Categorie: Luări de poziții

AHK – Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană
AMCHAM – Camera de Comerț Amercană în România
AOAR – Asociația Oamenilor de Afaceri din România
BRCC – Camera de Comerț Britanico-Românâ
BEROCC – Camera de Comerț Belgio-Luxemburgheză-Româno-Moldovenească
CONCORDIA – Confederația Patronală Concordia
CCIBRP – Camera de Comerț și Industrie Bilaterală ROMÂNIA-PORTUGALIA
CCIFER – Camera Franceză de Comerț, Industrie și Agricultură în România
CCIpR – Camera de Comerț Italiană în România
CCE-R – Camera de Comerț Elveția – România
FIC – Consiliul Investitorilor Străini
HRCC – Camera Bilaterală de Comerț Grecia – România
NRCC – Camera de Comerț Olandeză în România
RBL – Fundația Romanian Business Leaders

În perspectiva discuțiilor privind construcția bugetului de stat pentru 2026, mediul de afaceri din România reiterează apelul ferm adresat decidenților de a elimina impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA). 

Într-un context macroeconomic și bugetar complicat și un climat geopolitic tensionat, IMCA reprezintă una dintre principalele bariere în calea investițiilor, contrar obiectivului declarat al României de a atrage capital pentru dezvoltare economică. Într-o perioadă în care mediul privat trece prin restructurări și disponibilizări, menținerea IMCA adaugă presiune suplimentară pe companiile care încearcă să-și susțină activitatea și să păstreze locurile de muncă.

La nivel de politică fiscală, impozitarea bazată pe cifra de afaceri indiferent de existența profitului contravine principiilor economice de bază, nefiind utilizată în niciuna dintre țările dezvoltate din Uniunea Europeană. Măsura ignoră realitățile sectoriale și ciclicitatea economică, reducând apetitul pentru investiții majore, pe termen lung, mai ales în proiecte de tip greenfield. România are nevoie de investiții cu valoare adăugată mare, locuri de muncă și transfer de know-how, nu de descurajarea capitalului productiv.

Atractivitatea României pentru investitori este deja în scădere, în timp ce alte țări din regiune, precum Polonia, Cehia sau Bulgaria, sunt alese ca destinație de investiții în detrimentul României. Prin comparție cu nivelul fiscalității din aceste țări, deși pe alocuri s-ar putea considera că România are o impozitare inferioară (dată fiind cota de impozit pe profit de 16%), luând în considerare IMCA, companiile acuză o rată efectivă de impozitare a profitului superioară, care poate ajunge chiar și la 90% în unele situații. Mai mult, investitorii noi nu vor fi dispuși să vină în România pentru a plăti impozit chiar și în anii în care înregistrează pierdere. În condițiile în care România trebuie să se integreze în lanțurile valorice europene și să contribuie la efortul comun de creștere a competitivității economice și a capacității de apărare, menținerea IMCA înseamnă, de fapt, ratarea unei oportunități strategice. 

Impozitul minim pe cifra de afaceri afectează în mod disproporționat companiile cu marje reduse de profit, descurajează investițiile și subminează competitivitatea economiei românești față de toate țările din regiune. Fiind aplicat cumulativ pe întreg lanțul de productie și distribuție, acest tip de impozit generează distorsiuni de piață și alimentează inflația. Pe termen mediu, în contextul încetinirii economice, menținerea IMCA riscă să elimine multe firme din piață, reducând baza de impozitare și afectând colectarea veniturilor bugetare, prin efecte negative asupra investițiilor, productivitătii și dezvoltării afacerilor din Romania. Pentru mediul de afaceri este îngrijorătoare perspectiva ca eventualele scăderi de venituri să fie, pe viitor, acompaniate de creșterea poverii fiscale tot asupra sectorului privat și a consumatorilor. 

Rezultatele unui sondaj fulger realizat în comunitățile noastre de afaceri arată impactul concret al IMCA:  

◼️din 80 companii care au răspuns, 55 au declarat că sunt direct afectate, cu impact în multiple sectoare economice.  

