În contextul instituirii stării de urgență în România cu privire la pandemia de COVID-19, membrii Coaliției pentru Dezvoltarea României (CDR) au propus Ministerului Finanțelor Publice și Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) o serie de măsuri suplimentare (față de cele anunțate de ANAF în 16 martie) pentru a păstra echilibrul fiscal-bugetar, întrucât blocajul economic poate provoca numeroase dificultăți la nivelul contribuabililor.
Categorie: Luări de poziții
-
Propuneri de măsuri pentru susținerea capitalului românesc și ameliorarea efectelor economice generate de epidemia coronavirus
În calitate de reprezentant al capitalului românesc, Romanian Business Leaders (RBL) a transmis Guvernului și Băncii Naționale a României (BNR) măsurile pe care antreprenorii și șefii de companii din România le consideră vitale pentru ca mediul de afaceri să depășească șocul economic pe care îl provoacă pandemia COVID-19.
Propuneri pentru Guvernul Romaniei
- Plata tuturor restanțelor pe care le are statul față de companii din rambursări de TVA, contribuții aferente concediilor medicale de recuperat și pentru lucrările și serviciile prestate;
- Amânarea la plată a tuturor sumelor datorate de companii bugetului de stat, pe o perioadă de minim 90 de zile, începând cu datoriile aferente lunii februarie, cu reeșalonarea la plată timp de 9/12 luni;
- Acordarea de linii de finanțare nerambursabile sau cu dobândă 0 pentru plata angajaților și a furnizorilor către întreprinderile mici și mijlocii românești direct afectate;
- Compensarea datoriilor statului cu sumele datorate de companii pentru bugetul de stat în următoarele 90 de zile;
- Acordarea de garanții guvernamentale companiilor pentru a contracta finanțări bancare pentru susținerea activității curente.
Propuneri pentru Banca Națională a României
- Reducerea dobânzii de politică monetară cu minim 1 punct procentual;
- Modificarea reglementărilor privind expunerile de risc și încurajarea băncilor comerciale pentru:
- Amânarea la plată a ratelor și dobânzilor pentru persoanele fizice, pe o perioadă de minim 90 de zile, fără marcarea acestor credite ca fiind restructurate;
- Reînnoirea liniilor de finanțare pentru companii care sunt scadente în următoarele 90 de zile, pe o perioadă de minim 6 luni, fără garanții suplimentare, fără a se reduce expunerile și fără marcarea acestor credite ca fiind restructurate;
- Amânarea la plată a ratelor și dobânzilor pentru creditele de investiții și pentru orice alte credite cu grafic de rambursare, pe o perioadă de minim 90 de zile și reeșalonarea acestor datorii pe o perioadă de 9/12 luni, fără marcarea acestor credite ca fiind restructurate;
- Menținerea sau reducerea marjelor de dobândă la credite în sold.
-
Antreprenorii mici și salariații vor plăti costul măsurilor fiscale ilogice ale Guvernului
Guvernul declanșează a două perioadă neagră pentru antreprenorii români, după criza din 2008-2012, prin măsurile fiscale pregătite să fie adoptate pe final de an, fără consultare și într-un mod care reconfirmă lipsa de respect și disprețul total față de mediul privat și față de români.
Revoluția fiscală a Guvernului lovește, în primul rând, în antreprenoriatul românesc și în puterea companiilor românești să producă valoare pentru economie și să plătească taxe, doar ca să mascheze incapacitatea guvernării să colecteze venituri la buget.
Micii antreprenori sunt cei care vor deconta în 2019 costurile mai mari cu energia, transportul mărfurilor, telecomunicațiile și cu dobânzile la credite. Spre exemplu, odată perceput, costul cu impozitarea activelor bancare va trece rapid în costul celor care sunt deja împrumutați sau care vor dori să se împrumute. Astfel, antreprenorii mici și persoanele fizice vor achita de fapt nota de plată pentru ca Guvernul să colecteze rapid și fără dureri de cap venituri bugetare suplimentare de 3.5-4 miliarde de lei prin suprataxarea a mai puțin de 40 de mari contribuabili, în loc să își facă treaba cu adevărat și să strângă acești bani de la câteva mii de evazioniști fiscali.
