Fundația Romanian Business Leaders

Autor: Lavinia Antone

  • Cristina Gheorghe, cofondator SuperTeach: ”Inteligența emoțională lipsește din școala românească. Gestionarea emoțiilor devine esențială pentru creșterea performanțelor școlare ale copiilor”

    Cristina Gheorghe, cofondator SuperTeach: ”Inteligența emoțională lipsește din școala românească. Gestionarea emoțiilor devine esențială pentru creșterea performanțelor școlare ale copiilor”

    Deși toate studiile de specialitate apărute în ultimul deceniu, pe acest subiect, evidențiează faptul că dezvoltarea inteligenței emoționale este esențială pentru creșterea inteligenței cognitive, a performanțelor școlare și a succesului în viață, inteligența emoțională este o latură care lipsește din școala românească. Cercetările au arătat că inteligența emoțională prezice aproximativ 80% din succesul unei persoane în viaţă. Cu toate acestea, latura emoțională este vitregită, iar profesorii se concentrează îndeosebi pe transmiterea informațiilor din programa școlară și mai puțin pe starea de bine și pe deschiderea copiilor către învățare. Conferința organizată de asociația educațională SuperTeach – ”Revoluția Mentalității în Educație – Inteligența Emoțională” a reunit online peste 1.500 de profesori din România, experți în educație, psihologi și antreprenori care au discutat despre cum poate România avea elevi fericiți și performanți, în același timp, și ce pot face profesorii la clasă, dar și părinții acasă pentru dezvoltarea inteligenței emoționale.

    ”Suntem produsul unei generații pentru care emoțiile au fost un impediment, un obstacol în calea rezultatelor. Exprimarea emoțiilor era considerată semn de slabiciune sau labilitate psihică. De aceea, emoțiile erau  suprimate și condamnate. De aceea suntem restanți la capitolul inteligență emoțională. Însă toate studiile recente arată că inteligența emoțională este esențială pentru dezvoltarea capacității noastre cognitive, cât și pentru succesul în viață. Sunt mulți copii care rămân în urmă la clasă, nu iau note bune la examene, se blochează când sunt puși într-o situație de presiune, tocmai pentru că întâmpină probleme în gestionare a emoțiilor. Din aceste motive este vitală educația și dezvoltarea emoțională începând de la gradiniță și pe tot parcursul școlii. Iar pentru asta, primii care au nevoie să învețe limbajul emoțiilor suntem noi, profesorii și adulții din preajma copiilor. Nu putem învăța pe nimeni cum să își dezvolte inteligența emoțională până când noi nu devenim mai inteligenți emoțional”, a precizat Cristina Gheorghe, cofondator SuperTeach.

    Presiunea pe performanță și competiția acerbă din școală blochează elevii

    Oana Mîndruț, antreprenor, expert în comunicare și în business și facilitator de Mentalitate Deschisă în Educație, este de părere că ”alfabetizarea emoțională este mai importantă decât învățarea matematicii și a cititului în viață, iar acest lucru nu înseamnă că inteligența cognitivă este opusul inteligenței emoționale. Ci că trebuie să avem mai multă grijă de starea copiilor, nu numai de mintea lor, iar spațiul școlii ar trebui să fie mai mult un spațiu în care să se discute despre cum se simt copiii, ce dorințe și visuri au ei”. În ceea ce privește competiția din școală și goana după notele mari, Mîndruț punctează: ”Presiunea pe performanță și competiția acerbă din școală blochează elevii”.

    ”Dacă nu se simt pregătiți să fie la oră, putem să le predăm orice elevilor, pentru că nu va ajunge nimic la ei. Recomandarea mea ar fi să deschidem discuția cu copiii având grijă în ce stare ancorăm, să pornim de la context, de la ce este interesant pentru ei și atunci vom avea șanse mai mari să ajungem la ei”, a punctat Thea Ionescu, conferențiar universitar la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj. ”Scopul nu este materia pe care o predă profesorul, ci cum îl dezvoltăm integral pe copil, căci scopul matematicii, de exemplu, nu este ca elevii să știe programa, ci să aibă abilități de raționament matematic”, a adăugat Thea Ionescu.