◼️64% dintre companii au amânat, redus sau reconsiderat planurile de investiții odată cu introducerea IMCA.  

◼️Aproximativ 60% au semnalat un impact major asupra operațiunilor prin efecte asupra sumelor disponibile pentru investiții, prețurilor, lanțurilor de aprovizionare, politicilor de personal și restructurărilor. 

Prelungirea aplicării unei măsuri introduse inițial cu caracter temporar, în absența unor reforme structurale reale pentru combaterea marii evaziuni fiscale, digitalizare, îmbunătățirea conformării voluntare, sau restructurarea și eficientizarea cheltuielilor publice, este profund nedreaptă pentru mediul economic. 

Prin urmare, adresăm din nou factorilor de decizie solicitarea de a elimina această taxă discriminatorie și de a construi bugetul de stat pentru 2026 pe baza unui cadru fiscal coerent, predictibil și bine fundamentat, evitând soluțiile ad-hoc sau insuficient testate care generează instabilitate. O arhitectură fiscală solidă, aliniată principiilor economice și practicilor europene, care să încurajeze investițiile și competitivitatea, este în beneficiul întregii economii și creează un climat de încredere pentru investiții pe termen lung în România.

FIC – Consiliul Investitorilor Străini 

AmCham – Camera de Comerț Americană pentru România 

Concordia – Confederația Patronală Concordia 

RBL – Fundația Romanian Business Leaders 

CCIpR – Camera de Comerț Italiană pentru România 

CCIFER – Camera de Comerț și Industrie Franceză în România 

BEROCC – Camera de Comerț Belgiană, Luxemburg, Română, Moldovenească 

NRCC – Camera de Comerț Româno-Olandeză 

AOAR – Asociația Oamenilor de Afaceri din România 

AHK – Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană 

CCE-R – Camera de Comerț Elveția – România 

BRCC – Camera de Comerț Britanică-Română 

Organizațiile reprezentative ale mediului de afaceri din România își exprimă îngrijorarea față de menținerea  impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA), o impozitare care descurajează investițiile, erodează  competitivitatea și afectează atât investițiile românești, cât și investițiile străine.  

Într-un context economic global marcat de încetinire și un context bugetar dificil în plan intern, România are  nevoie de politici fiscale coerente și predictibile, care să stimuleze investițiile private și productivitatea și de  reforme structurale care să elimine risipa și cauzele pentru dezechilibrele actuale. Inconsistența în procesul  decizional, reflectată prin schimbări de poziție într-un interval foarte scurt, transmite semnale contradictorii  investitorilor și sporește percepția de risc asupra economiei românești.

România trebuie să reducă deficitul sub 3% până în 2030. Acest obiectiv nu poate fi atins exclusiv prin creșteri  de taxe (la nivelul individului sau al companiilor), ci necesită măsuri complementare: reducerea cheltuielilor  statului, creșterea gradului de colectare și digitalizarea administrației. Aceste eforturi pot avea succes doar în  paralel cu o creștere economică sustenabilă, pe care această taxă riscă să o descurajeze. Fără măsuri concrete  în aceste direcții, atingerea obiectivelor rămâne imposibilă. 

Așa cum mediul de afaceri a avertizat încă de la introducere, impozitarea pe cifra de afaceri a generat distorsiuni  în piață, a afectat sectoare esențiale și, prin incertitudinea și costurile suplimentare pe care le-a generat, a fost  unul din factorii care au contribuit la lipsa de performanță a României în a atrage investitori noi, spre deosebire  de piețe din regiune.  

Menținerea IMCA, deși a fost introdusă ca măsură temporară, ridică semne de întrebare și din perspectiva  colectării veniturilor. Conform datelor disponibile, s-au colectat aproximativ 1,2 mld. lei din cele 6 mld. lei  estimate; astfel, este probabil ca volumele viitoare să fie și mai reduse pe fondul încetinirii activității economice. De asemenea, IMCA contravine bunelor practici și standardelor internaționale de guvernanță fiscală conform  cărora impozitarea urmărește, în principal, profitul și substanța economică, nu cifra de afaceri. 

