Categorie: Coaliția

  • [Comunicat de presă] CDR: România are nevoie de investiții pentru o administrație fiscală performantă

    [Comunicat de presă] CDR: România are nevoie de investiții pentru o administrație fiscală performantă

    Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR)  salută publicarea pentru consultare a variantei actualizate a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) care preia mai multe propuneri de proiecte și reforme avansate de sectorul privat, cu precădere în ceea ce privește transformarea digitală, educația, tranziția verde.

     

    În timp ce apreciem eforturile susținute ale echipelor ministerelor de linie și ale Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene de a agrega și armoniza această nouă variantă a PNRR, nu putem să nu remarcăm faptul că reforma Agenție Naționale pentru Administrare Fiscală este menționată doar generic, fără a indica măsuri și propuneri concrete, așa cum ne-am fi așteptat pentru acest domeniu strategic pentru economia și societatea românească. Reforma ANAF este o reformă cheie de care România are nevoie acută, atât din perspectiva redresării economice, cât și din perspectiva creșterii competitivității și a calității vieții.

     

    Prin includerea reformei  ANAF în PNRR, fără o individualizare clară, România riscă să nu valorifice nici de această dată oportunitatea de a finanța și operaționaliza modernizarea reală, transformarea digitală complexă și completă a administrației fiscale, în ciuda impactului pozitiv dovedit de experiența altor state la nivelul îmbunătățirii nivelului de colectare a veniturilor bugetare sau de fiscalizare a economiei.

     

    Pilonul II aferent transformării digitale prevede digitalizarea sistemului de colectare a taxelor, inclusiv servicii de e-facturare, însă acestea sunt câteva elemente importante ale unui puzzle mai mare pe care este datoria noastră să-l includem și să-l rezolvăm în PNRR. În viziunea mediului de afaceri, reforma ANAF este un proiect de sine stătător, care se subsumează în totalitate atât recomandărilor de țară formulate de către Comisia Europeană în mod repetat în ultimii ani, cât și criteriilor de eligibilitate prevăzute de Mecanismul de Redresare și Reziliență. Acest proiect trebuie să beneficieze de o planificare coerentă și riguroasă, de o alocare corespunzătoare, toate acestea având menirea să asigure implementarea sa până la finalul lui 2026, termenul limită pentru finanțare prin PNRR.

     

    Considerăm că reforma ANAF trebuie să cuprindă pe lângă digitalizarea colectării taxelor și servicii de e-facturare deja prevăzute în PNRR, și implementarea unor soluții tehnice de dialog la distanță cu reprezentanții ANAF, controlul fiscal la distanță, îmbunătățirea sistemelor de declarare  a veniturilor, impozitelor și taxelor datorate de persoane fizice, îmbunătățirea serviciilor oferite prin Spațiul Privat Virtual si a fișei pe plătitor, precum si investiții critice în capital uman pentru re-skilling și up-skilling, atât pe parte tehnică, cât și în ceea ce privește relaționarea cu contribuabilii.

     

    Lansăm un apel, în numele mediului de afaceri, pentru ca reforma ANAF, placă turnantă pentru orice direcție de dezvoltare a României, să fie individualizată și detaliată în versiunea PNRR care va fi înaintată acum Comisiei Europene pentru începerea negocierilor, sporind astfel șansele pentru aprobarea și implementarea cu celeritate a acestei reforme. CDR își exprimă disponibilitatea de a veni cu propuneri concrete în sprijinul elaborării acestui proiect.

  • [Comunicat de presă] Coaliția pentru Dezvoltarea României salută adoptarea de către Parlament a proiectelor de modificare a Codului Fiscal și Codului de Procedură Fiscală

    [Comunicat de presă] Coaliția pentru Dezvoltarea României salută adoptarea de către Parlament a proiectelor de modificare a Codului Fiscal și Codului de Procedură Fiscală

    Ca urmare a eforturilor constante din ultimii 3 ani și a contribuțiilor valoroase ale membrilor TF Fiscalitate din RBL, alături de celelalte organizații din Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR), pe 24 noiembrie 2020, Parlamentul, prin Camera Deputaților, for decizional, a adoptat proiectele de modificare a Codului Fiscal și Codului de Procedură Fiscală.