La finalul zilei, cei care plătesc sunt tocmai românul și micul antreprenor, în numele cărora Guvernul pretinde că introduce toate aceste taxe. Micul antreprenor și consumatorul român vor achita și creșterile facturilor aferente contractelor cu furnizorii de servicii de distribuție de energie, gaze și telecomunicații, care vor trece noile costuri, fără doar și poate, în tarifele percepute.
Rezultatul măsurilor în viitor este greu de prognozat, dar este clar că, pe termen scurt, piața bursieră absoarbe puternic primele șocuri. Pe termen mediu, este posibil ca unele companii din zona bancară și din energie să decidă să plece din România, așa cum s-a întâmplat recent în Ungaria. Cert este că, pe termen mediu, statul român își produce singur rău pentru că va pierde venituri la buget din cauza creșterii insolvențelor.
Romanian Business Leaders (RBL) cere Guvernului să oprească de urgență ordonanța care va bulversa economia în 2019 și să respecte legea privind transparența decizională și consultările publice.
-
Rectificarea bugetară împinge România și mai adânc în fundătura subdezvoltării
https://infogram.com/rectificare-1h0r6rkxv7dl4ek?live
Romanian Business Leaders (RBL) consideră că rectificarea bugetară din luna septembrie 2018 bagă economia și societatea românească pe ultima fază a paradigmei de creștere bazată pe consumul produselor provenite din alte state, dar pe care le plătim cu bani împrumutați. În paralel, Produsul Intern Brut (PIB) potențial este compromis de restrângerea la minime istorice a investițiilor.
RBL solicită Guvernului să cheltuiască cu cap banii pe care îi colectează de la români și de la companiile care produc valoare în România. Antreprenorii, managerii și angajații noștri vor ca banii pe care îi plătesc la stat, prin impozite și taxe, să fie folosiți cu discernământ, transparent și într-un mod responsabil de Guvern, primării și consilii județene și, astfel, să contribuie la dezvoltarea pe termen lung a comunităților locale și a României.
Facem un apel către Guvern, entitățile politice raționale și partenerii din societate, sub forma unui semnal de alarmă asupra unei facturi iminente pentru România:
– rectificarea bugetară scade cu 41,5 milioane de euro alocările pentru infrastructura de transport – element esențial în dezvoltare; mediul de afaceri suportă cu stoicism profundele dezavantaje ale lipsei de infrastructură, dar acest lucru nu poate dura la infinit, fără să compromită pe termen lung competitivitatea; marile investiții ocolesc România din cauza infrastructurii, iar situația poate ajunge într-un punct ireversibil: statele vecine, cu un potențial inferior față de cel al României, se vor desprinde decisiv în competiția regională.
– alocările bugetare supradimensionate către consum (prin creșterea pensiilor, creșterea fără fundament economic a salariilor din domeniul public, pensii speciale sau venituri speciale nejustificate nici economic și nici etic) se fac într-un moment economic absolut inadecvat și chiar toxic din toate punctele de vedere: consumul tocmai își epuizează potențialul de creștere economică, s-a intrat deja în spirala dezechilibrelor comerciale adânci, deficitul comercial și deficitul de cont curent consumă deja din rezervele financiare strategice ale României
– stimularea profundei inechități în veniturile din societate distorsionează raporturile de muncă între diferitele sectoare ale societății, cu efecte pe termen lung atât în mentalitatea generală, cât și în relațiile dintre salariați și angajatori și chiar relațiile din interiorul aceluiași domeniu de activitate; este profund nesănătos și toxic ca, în mediul privat veniturile să crească exclusiv în baza creșterii productivității, în timp ce în domeniul public (non-business) acestea să crească arbitrar, prin simplă decizie politică; RBL atrage atenția că ne apropiem de momentul în care mediul privat nu va mai putea susține la infinit deciziile discreționare de creștere a veniturilor în zona publică sau în zona de protecție socială. Statisticile oficiale arată că diferența între salariile de la stat și cele din mediul privat s-a triplat în ultimii 3 ani, un angajat la stat câștigând cu 60% mai mult decât un angajat la privat.