După cum am transmis în dialogul cu Guvernul României, mediul de afaceri consideră eliminarea IMCA drept o  măsură vitală pentru inversarea tendinței de stagnare economică. Sectorul privat vrea și trebuie să fie un  partener de încredere pentru soluționarea problemelor de gestionare a finanțelor publice, nu țintă de  penalizare. Fără un mediu de afaceri prosper, reducerea deficitelor și redresarea economică a României nu sunt  posibile. 

Transmitem și cu acest prilej apelul nostru pentru consens politic pentru prioritizarea reformelor structurale,  adevărata soluție pentru consolidarea finanțelor publice. Fără digitalizarea administrației fiscale, combaterea  evaziunii și eficientizarea cheltuielilor publice, creșteri suplimentare ale poverii fiscale riscă să frâneze economia  și capacitatea companiilor de a genera venituri bugetare.  

Considerăm că echilibrarea macro-bugetară a țării trebuie să fie un obiectiv comun, care presupune cooperarea  tuturor părților implicate, inclusiv o conlucrare responsabilă în cadrul Coaliției de Guvernare, dincolo de agende  politice sau interese pe termen scurt.  

Organizațiile semnatare rămân deschise dialogului cu autoritățile și reiterează angajamentul de a contribui la  creșterea economică și la obiectivele bugetare ale României, spre dezvoltarea pe termen lung a economiei  românești.

Despre Romanian Business Leaders

Fundația Romanian Business Leaders este o organizație a antreprenorilor și intraprenorilor imparțială, apolitică nepartizană, care dezvoltă proiecte cu impact social și care susține o societate bazată pe democrație liberală, integrată pe deplin și solidară cu familia sa europeană. RBL este vocea și vehiculul de acțiune al liderilor din mediul privat de business și din cel asociativ pentru dezvoltarea unei Românii în care generațiile viitoare să iubească să trăiască. Misiunea RBL este ca România să devină o țară mai bună, protejând piața liberă pentru afacerile responsabile și, în felul acesta, pentru toți românii. Totodată, RBL își asumă rolul de a susține contribuția României la performanța economică a Uniunii Europene. Proiectele Fundației se subscriu celor trei domenii pe care comunitatea RBL le consideră importante pentru schimbarea și dezvoltarea societății: antreprenoriat, educație și bună guvernare. Acestea sunt inițiate și dezvoltate pe bază de voluntariat de cei peste 600 de membri ai comunității RBL din București și cele 8 filiale locale. Mai multe pe www.rbls.ro.

Din anul 2019, România se confruntă cu procedura de deficit excesiv. Soluțiile reale au fost amânate de prea mult timp și  ne aflăm într-o situație dificilă pentru sustenabilitatea bugetară. În aceste condiții, formarea cât mai curând a unui nou guvern și adoptarea unui plan realist de măsuri sunt esențiale pentru a păstra economia pe o traectorie de stabilitate. 

Într-o scrisoare publică anterioară, noi, reprezentanții mediului privat din România, am evidențiat principiile care, în opinia noastră, ar trebui să susțină planul de reformă structurală a sistemului bugetar. Astfel, considerăm că deficitul bugetar ar trebui corectat prin eforturi de  reducere a cheltuielilor bugetare și de îmbunătățire a colectarii a veniturilor, fără o creștere suplimentară a fiscalității. Pe termen lung, considerăm că este nevoie de o perspectivă strategică pentru reducerea deficitelor fiscale care să se bazeze și pe valorificarea potențialului de creștere economică al României și reformele fiscale  să sprijine relansarea capacității sectorului privat de a investi în economia națională.