    Salutăm concretizarea dialogului avut în modificări cheie aduse celor două Coduri, modificări care vor aduce legislația fiscală românească în linie cu practica europeană, vor crește atractivitatea României ca destinație de investiții și vor consolida parteneriatul dintre contribuabili și autoritățile fiscale.

    Printre cele mai importante modificări ale Codului fiscal, promovate de mediul de afaceri și adoptate, amintim:

    Cheltuielile cu telemunca, deductibile – Cheltuielile angajatorului aferente activității desfășurate de salariați în acest regim de telemuncă sunt deductibile fiscal. De asemenea, sunt neimpozabile sumele acordate lunar angajaților care desfășoară telemuncă în limita a 400 lei.

    Consolidarea fiscală:  Pierderile şi profiturile fiscale ale societăţilor care formează un grup se vor putea cumula și impozitul se va aplica asupra diferenţei pozitive dintre acestea.

    Deducerea integrală a provizioanelor pentru deprecierea creanțelor – Provizioanele pentru deprecierea creanțelor devin integral deductibile, fiind eliminat pragul actual de 30%.

    Recuperarea TVA plătită la buget pentru facturi neîncasate de la persoane fizice – În cazul creanțelor neîncasate de la persoanele fizice în termen de 12 luni de la termenul de plată/data facturii, suma TVA aferentă poate fi recuperată.

    Totodată, modificările semnificative aduse Codului de Procedură Fiscală reprezintă un pas important în echilibrarea relației dintre contribuabili și autoritățile fiscale. Menționăm câteva dintre cele mai importante schimbări:

    Inspecția fiscală: – Se introduce posibilitatea reverificării unei perioade supuse anterior inspecției și la cererea contribuabilului, în cazul în care sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de lege. De asemenea, apare necesitatea suspendării inspecției fiscale fără impunere până la clarificarea cauzei penale.

    Activitatea de soluționare a contestațiilor de la ANAF la MFP – Se schimbă competența de soluționare a contestațiilor de la ANAF la MFP, structurile de soluționare a contestațiilor existente la nivelul ANAF fiind preluate în cadrul MFP.

    Reexaminarea deciziilor de soluționare a contestațiilor – se introduce posibilitatea reexaminării deciziilor de soluționare a contestațiilor la solicitarea companiilor în anumite situații.

    „După un proces de consultare lung și uneori anevoios, ne bucurăm să constatăm că fiscalitatea românească face un pas important spre normalitate și actualitate. Modificarea celor două Coduri a fost laitmotivul discuțiilor noastre cu decidenții în ultimii trei ani. Multe dintre modificări au fost susținute de mediul de afaceri care a contribuit la redactarea lor, oferind practic experiența și cunoștințele în beneficiul public. Desigur că există arii unde mai pot fi aduse îmbunătățiri și, evident, dialogul constructiv al CDR cu autoritățile pe teme fiscale va continua.” a declarat Daniel Anghel, coordonatorul grupului de lucru pe fiscalitate din cadrul CDR.

  • [Comunicat de presă CDR] 9 priorități pentru însănătoșirea economică a României

    [Comunicat de presă CDR] 9 priorități pentru însănătoșirea economică a României

    Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) adresează partidelor politice, înainte de alegeri, 9 priorități de care România are nevoie pentru însănătoșirea economică.

    #1 Prima prioritate este creșterea calității dialogului și a transparenței între cetățeni și administrație, și între mediul de afaceri și administrație, prin simplificarea legislației și digitalizare, care să elimine cât de mult se poate interacțiunea fizică dintre contribuabili și administrație. Cerințele legale pentru firme au ajuns la niveluri care frizează absurdul. Fie că ești o prăvălie cu doi angajați, fie că ești o corporație cu mii de angajați, trebuie azi să ai responsabil cu securitatea muncii, responsabil pentru spălare de bani, responsabil cu protecția datelor, responsabil cu securitatea fizică, care trebuie să producă analize de risc, responsabil cu arhiva, contracte anuale obligatorii de medicina muncii și mai toate astea în dosar cu șină, mai nimic digitalizat. Și cu amenzi usturătoare dacă nu te conformezi. Acestea sunt cerințele generale, cele speciale, pe domenii de activitate specifice, vin deasupra și sunt mult mai multe. Costurile pe care societățile comerciale le au anual ajung uriașe. Mediul de afaceri are nevoie de simplificare și digitalizare administrativă. Aceste obligații ale companiilor au devenit o povară uriașă., a declarat Dragoș Petrescu, coordonatorul CDR.