– sistemul de educație, în loc să se alinieze la economia viitorului iminent, face importanți pași înapoi; mediul de afaceri a ajuns deja în situația în care capitalul uman e mai greu de obținut decât capitalurile financiare.
– rectificarea bugetară amână digitalizarea și modernizarea administrației. RBL consideră că amânarea nu are drept cauză lipsa resurselor financiare: miza pare să fie conservarea lipsei de transparență – adică mediul propice pentru corupție, aservirea contribuabilului și subordonarea acestuia față de autoritatea administrativ-politică.
– reașezările bugetare din ultimii 2 ani – inclusiv rectificarea actuală – ignoră capacitatea reală a României de a repatria o parte din forța de muncă emigrată – capital uman care ar aduce o valoare adăugată socială incontestabilă: ca mentalitate, financiară, ca potențial de a produce și de a se integra în paradigma economică generală.
RBL atrage atenția decidenților că tendința globală este de revenire a creșterii PIB către potențialul real. Bugetele sunt croite acum potrivit unor prognoze excesiv de optimiste, iar în fața ponderării creșterii economice, primele sacrificate vor fi investițiile, ceea ce conservă gradul de subdezvoltare actual. Astăzi, investițiile se află la un nivel mai mic chiar și decât în ani de criză – pe execuția bugetară se observă cum nivelul acestora, ca pondere din PIB, nu atinge nici măcar 1% în primele șapte luni ale anului. O performanță mai proastă recent s-a înregistrat doar anul trecut și în 2015, sub aceeași viziune asupra guvernării: https://infogram.com/agregat-evolutii-cheltuieli-1h17498n39gq2zj?live.
Ca să evităm un derapaj major, antreprenorii și managerii din RBL cer Guvernului (1) să prioritizeze de urgență investițiile în infrastructura de transport, educație, sănătate și digitalizarea administrației publice, (2) să elimine pensiile speciale, să crească vârsta de pensionare pentru meseriile ocupaționale și să întărească sistemul de pensii contributive (pilon II și III), complementar sistemului public și (3) să ia măsuri urgente de stopare a emigrației.
DESPRE RBL
Romanian Business Leaders (RBL) este o organizație apolitică, neguvernamentală și non-profit care oferă o platformă de acțiune și implicare socială pentru antreprenorii și șefii de companii din mediul de business privat.
RBL face România o țară mai bună pentru business și pentru români, prin proiecte care îmbunătățesc educația, antreprenoriatul și buna guvernare în România. Proiectele RBL sunt inițiate și dezvoltate pe bază de voluntariat de cei 200 de membri RBL, antreprenori și executivi de top din România.
Proiectele RBL pentru antreprenoriat urmăresc să dezvolte capitalul românesc și construiesc comunități cu spirit antreprenorial în diferite medii. Antreprenoria construiește o comunitate de 400 de antreprenori scaleup și startup care primesc prin RBL educație și mentorat. Startup Bridge aduce împreună 200 de antreprenori care vor să-și extindă afacerile în piețe internaționale și care primesc prin RBL sfaturi de la cei care au făcut-o deja. RePatriot construiește o comunitate de 5.000 de antreprenori și români cu spirit antreprenorial din diaspora care primesc prin RBL acces la oportunități de parteneriat și investiții în țară. Iar Antreprenorești construiește o comunitate de 100 de antreprenori și români cu spirit antreprenorial din mediul rural care primesc prin RBL mentorat și conexiuni prin care dezvoltă economia comunelor în care trăiesc.
Proiectele RBL pentru educație cresc calitatea profesorilor din România și viitoarele generații de antreprenori. Proiectul MERITO construiește o comunitate de 31 de profesori cu vocație care primesc prin RBL recunoaștere publică și încredere. SuperTeach construiește o comunitate de 1.100 de profesori deschiși la minte care primesc prin RBL inspirație, încredere și acces la bune practici. Iar Vreau să fiu Antreprenor construiește 15 comunități active de tineri pasionați de antreprenoriat și mii de liceeni care primesc prin RBL inspirație și acces la gândire antreprenorială.