Ca răspuns la apariția în spațiul public a unor propuneri de introducere a unui sistem de impozitare progresivă asupra veniturilor persoanelor fizice, ca măsură de diminuare a deficitului bugetar, reiterăm poziția noastră exprimată anterior. Mediul de afaceri consideră că această măsură nu ar aduce veniturile bugetare necesare pe termen scurt, iar pe termen lung, ar trebui analizată din perpectiva tuturor efectelor economice asupra forței de muncă și a investitorilor , cu o consultare largă a tuturor părților interesate.

Păstrarea competitivității din perspectiva fiscalității muncii și capitalurilor este prioritară  pentru economia României, pentru susținerea reducerii decalajelor de dezvoltare. Majorarea fiscalității ar însemna, în acest moment, o colectare mai mare de la aceeași buni contribuabili în detrimentul colectării de impozite de la firmele rău platnice sau al lărgirii bazei de impozitare pentru a include o  categorie mai mare de contribuabili care în prezent nu plătesc deloc taxe sau contribuții sociale. 

Un sistem fiscal stabil și predictibil este crucial pentru orice economie care dorește să atragă investiții pe termen lung, precum și să atragă și să păstreze talentele. Tinerii profesioniști au astăzi acces la numeroase oportunități, iar un mediu fiscal previzibil și stimulativ poate face diferența în decizia lor de a rămâne și a contribui la dezvoltarea României. Cota unică oferă această stabilitate și a contribuit semnificativ la simplificarea sistemului fiscal, reducerea evaziunii, creșterea participării forței de muncă la activitatea economică, creșterea conformării voluntare și atragerea investițiilor. 

Stabilitatea și predictibilitatea oferite de acest regim au fost esențiale pentru dezvoltarea mediului de afaceri și pentru consolidarea clasei de mijloc și a dus la convergența României cu statele din vestul Europei. Studiile econometrice arată că un sistem simplificat de impozitare reduce stimulentele pentru evaziune și îmbunătățește colectarea veniturilor pe termen scurt și mediu.

Datele arată că România are deja una dintre cele mai ridicate și uniforme rate efective de impozitare a veniturilor salariale din Uniunea Europeană – 37,2% în 2021, față de media UE de 31,9% și media OECD de 34,5%, România fiind a 5-a țară în UE ca mărime a sarcinii fiscale.

Scenariul introducerii taxării progresive trebuie evaluat ținând cont de stadiul de dezvoltare economică al unei țări, de momentul din ciclul economic traversat de respectiva țară,  de capacitatea  sistemului fiscal de a colecta, respectiv de a implementa schimbări majore de politici fiscale. Orice modificare a taxării/impozitării trebuie să cuantifice efectul acesteia atât asupra veniturilor bugetare totale, cât și asupra economiei. 

Implementarea unui sistem progresiv ar presupune o creștere a poverii administrative, atât pentru contribuabili, cât și pentru autoritățile fiscale. Ar fi necesare investiții suplimentare în  formarea personalului și campanii de educare fiscală, precum si acordarea unui sistem de deduceri aplicat corespunzator, la pachet cu o reformă a pensiilor și a sistemului de sănătate, care ar trebui să se bazeze pe limitarea maximală a contribuțiilor cetățenilor la aceste sisteme.  Mai mult, o schimbare către impozitarea progresivă poate stimula reorientarea veniturilor salariale către forme mai puțin transparente de remunerare, în încercarea de a beneficia de regimuri fiscale mai favorabile. În loc să consolidăm tendința de conformare fiscală și tranziția către zone economice complet fiscalizate, riscăm să accentuăm fenomenul de migrare către practici informale sau semi-formale.

Implementarea unui sistem de impozitare progresivă nu garantează, în mod automat, nici creșterea sustenabilă a veniturilor fiscale, nici reducerea inegalităților economice. Acestea nu sunt induse de cota unică, și nici de veniturile de natură salarială. 

România se confruntă cu problema reputațională de a avea un sistem fiscal lipsit de predictibilitate și stabilitate. Această percepție este influențată si de schimbările frecvente ale legislației fiscale, lipsa de claritate și interpretări diferite, birocrație și proceduri complicate. Astfel, trecerea la o impozitare progresivă crescută sau insuficient pregătită nu va face decât să accentueze această percepție. Cu o impozitare crescută, scădem direct proporțional competitivitatea României. Una din prioritățile politicii fiscale, pe lângă efectul de distribuție, este acela de a susține creșterea economică pe termen lung. 