    După un an de pandemie, situația este cu adevărat severă la nivelul emoțiilor copiilor

    Cu o experiență de peste 10 ani în sistemul educațional japonez, Teodor Nițu, profesor de fizică și șef al Catedrei de Științe la Seisen International School din Tokyo, Japonia, este de ani buni preocupat de cum poate crește performanțele elevilor săi prin dezvoltarea inteligenței lor emoționale, asigurându-le o stare de bine în clasă, fiind atent la starea lor emoțională și la modul în care interacționează cu aceștia. ”Majoritatea sistemelor de învățământ din lume pleacă de la premisa că nu contează cum predăm, ci ce predăm. Dimensiunea emoțională este aproape inexistentă. Mediul educațional prezent spune că nu contează dacă copilul este stresat sau fericit, ci este important să aibă în față un profesor care să îi transmite anumite informații. Dar această paradigmă nu mai funcționează, după un an de pandemie, situația este cu adevărat severă la nivelul emoțiilor copiilor, iar rezultatul este o scădere accentuată a satisfacției elevilor în ceea ce privește școala și învățarea și o creștere a depresiei la adolescenți”, explică Nițu, întrebându-se: ”Dacă nu se intervine acum, ce se va întâmpla în 20-30 de ani, când această generație va ajunge să conducă lumea?”

    În cadrul conferinței, consilierul școlar Gabriela Maalouf, trainer specializat in cursuri de dezvoltare personala și practician NLP, le-a oferit participanților exemple concrete despre cum pot ajuta copiii să fie independenți și să aibă încredere în ei. ”Anxietatea școlară vine din lipsa copilului de autonomie, deoarece copilul nu are încredere că poate să facă anumite lucruri. Este important ca micuții să practice activități potrivite vârstei lor, prin care să le sporim autonomia. Din păcate, noi le dăm copiilor supraresponsabilități emoționale și îi subresponsabilizăm în activitățile casnice, de familie”, a explicat Maalouf.

    ”Școlii nu îi lipsesc elevii, ci bunicii, tații, mamele și profesorii, adică cei care în 30 de ani de școală au învățat să nu fie atenți la copii, dascăli care au diplome și diverse formări, dar sunt triști și nemotivați. Posibilul de lângă noi este să îi facem pe copii fericiți și să vedem că cei din fața noastră (copiii) sunt oameni, nu doar idei”, a adăugat părintele Constantin Necula, invitat în cadrul evenimentului SuperTeach.

  • Viteza e noua monedă în tranzacțiile de fuziuni și achiziții

    Viteza e noua monedă în tranzacțiile de fuziuni și achiziții

    Modul în care se derulează tranzacțiile de fuziuni și achiziții (M&A) s-a schimbat semnificativ de la începutul pandemiei încoace. Am văzut modificări nu doar în numărul și valoarea tranzacțiilor, dar și în dinamica relației vânzător-cumpărător, în așteptările acestora, structura tranzacțiilor, ba chiar în comunicarea dintre părți, termenul de ordine în ultimul an fiind „la distanță‟.

    Am discutat cu Andrei Gemeneanu, Managing Partner al Morphosis Capital, despre viziunea sa cu privire la modul în care părțile implicate în tranzacțiile de M&A își vor redefini strategia în lumea post-pandemică.

    Unul dintre foarte puținele lucruri care nu s-a schimbat în peisajul M&A din ultimul an este faptul că investitorii de tip private equity (PE) au atât fonduri considerabile la dispoziție, cât și dorința de a le investi. Învățând din lecțiile trecutului, fondurile PE vor să se asigure că profită de moment, continuând să încheie tranzacții. Acest lucru este valabil și în România, care a văzut un interes crescând din partea fondurilor de investiții în ultimii ani.

    Confruntate cu provocările generate de criza medicală actuală și de ramificațiile ei în plan economic, prima reacție a fondurilor PE a fost să ia măsuri active pentru a securiza poziția companiilor existente în portofoliul lor. Odată ce acestea au fost puse la adăpost, s-a pus problema unor noi investiții, iar fondurile au avut strategii variate în această privință.

    „Noi am ales să ne lăsăm purtați de noua realitate și să accelerăm ritmul investițiilor. A doua noastră tranzacție în România a fost realizată integral, de la cap la coadă, în timpul pandemiei‟, a spus Andrei Gemeneanu.

    Cum întreprinderile mici și mijlocii (SME) sunt companiile cele mai afectate în situații de criză, s-ar putea dovedi mai dificil ca înainte de pandemie pentru fondurile PE să identifice potențialul ridicat de creștere. Companiile care s-au ridicat la înălțimea ocaziei sunt poziționate mai bine acum, în ochii investitorilor PE. Acestea sunt, spune Andrei Gemeneanu „genul de companii cu care ne place să ne asociem‟.

    Provocările în noul context M&A includ, spre exemplu, aspecte ce țin de evaluarea afacerilor, deoarece volatilitatea pieței face câștigurile istorice irelevante în încercarea de a anticipa veniturile viitoare ale unei companii. E de așteptat ca soluțiile de alocare a riscurilor între cumpărători și vânzători (de tipul earn-out), să devină tot mai populare.