    #2 Pe plan fiscal, mediului de afaceri are nevoie stabilitate, digitalizare, consolidare și operaționalizare a facilităților fiscale pentru cercetare și dezvoltare. Cota unică de impozitare reprezintă de mulți ani unul dintre pilonii de bază ai sistemului de impozitare din România, un sistem simplu, ușor de înțeles și de aplicat și care încurajează conformarea voluntară a contribuabililor onești. Solicitarea unanimă a mediului de afaceri către puterea politică ce va urma după alegeri, indiferent care e aceea, este să mențină cota unică. După un an atât de greu, pentru a restabili echilibrul bugetar în 2021, soluția nu trebuie să fie introducerea de taxe și impozite noi, sau creșterea celor existente, ci creșterea gradului de colectare concomitent cu reducerea și eliminarea economiei informale, a arătat Ramona Jurubiță, membru în consiliul de conducere CDR.

    #3 În planul investițiilor, CDR susține încurajarea, îmbinarea și armonizarea dintre investițiile publice și private, mai ales în sectoare cheie – educație, sănătate, infrastructură – și proiectarea unui cadru legal care să acomodeze investiții de anvergură, investiții strategice, transformative pentru economia digitală și verde de mâine a României.

    #4 În privința pachetelor de susținere economică acordate în contextul crizei pandemice, CDR consideră necesară concentrarea alocării fondurilor de 80 miliarde euro spre acțiuni de remediere a consecințelor crizei cu efect multiplicator imediat. Trebuie început prin acoperirea cheltuielilor sistemului de sănătate pentru combaterea efectelor pandemiei și continuat cu remedierea consecințelor crizei asupra pieței forței de muncă și furnizarea de capital pentru companii (de lucru, pentru investiții, recapitalizare) pentru menținerea lanțurilor și a circuitului economic.

    #5 În privința fondurilor europene, CDR consideră necesar ca România să negocieze un procent mai mare către dezvoltarea economică, investiții cu efect direct în economia reală și acceptarea la finanțare a proiectelor private, acestea putând genera lichiditate mai rapid. CDR susține prioritizarea finanțării proiectelor de investiții publice mature – în consultare cu mediul de afaceri, dar pe baza determinării decalajelor -, alocarea unui procent cât mai mare spre proiecte generatoare de venituri, care să susțină lichiditatea (inclusiv pentru municipalități), înființarea de urgență a unei bănci promoționale a României – pentru a ține cont de specificul României și a orienta fondurile preponderent spre dezvoltare economică – și crearea unei structuri dedicate de coordonare, în subordinea directă a Primului Ministru, pentru generarea și monitorizarea implementării de proiecte.

    #6 Prioritatea șase este reforma administrației centrale și locale. România are nevoie de un aparat administrativ mai suplu și mai flexibil, depolitizat, dar și de digitalizare și de indicatori de perfomanță a personalului” a spus Florin Jianu, membru în Consiliul de Conducere CDR. CDR consideră  necesare modernizarea organigramelor din unitățile administrativ-teritoriale (UAT) și stabilirea de indicatori de performanță pe baza indicatorilor din țările europene cu cele mai eficiente administrații locale, precum număr de angajați / număr de locuitori, pondere maximă a bugetului de salarii în total buget al UAT, pondere minimă a bugetului de investiții în total buget UAT.

    #7 A șaptea prioritate este infrastructura de transport, unde CDR cere rezolvarea cauzelor majore ale blocajelor, respectiv contestațiile abuzive pe care legea achizițiilor publice le-a permis, licitarea pe loturi mari cu mulți subcontractanți (de exemplu, Polonia separă licitațiile pe tipuri de lucrări, iar în licitațiile de infrastructură feroviară, construcțiile civile sunt separate de sistemele de semnalizare inteligente) și exproprierile de interes public întârziate. La toate acestea, se adaugă lipsa capacității instituționale de a gestiona aceste proiecte strategice.