Având în vedere toate cele de mai sus, facem apel la responsabilitate politică atât prin asumarea guvernării, cât și a unui pachet de măsuri care să mențină România pe o traiectorie pozitivă în raport cu mediul investițional, fără impozitare progresivă (directă sau mascată), cu menținerea cotei unice.  

Organizații semnatare:

• Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană – AHK
• Camera de Comerț Americană în România – AMCHAM ROMANIA
• Asociația Oamenilor de Afaceri din România – AOAR
• Camera de Comerț Belgia Luxemburg – Romania Moldova – BEROCC
• Camera de Comerț Britanico-Română – BRCC
• Camera Franceză de Comerț, Industrie și Agricultură în România – CCIFER
• Camera de Comerț Bilaterală România-Portugalia – CCBRP
• Camera de Comerț Italiană în România – CCIPR
• Camera de Comerț Elveția-România – CCE-R
• Camera de Comerț Olandeză în România – NRCC
• Confederația Patronală CONCORDIA
• Consiliul Investitorilor Străini – FIC
• Fundația Romanian Business Leaders – RBL

Despre Romanian Business Leaders

Fundația Romanian Business Leaders (RBL) este o organizație imparțială, apolitică. RBL este vocea și vehiculul de acțiune al liderilor din mediul privat de business pentru dezvoltarea unei Românii în care generațiile viitoare să își dorească să trăiască. Misiunea RBL este ca România să devină o țară mai bună pentru afacerile responsabile și, în felul acesta, pentru toți românii. Proiectele Fundației se subscriu celor trei domenii pe care comunitatea RBL le consideră importante pentru schimbarea și dezvoltarea societății: antreprenoriat, educație și bună guvernare. Acestea sunt inițiate și dezvoltate pe bază de voluntariat de cei peste 500 de membri ai comunității RBL din București și cele 6 filiale locale. Mai multe pe www.rbls.ro.

În contextul dezbaterilor actuale privind măsurile de redresare economică și corectare a deficitului bugetar, organizațiile mediului de afaceri fac un apel ferm către liderii partidelor parlamentare participante la consultările în derulare.

Suntem conștienți că deciziile și acțiunile din această perioadă vor avea un impact profund și de durată asupra populației, asupra companiilor, asupra economiei, asupra încrederii investitorilor și a poziționării României în plan internațional. Tocmai de aceea avem nevoie de un dialog real, astfel încât măsurile adoptate să abordeze atât corectarea dezechilibrelor, cât și protejarea capacității economiei de a performa pe termen mediu și lung.

Cerem partidelor politice să asculte și vocea mediului de afaceri, cel care a susținut și susține economia. Suntem îngrijorați văzând că dezbaterea actuală pare să se concentreze în mod covârșitor pe creșterea taxelor, în lipsa oricărei viziuni publice asumate pentru reducerea cheltuielilor guvernamentale excesive sau modernizarea aparatului de stat. Fără un angajament real pentru reformă internă, orice măsuri fiscale riscă doar să împovăreze motorul economic necesar pentru redresare.

Suntem conștienți că riscurile blocării fondurilor europene și retrogradării ratingului de țară, devastatoare pentru viitorul României, necesită un răspuns public cuprinzător și responsabil, cu un mix de măsuri care să vizeze atât scăderea cheltuielilor, cât și creșterea veniturilor. Totodată, din viitorul pachet de măsuri trebuie să facă parte și politici de stimulare a investițiilor și activității economice.

