezintă medii și perspective diferite. Experți din cadrul a 20 de organizații atent selectate – în mare parte organizații umbrelă pentru companii, investitori, ONG-uri, mediul academic, precum și pentru administrația publică și organizațiile care susțin implicarea socială în România – au fost invitați să participe la interviuri individuale aprofundate, realizate online pe baza unui plan structurat.