    #8 Pentru piața muncii, în contextul prelungirii crizei generate de pandemie, CDR consideră că este necesară continuarea măsurilor de sprijin pentru mediul de afaceri (șomaj tehnic, kurzarbeit, sprijin pentru relansarea activității). Criza forței de muncă dinainte de pandemie a fost pusă în paranteză de criza economică actuală, dar problema forței de muncă nu va dispărea. “E nevoie să transformăm România într-o țară atractivă, în care să vrei să înveți, o țară în care să vrei să trăiești. Avem nevoie de un plan pentru reducerea emigrării și de încurajare a diasporei de revenire în țară. Avem nevoie să simplificăm imigrarea și avem nevoie să importăm forță de muncă, a declarat Dragoș Anastasiu, membru în consiliul de conducere CDR.

    #9 A noua prioritate este reforma educației, care nu se face doar pe hârtie, ci vine cu schimbarea de atitudine, de perspectivă și de mentalități și cu recunoașterea școlilor particulare ca parte integrată și recunoscută a sistemului național de învățământ. CDR susține sincronizarea educației cu nevoile mediului de afaceri, pe toate palierele. Avem nevoie de promovarea educației vocaționale, duale și tehnologice, dar și de educație superioară adaptată. În contextul în care criza pandemică a arătat cât de în urmă suntem cu digitalizarea în educație, CDR consideră necesară accelerarea formării cadrelor didactice în literație și pedagogie digitală, atât  formarea inițială cât și pe parcursul vieții profesionale, pentru a evita să avem o generație de elevi ratată, adică un dezastru pentru România.

    Aici lista extinsă cu prioritățile CDR pentru ca România să traverseze actuala criză economică.

    Despre Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR)

    CDR este o inițiativă privată construită ca un acord de colaborare prin participarea colectivă a membrilor săi și reunește organizații cum sunt Camera Americană de Comerț în România (AmCham), Camera Franceză de Comerț în România (CCIFER), Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Camera de Comerț și Industrie Română-Germană (AHK), Romanian Business Leaders (RBL), Consiliul Investitorilor Străini (FIC), Confederația Patronală Concordia (CPC) şi Consiliul Naţional al Ȋntreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

    Membrii CDR contribuie voluntar cu resursele și expertiza necesară formulării unor opinii comune cu privire la politici publice cu impact asupra mediului de afaceri. Companiile reprezentate de cele 25 de organizații de afaceri membre CDR angajează peste un milion de oameni și generează aproximativ 50% din PIB.

    Scopul CDR este de a oferi o bază coerentă pentru consultare cu Guvernul și alte instituții publice pe teme care au impact asupra climatului economic și de afaceri din România.

    www.coaliția.org

  • CDR reclamă lipsa de transparență și corectitudine legislativă, procedurală și economică în cazul deciziei recente de a înstrăina cu titlu gratuit o proprietate valoroasă a statului

    Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) dezaprobă decizia Parlamentului României de a transfera cu titlu gratuit un teren cu suprafața de 46 ha din zona de nord a Capitalei din proprietatea statului în proprietatea unei entități private. Lipsa de fundament economic, de transparență procedurală într-un moment în care economia României traversează o perioadă dificilă conferă acestei decizii un caracter îndoielnic și ridică semne de întrebare privind corectitudinea întregului proces, indiferent care ar fi numele beneficiarului.

    În plus, CDR consideră că proiectul de lege adoptat de Parlament eludează mediul concurențial din România și creează un precedent grav atât prin valoarea prejudiciului economic generat cât și prin implicarea celui mai înalt for legislativ al României într-un proiect cu impact major la nivelul Capitalei, fără derularea de consultări transparente cu toate părțile interesate.

    Transferul cu titlu gratuit al terenului din zona Romexpo este profund discriminatoriu față de alți investitori interesați de valorificarea potențialului economic al acestei zone și  transmite un mesaj de neîncredere în climatul investițional pe care România îl oferă.

    CDR promovează transparența decizională, dialogul public-privat constructiv și responsabilitatea decidenților care trebuie să fie la baza întregului proces legislativ și solicită autorităților abilitate să impună Parlamentului României revenirea asupra acestei decizii, astfel încât să fie parcurse toate etapele de consultare publică și tehnică legislativă care să asigure că deciziile adoptate servesc cu adevărat intereselor reale ale statului român și cetățenilor săi.