Pentru a menține avantajele competitive cheie ale României — precum cota unică — și a evita descurajarea investițiilor, dar și pentru a ne permite dezvoltarea pe termen lung, considerăm că este imperios necesar ca orice pachet de măsuri să fie fundamentat pe:

• menținerea cotei unice de impozitare, aplicată unitar și echitabil, cu eliminarea tuturor excepțiilor, un mecanism simplu și eficient atât pentru contribuabili, cât și pentru autorități — esențial pentru susținerea creșterii economice, reducerea distorsiunilor și combaterea evaziunii fiscale;

• reducerea cheltuielilor publice neesențiale, inclusiv costurile administrative excesive, agențiile redundante și cheltuielile politice discreționare;

• reforme semnificative în managementul sectorului public, prioritizând performanța, eficiența, reducerea reală a poverii birocratice și transparența;

• eliminarea alocărilor bugetare risipitoare, cum ar fi indemnizațiile nejustificate și finanțarea excesivă a campaniilor electorale din fonduri publice;

• protejarea și prioritizarea investițiilor publice esențiale în infrastructură, educație și inovație — fundamente ale creșterii pe termen lung;

• asigurarea echității fiscale prin eliminarea scutirilor, eliminarea impozitelor pe cifra de afaceri și a taxei pe construcții speciale;

• colectarea eficientă a taxelor prin reducerea decalajului de TVA și prioritizarea eforturilor de combatere a evaziunii fiscale la scară largă;

• accelerarea digitalizării, simplificarea administrativă și reducerea birocrației;

• maximizarea absorbției fondurilor europene prin simplificarea procedurilor și eliminarea blocajelor birocratice.

Statul trebuie să dea primul exemplu. Un răspuns credibil la această provocare fiscală începe cu mesajul clar că este gata să optimizeze utilizarea banului public și să se reformeze.

Îmbunătățirea colectării și conformării voluntare — prin aplicare inteligentă, digitalizare și combaterea evaziunii fiscale sistemice, precum și prin creșterea nivelului de transparență și predictibilitate a politicilor fiscale și a folosirii banilor publici — este o parte esențială a soluției. Totuși, aceasta nu trebuie confundată cu introducerea de noi taxe sau majorarea celor existente, sau cu pedepsirea în mod abuziv a acelorași contribuabili corecți în cadrul acțiunilor agențiilor abilitate.

Sectorul privat operează deja sub presiuni semnificative cauzate de impredictibilitate și sarcini administrative. Discuțiile actuale, scurse pe surse în spațiul public, în absența unor analize de impact la care să participe și mediul de afaceri, alimentează și mai mult gradul de instabilitate și blocaj economic, mai ales în condițiile în care statul nu își onorează propriile obligații de rambursare a sumelor datorate față de o mare parte din contribuabilii onești și buni platnici din mediul privat. Solidaritatea nu poate funcționa în lipsa unui minim de reciprocitate, și nici într-un context fiscal care creează permanent inechități și categorii privilegiate. Companiile oneste nu ar trebui să plătească pentru a acoperi deficitul indus de administrarea iresponsabilă a finanțelor publice. Activitatea economică eficientă și responsabilă, precum și munca performantă și retribuită pe măsură nu ar trebui descurajate prin mecanisme de taxare care descurajează creșterea.

Pachetul de primăvară 2025 al Comisiei Europene subliniază creșterea excesivă a cheltuielilor și abaterea de la țintele fiscale ale României. Ignorarea acestor semnale nu va face decât să adâncească dezechilibrul. Ceea ce este necesar acum nu este o nouă rundă de taxe, ci un plan fiscal responsabil pe termen mediu, ancorat în reforma cheltuielilor, eficiență instituțională și predictibilitate economică.

Ca întotdeauna, și de această dată sectorul privat înțelege gravitatea situației, urgența și este pregătit să facă parte din soluție. Avem nevoie de transparență și dialog, iar solidaritatea pretinsă mediului privat trebuie demonstrată la toate nivelurile statului — nu prin transferarea implicită a sacrificiului către sectorul privat, ci prin asumarea reală a reformei și a disciplinei în gestionarea finanțelor publice.