-
Antreprenorii şi executivii din RBL continuă să vadă cu un optimism foarte rezervat viitorul macroeconomic
Membri Romanian Business Leaders (RBL) cu afaceri cumulate de peste 2,5 miliarde de euro şi peste 27.000 de angajaţi văd, în continuare, cu optimism foarte rezervat următoarele 12 luni, potrivit rezultatelor ediției din ianuarie 2018 a Indexului de Încredere Macroeconomică.
Comparativ cu primele rezultate (din decembrie 2017), sentimentul de încredere este într-o ușoară creștere (54,6 puncte în ianuarie 2018, față de 52,3 puncte în decembrie 2017 – unde 0 înseamnă neîncredere totală, 50 reprezintă neutralitate şi 100 înseamnă încredere totală). Antreprenorii și executivii RBL care au participat la sondaj sunt uşor mai încrezători în condiţiile curente pentru afaceri (57,5 puncte) decât în cele privind condiţiile din următoarele 12 luni (53,1 puncte).
Indexul de Încredere Macroeconomică înglobează percepţiile despre condiţiile generale pentru afaceri, despre cum este să fii angajat în România şi despre cum vor evolua veniturile şi averea personale, în următoarele 12 luni. Raportul complet al Indexului de Încredere Macroeconomică RBL din ianuarie 2018 este disponibil aici.
Respondenţii RBL continuă să fie mai optimişti (54,6 puncte) decât profesioniştii în investiţii (46 de puncte) ai CFA Society România, organizaţie care a lansat în România Indexul de Încredere Macroeconomică, în 2011. Rezultatele studiului CFA Society realizat în ianuarie 2018 arată că încrederea profesioniştilor din investiţii în condiţiile curente a scăzut de la 59 de puncte la 57,2 puncte, în timp ce încrederea în condițiile din următoarele 12 luni a crescut de la 32 de puncte la 40,4 puncte. RBL continuă să deruleze trimestrial Indexul de Încredere Macroeconomică şi va analiza şi comunica rezultatele împreună cu CFA Society România.
Despre Index
Indexul de Încredere Macroeconomică ia valori între 0 (lipsa încrederii) şi 100 (încredere deplină în economie) şi este calculat pe baza a 6 întrebări cu privire la: condiţiile curente (referitoare la mediul de afaceri şi piaţa muncii) şi anticipaţiile (pe un orizont de timp de 12 luni, privind: mediul de afaceri, piaţa muncii, evoluţia venitului personal şi a averii personale la nivel de economie). Pe lângă întrebările necesare calculului indicatorului de încredere macroeconomică, sondajul evaluează şi anticipaţiile, tot într-un orizont de timp de 12 luni, pentru rata inflaţiei, ratele de dobândă, cursul de schimb EUR/RON, indicele bursier BET, condiţiile macroeconomice globale şi preţul petrolului.
Romanian Business Leaders (RBL) este o organizație apolitică, neguvernamentală și non-profit care oferă o platformă de acțiune și implicare socială pentru antreprenorii și șefii de companii din mediul de business privat. Misiunea RBL este ca România să devină o țară mai bună pentru afacerile responsabile și, în felul acesta, o țară mai bună pentru români.
Antreprenorii și șefii de companii din RBL inițiază și dezvoltă, pe bază de voluntariat, proiecte finanțate exclusiv din bani privați, prin care:
- educăm și mentorăm antreprenorii start-up și scale-up (Programul Atelierele de Antreprenoriat și platforma de mentorat Mentoria);
- inspirăm tinerii să gândească antreprenorial (Conferințele Vreau să Fiu Antreprenor);
- repatriem diaspora prin antreprenoriat (RePatriot);
- revitalizăm satul românesc prin antreprenoriat (Antreprenorești – Adoptă un sat!);
- susținem și recunoaștem profesorii cu vocație și gândire antreprenorială (Proiectul MERITO).
CFA Society România este asociaţia profesioniştilor în investiţii din România, deţinători ai titlului Chartered Financial Analyst (CFA®), calificare administrată de CFA Institute (SUA). Profesioniştii care sunt membri ai CFA Society România lucrează pentru instituţii de reglementare, instituţii supranaţionale, instituţii bancare, firme de asigurări, firme de intermediere de valori mobiliare, firme de management al activelor, fonduri de pensii, firme de consultanţă, sectorul public, instituţii de învăţământ şi companii care activează în diverse sectoare economice.