  • (CDR) Grupul de lucru pentru Educație – Lansare cercetare Școala online în ultimele 3 luni ale anului școlar 2019-2020

    Grupul de Lucru Educație din cadrul Coaliției pentru Dezvoltarea României, condus de Elena Lotrean, a lansat azi într-o conferință de presă online cercetare pentru a analiza modul în care s-a desfășurat Școala online din momentul închiderii școlilor fizice, respectiv 11 martie 2020.

    Cercetarea a fost desfășurată în perioada 12 – 25 iunie 2020 și s-a adresat unui eșantion de 8.972 de elevi, părinți și profesori, respondenții din cele 3 categorii nefiind în mod necesar în relație directă. Obiectivul acestei cercetări a fost acela de a realiza o radiografie de moment a modului în care s-a desfășurat școala online în ultimele 3 luni ale anului școlar 2019-2020, din punct de vedere cantitativ și calitativ.

    Temele transversale abordate pe fiecare grup țintă au fost:

    1. Când a început şcoala online?
    2. Cât timp, de-a lungul unei zilei, au dedicat școlii online? Numărul de ore prevăzut în planul-cadru pe fiecare materie și orele alocate activității online coincid?
    3. Cât din materia școlară planificată nu a fost parcursă în timpul școlii online?
    4. Sunt multe goluri în învățare pe care le recunosc actorii principali (elevi, profesori, părinți)?
    5. Ce a adus bun și care au fost provocările școlii online? Concluziile sunt prezentate mai jos, detaliile pe fiecare dintre grupurile țintă putând fi regăsite în anexe

    Vă rugăm să găsiți rezultatele in extenso ale acestei cercetări defalcate pe cele 3 publicuri țintă- eleviprofesoripărinți– alături și de un rezumat al acesteia.

  • CDR este pregătită să contribuie la elaborarea de măsuri concrete în spiritul Planului Național de Investiții și Relansare Economică

    Economică propus de Guvernului României și oferă expertiza a peste 300 de membri specialiști
    din mediul privat pentru detalierea planului în măsuri concrete.

    CDR solicită implementarea cu maximă urgență a măsurilor de sprijin pentru afacerile afectate
    de criza pandemică și crearea unui grup de lucru național pentru operaționalizarea și aplicarea
    eficientă a proiectelor din plan.

    CDR poate sprijini cu expertiză în Agricultură, Antreprenoriat, Consumatori și concurență,
    Educație, Energie, Fonduri Europene, Fiscalitate, Infrastructură, ICT, Mediu, Piața muncii,
    Servicii Financiare, Sănătate și Turism.

    În perioada următoare, CDR va urmări cu atenție implementarea măsurilor pe termen scurt
    propuse de Guvern.

  • CDR – Clarificări cerute de mediul de business Ministerului Muncii referitor la OUG 30/2020

    CDR – Clarificări cerute de mediul de business Ministerului Muncii referitor la OUG 30/2020

    CDR a cerut Ministerului Muncii mai multe interpretări ale unor prevederi din Ordonanța de urgență nr. 30/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2.

    Scrisoarea integrală.

  • CDR revine cu al doilea set de propuneri pentru atenuarea impactului economic al pandemiei COVID-19

    CDR revine cu al doilea set de propuneri pentru atenuarea impactului economic al pandemiei COVID-19

    Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) completează primul set de măsuri propuse Ministerului Finanțelor Publice și ANAF cu propuneri axate pe susținerea fluxului financiar și îmbunătățirea
    interacțiunii on-line cu contribuabilii.

    Al doilea set de măsuri propuse de CDR.

  • CDR – Măsuri fiscal – bugetare pentru atenuarea impactului economic al pandemiei COVID-19

    CDR – Măsuri fiscal – bugetare pentru atenuarea impactului economic al pandemiei COVID-19

    În contextul instituirii stării de urgență în România cu privire la pandemia de COVID-19, membrii Coaliției pentru Dezvoltarea României (CDR) au propus Ministerului Finanțelor Publice și Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) o serie de măsuri suplimentare (față de cele anunțate de ANAF în 16 martie) pentru a păstra echilibrul fiscal-bugetar, întrucât blocajul economic poate provoca numeroase dificultăți la nivelul contribuabililor.

    Măsurile propuse în scrisoarea CDR.