Vă invităm la un dialog autentic cu mediul de afaceri, esențial înainte de aprobarea oricărui pachet de măsuri. Mediul privat trebuie să fie implicat activ în dezbaterea privind pachetul de politici care va fi inclus în programul noului Guvern.

Organizații semnatare:
• Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană – AHK
• Camera de Comerț Americană în România – AMCHAM ROMANIA
• Asociația Oamenilor de Afaceri din România – AOAR
• Camera de Comerț Belgia Luxemburg – Romania Moldova – BEROCC
• Camera de Comerț Britanico-Română – BRCC
• Camera Franceză de Comerț, Industrie și Agricultură în România – CCIFER
• Camera de Comerț Italiană în România – CCIPR
• Camera de Comerț Olandeză în România – NRCC
• Confederația Patronală CONCORDIA
• Consiliul Investitorilor Străini – FIC
• Fundația Romanian Business Leaders – RBL

În mai 2023, Premierul Ciolacu a promis în fața a peste 300 de antreprenori români, reuniți în cadrul Summitului anual al RBL, că anul acesta nu se va atinge de taxe. Ni s-au promis stabilitate și, mai ales, predictibilitate fiscală. Trei luni mai târziu suntem în mijlocul unei furtuni cu măsuri peste măsuri fiscale aruncate în presă, care ar trebui să acopere un deficit de 20 de miliarde de euro.

De-a lungul a trei săptămâni au fost vehiculate peste 20 de măsuri fiscale pentru mediul privat și doar 2 timide pentru reducerea cheltuielilor publice. În timp ce sectoare întregi de activitate sunt disperate în a înțelege ce viitor imediat le așteaptă, nu se vede aceeași grabă a Guvernului în a reduce cheltuielile bugetare.

• ➡️Ponderea salariilor bugetare în veniturile încasate la bugetul de stat rămâne cea mai mare din Europa. În 2021, 33,8% dintre veniturile încasate la buget s-au cheltuit pe salarii, față de 22,4% media europeană;

• ➡️Zeci de sporuri ridicole se acordă către sute de mii de angajați bugetari, în cuantumuri de zeci de procente din salariile lor: sporul de stat pe scaun, sporul pentru risc, sporul de păstrare a confidențialității, spor de solicitare neuropsihică, spor de condiții de muncă dăunătoare (vechiul spor de calculator), spor pentru proiecte europene, spor pentru complexitatea muncii, spor pentru titlul științific de doctor sunt doar câteva dintre cele peste 50 de sporuri care se acordă;

• ➡️Mii de bugetari acumulează venituri uneori colosale din participarea în sute și sute de consilii de administrație în companii de stat, în spitale, în unități de învățământ, în instituții diverse ale statului;

• ➡️Numărul angajaților bugetari crește de la an la an o dată cu creșterea numărului de instituții;

• ➡️Pensiile speciale sunt departe de a fi rezolvate echitabil;

• ➡️500 de companii de stat raportează pierderi nete de peste 2 miliarde de lei cu datorii la bugetul de stat de peste 4 miliarde de lei (în 2021 conform Consiliului Fiscal) fără planuri de restructurare ale acestora, iar în acest context, Guvernul tocmai a înființat agenția AMEPIP cu bugetari plătiți cu un alt spor de 50%, care va colecta 0,1% din veniturile companiilor de stat, cu 100 de angajați, cu scopul de a le eficientiza, dublând rolul consiliilor de administrație.

„Dorim să vedem o concentrare a guvernanților pentru eficientizarea cheltuirii banilor cu care noi alimentăm bugetul de stat. Înțelegem că poate sistemul de taxare trebuie revizuit, dar dorim să vedem din timp studii de impact al schimbărilor propuse, pe care să avem timp să le analizăm. Dorim să fim consultați din vreme și nu să fim loviți de un tsunami de știri contradictorii date pe surse. Astăzi, politica fiscală a României pare să fie: scapă cine strigă mai tare. Noi avem o voce puternică, putem striga foarte tare, dar nu așa se construiește un sistem fiscal.”, a spus Marius Ștefan, Președinte RBL.