-
RBL susține independența justiției
Romanian Business Leaders (RBL) urmărește cu atenție derularea procesului legislativ de modificare a legilor justiției și își exprimă dezacordul profund cu graba și modul în care legi organice, care stau la temelia bunei funcționări a sistemului judiciar și a statului de drept, sunt votate în Parlamentul României – încălcând regulamente și proceduri parlamentare, fără dezbateri și ignorând total propunerile și avertismentele venite din partea instituțiilor statului, a asociațiilor profesionale ale magistraților, a societății civile și a partenerilor externi ai României. Legile României, nu numai cele ale justiției, trebuie tratate de parlamentari cu atenție și responsabilitate – și aprobate numai după evaluarea impactului pe care schimbările operate îl va avea asupra bunei funcționări a țării.
Ca fondatori și manageri de companii care contribuie la formarea PIB-ului României, susținem principiul constituțional al separației și echilibrului puterilor în stat. Credem că independența puterii judecătorești e singura cale către consolidarea unui ecosistem de afaceri corect, competitiv și eliberat de practici corupte. Conform unui studiu întocmit în 2016 pentru Parlamentul European, de către RAND Europe, corupția ne costă pe noi, românii, anual, 15% din ceea ce producem cu toții (PIB-ul țării), deopotrivă muncitori în fabrici și țărani, medici și ingineri, șoferi și contabili, vânzători în magazine și programatori IT, profesori și mineri. Înseamnă 25 de miliarde euro în fiecare an, adică totalul alocărilor făcute de Guvernul României, în proiectul de buget pe 2018, pentru EDUCAȚIE, SĂNĂTATE, JUSTIȚIE, TRANSPORTURI, APĂRARE, MUNCĂ ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ la un loc.
România a progresat constant, în ultimii ani, în privința angajamentelor pe care și le-a luat, în momentul aderării la UE, cu privire la reforma judiciară și combaterea corupției. O dovedesc evaluările făcute periodic, de zece ani încoace, prin mecanismul de verificare și cooperare (MCV). În aceste condiții, concluziile ultimului raport MCV pentru România (noiembrie 2017) – care recomandă României să rămână „ferm ancorată în realizările trecutului”, să respecte independența sistemului judiciar, să continue reformele și „să evite regresul”, trebuie să ne mobilizeze ca societate civilă în apărarea câștigurilor democratice de după anii 90. Urmărim cu atenție, de asemenea, evoluțiile din țări precum Ungaria și Polonia, precum și propunerile unor țări care sunt contributori neți la bugetul UE de a condiționa alocările de fonduri europene în perioada 2020-2027 de respectarea statului de drept.
În acest context, considerăm că de deciziile luate în aceste zile de Parlamentul României depind deopotrivă păstrarea statutului atât de greu câștigat de democrație constituțională, organizată pe principiul separației și echilibrului puterilor, membră a NATO și UE, cât și prosperitatea economică a României pe termen scurt și mediu.
Suntem încrezători că, indiferent de culoarea politică, deputații și senatorii care-și exercită mandatul acum – când se împlinesc 100 de ani de la întemeierea României moderne – vor acționa cu responsabilitate, chibzuință, conform principiilor de bună guvernare – și, așa cum prevede Constituția României, doar și numai “în serviciul poporului”.
DESPRE RBL
Romanian Business Leaders (RBL) este o organizație apolitică, neguvernamentală și non-profit care oferă o platformă de acțiune și implicare socială pentru antreprenorii și șefii de companii din mediul de business privat. Misiunea RBL este ca România să devină o țară mai bună pentru afacerile responsabile și, în felul acesta, o țară mai bună pentru români.
Antreprenorii și șefii de companii din RBL inițiază și dezvoltă, pe bază de voluntariat, proiecte finanțate exclusiv din bani privați, prin care:
- educăm și mentorăm antreprenorii start-up și scale-up (Programul Atelierele de Antreprenoriat și platforma de mentorat Mentoria);
- inspirăm tinerii să gândească antreprenorial (Conferințele Vreau să Fiu Antreprenor);
- repatriem diaspora prin antreprenoriat (RePatriot);
- revitalizăm satul românesc prin antreprenoriat (Antreprenorești – Adoptă un sat!);
- susținem și recunoaștem profesorii cu vocație și gândire antreprenorială (Proiectul MERITO).
-
Sistemul generalizat de plată defalcată a TVA va bulversa economia în 2018. RBL cere regândirea măsurii.
Noul sistem de plată defalcată a TVA va bulversa major economia sănătoasă – pe a cărei bună funcționare se bazează atât creșterea economică din 2018, cât și viitorul buget de stat. Ce nu va rezolva noul sistem e problema de fond – evaziunea fiscală – pe care Guvernul o invocă pentru a motiva introducerea plății defalcate a TVA.
În fapt, Guvernul își rezolvă acum – cu riscul de a vulnerabiliza întreaga economie – urgențele de finanțare ale unui buget de stat a cărui principală problemă e că a fost dezechilibrat alcătuit. Evoluțiile din ultima săptămână – rectificarea bugetară, cu suplimentări mari transferate dinspre investiţii de infrastructură către plata salariilor și a pensiilor mărite, precum și recentele solicitări guvernamentale de virare în avans, către buget, a dividendelor puţinelor companii de stat profitabile – demonstrează că prioritatea Guvernului nu e să creeze contextul pentru dezvoltarea economiei în viitor, ci să facă rost urgent de bani cu orice preț: inclusiv acela de a destabiliza, în 2018, sute de mii de companii corecte, majoritatea IMM-uri, cea mai mare parte a lor având capital românesc, prin adoptarea de la 1 ianuarie 2018 a sistemului generalizat de plată defalcată a TVA.
De la 1 ianuarie 2018, companiile din toate domeniile de activitate, fie că au fost sau nu identificate ca activând în arii cu risc fiscal, vor fi obligate să implementeze proceduri noi şi birocratice pentru urmărirea plăţilor şi încasărilor lor cu toţi furnizorii şi clienţii, pentru urmărirea încasărilor în numerar şi prin card, folosind noile conturi de TVA. Companiile din România vor fi expuse la penalităţi excesiv de mari din cauza lipsei implementării din timp a unor măsuri de ajustare a software-urilor contabile şi de facturare, a deschiderii şi urmăririi noilor conturi de TVA prin Trezorerie sau prin intermediul băncilor care vor opera cu astfel de conturi sau a urmăririi zilnice a încasărilor şi plăţilor.
Noul sistem de plată a TVA şi capacitatea extrem de slabă a autorităţilor fiscale de a-l gestiona la nivel naţional vor conduce la blocaje financiare şi costuri de finanţare mai mari pentru multe companii, în special cele mici şi mijlocii. Noul sistem va obliga companiile să menţină lichidităţi în conturi blocate de TVA, fără să poată folosi aceşti bani (care nu reprezintă neapărat suma de TVA de plată datorată către buget) pentru plata furnizorilor sau a salariilor, fără acordul prealabil al funcţionarilor ANAF.
Beneficiile macro ale măsurii – care ar oferi autorităţilor garanţii privind încasarea TVA la nivelul sumelor declarate de contribuabili sau folosirea temporară a acestor disponibilităţi – ar trebui comparate cu costurile cuantificabile (software, angajaţi, costuri de finanţare şi comisioane bancare, costuri cu penalităţi în caz de erori etc.) şi necuantificabile (costurile birocraţiei, libertatea de a tranzacţiona liber în cadrul UE pentru nerezidenţi, scăderea atractivităţii investiţionale a ţării etc.) ale implementării sistemului pentru toţi contribuabilii oneşti din România. Din 2018, produsele și serviciile românești vor fi mai puțin competitive, România va fi mai puţin atractivă pentru atragerea de noi investiţii, multe companii ar putea intra în insolvenţă, iar altele se vor vedea obligate să recupereze costurile prin creşterea prețurilor.
La nivel declarativ, Guvernul recunoaște importanța capitalului autohton și afirmă că susține dezvoltarea antreprenoriatului.
La nivelul faptelor, sistemul de plată defalcată a TVA – impus de Guvern de la 1 ianuarie 2018, în ciuda contraargumentelor și avertismentelor venite din partea tuturor reprezentanţilor companiilor active în România – va sfârși prin a gâtui sute de mii de mici întreprinzători corecți care, în loc să-și dirijeze în anul care vine eforturile spre dezvoltare și creare de noi locuri de muncă, vor fi nevoiți să aloce resurse de timp, bani și energie pentru a compensa incapacitatea cronică a statului de a aduce la lumină evazioniștii precum și incapacitatea de a-și recupera datoriile de la companiile de stat, beneficiare ale unei perpetue indulgențe din partea autorităților fiscale.
Romanian Business Leaders (RBL), o organizație non-profit care de 6 ani contribuie, prin proiecte concrete, la cultivarea antreprenoriatului onest şi responsabil, cere Guvernului României să regândească măsurile care impun obligativitatea plății defalcate a TVA de la 1 ianuarie 2018 și să se asigure, înainte de a implementa măsuri de o asemenea complexitate, că autoritățile fiscale – ANAF, Trezoreria – au capacitatea logistică și instituțională de a gestiona o astfel de schimbare radicală în lucrul cu sute de mii de companii. Creșterea economică de 5,7% cu care România se laudă în 2017 e rezultatul activității acestor companii. Dacă ele nu vor funcționa la fel de bine în 2018, creșterea economică va fi frânată, iar bugetul de stat va fi, în consecință, mai sărac ca în 2017.
RBL cere Guvernului, de asemenea, să ia măsuri rapide și împotriva adevăratei evaziuni fiscale, nu doar a întârzierilor de plată din economia albă.
RBL cere Guvernului, în același timp, să trateze cu egală exigență companiile private și companiile de stat când vine vorba de datoriile către buget. Conform calculelor noastre, folosind datele Consiliului Fiscal, datoria medie către buget a unei companii de stat era în 2015 de 8,8 mil. lei (1,95 mil. euro), în vreme ce o companie privată avea către același buget o datorie medie de 23,9 lei (5,31 euro).
În final, RBL cere Guvernului să ia măsuri chibzuite, care să țintească rădăcina marilor minusuri de la bugetul de stat, în loc să sufoce și mai mult companiile corecte, pe contribuția cărora se bazează întregul buget al ţării.
Un sondaj recent făcut de CNIPMMR (Consiliul Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România) arată că 97,5% dintre IMM-urile chestionațe anticipează că plata defalcată a TVA va avea efecte negative asupra activității lor în 2018. 97,5% înseamnă aproape unanimitate. Procentajul enorm de dezacord cu intenţia Guvernului indică absolut clar şi fără niciun echivoc gravitatea şi magnitudinea erorii în care Guvernul României se află în încercarea de a promova această decizie evident insuficient analizată.
Și acum, ca și în ultimii 6 ani, RBL e gata oricând să ofere puncte de vedere, asistență, know how și propuneri care să genereze soluții sănătoase pentru economia României.
DESPRE RBL
Romanian Business Leaders (RBL) este o organizație apolitică, neguvernamentală și non-profit care oferă o platformă de acțiune și implicare socială pentru antreprenorii și șefii de companii din mediul de business privat. Misiunea RBL este ca România să devină o țară mai bună pentru afacerile responsabile și, în felul acesta, o țară mai bună pentru români.
Antreprenorii și șefii de companii din RBL inițiază și dezvoltă, pe bază de voluntariat, proiecte finanțate exclusiv din bani privați, prin care:
- educăm și mentorăm antreprenorii start-up și scale-up (Programul Atelierele de Antreprenoriat și platforma de mentorat Mentoria);
- inspirăm tinerii să gândească antreprenorial (Conferințele Vreau să Fiu Antreprenor);
- repatriem diaspora prin antreprenoriat (RePatriot);
- revitalizăm satul românesc prin antreprenoriat (Antreprenorești – Adoptă un sat!);
- susținem și recunoaștem profesorii cu vocație și gândire antreprenorială (Proiectul MERITO).