    Din perspectiva tranzacțiilor, este dificil de anticipat ce impact va avea acest context asupra dinamicii negocierilor. Vânzătorii vor fi mai presați să vândă, unii dintre ei fiind mai degrabă forțați, decât dornici să înceapă acest proces, însă este totodată posibil ca și cumpărătorii să se confrunte cu presiunile generate de numărul mai mare de investitori interesați de aceeași companie.

    În final, cum companiile au nevoie de capital mai degrabă mai curând decât mai târziu, este esențial ca tranzacțiile să poată fi derulate cu rapiditate. Acest lucru este cu atât mai aplicabil în noul context, când toți cei implicați – fondatori, investitori și consultanți – trebuie să țină pasul cu ritmul alert al investițiilor de tip PE.

    În cazul Morphosis Capital, pandemia a dictat nevoia să își reconsidere procesele interne, pentru a găsi căi de a accelera tranzacțiile în care se implică. „Viteza este o monedă foarte importantă în tranzacții, zilele acestea‟, concluzionează Andrei Gemeneanu.

    Acesta este un moment bun pentru SME românești cu potențial ridicat de creștere, care vor să continue dezvoltarea afacerii lor, să atragă investiții de tip PE. Ca să îl cităm pe Andrei Gemeneanu, este cel mai bun moment pentru fondatori să „prioritizeze atragerea de capital, pentru a-și transforma companiile în lideri în sectoarele lor‟. Și asta, pentru că, probabil, modul în care se derulează tranzacțiile M&A nu a fost niciodată la un nivel de eficiență mai ridicat ca acum, iar părțile, mai pregătite să se adapteze la noi provocări.

    Notă: materialul de mai sus este un extras din interviul luat de echipa de M&A a Schoenherr, inclusiv Mădălina Neagu (Membru RBL și Partner Schoenherr) lui Andrei Gemeneau și publicat în ediția 2021 a anuarului roadmap, editat de Schoenherr la nivel regional. Varianta integrală a interviului este disponibilă, în limba engleză, pe website-ul Schoenherr, de unde poate fi comandată, gratuit, și în versiunea tipărită.

  • Ce beneficiu am dacă mentorez?

    Ce beneficiu am dacă mentorez?

    Salutare dragă cititorule (antreprenor sau intraprenor),

    Sunt Iulian Rizea și coordonez programul de mentorat Mentoria cu credo-ul “Mentorăm antreprenorii, creștem România”.

    Povestea pe care vreau să v-o împărtășesc se petrece într-o zi, pe la prânz, când am vorbit la telefon cu un posibil mentor care primise o invitație de a deveni mentor prin intermediul unuia deja activ în comunitate.

    Nici nu am terminat de zis bună ziua că interlocutorul a început să opună rezistență la dialog – că îi consum timpul, că nu vede avantajele, că are deja prea mulți clienți antreprenori și prea puțin timp. M-am intimidat și am zis în sinea mea „e o abordare tranzacțională și nu prea se potrivește misiunii proiectului”. Totuși, aveam nevoie să servesc cât mai mulți mentee așa că am continuat să insist.

    Însă orice beneficiu găseam eu, primea un contraargument de la partenerul de discuție:

    Eu: Ajuți pro-bono alți antreprenori

    El: Dacă vreau, am 1000 de alternative de a face voluntariat, de la ajutat copii sărăci până la plantat copaci.

    Eu: Să devii mentor este un proces de dezvoltare, de învățare accelerată a unei piețe noi, de descoperire a unor noi modele de business.

    El: Nu înțeleg care e totuși beneficiul pentru mine.

    M-am lăsat bătut. Am spus că noi nu avem, de fapt, nici un beneficiu special – doar nu era să inventez ceva care nu exista.

    Eu: Ne dăm însă silința, în orice moment, să selectăm în program antreprenori care se străduiesc să devină jucători cheie în nișele și piețele lor și oferim un cadru de gestionare a programului de mentorat raportându-ne la anumite standarde globale. Iar decizia este întotdeauna la tine, ca mentor, după ce ai primit un mentoring pitch, dacă vei continua sau nu conversația de mentorat.

    Sincer, epuizasem cam toate argumentele.

    El: Mă mai gândesc, însă doar pentru că invitația a venit la recomandarea altui mentor.

    Eu: Ok, decizia e la dvs. Însă vă invit să gustați doar și să vă înrolați în lista de mentori. Dacă primiți un mentoring pitch apetisant puteți încerca, dacă nu vă place, nu alocați timp.

    Părea o propunere ca la piață (când vindeam la taraba din piața Ceair din Pitești marfa adusă din Europa) și nu aveam mari așteptări.

    A acceptat să îl înrolez și să apară profilul în comunitatea de mentori. Fără un angajament clar de timp alocat.

    Derulez timpul și pot să spun că acum este un ambasador al Antreprenoria și în rândul clienților săi după ce a experimentat două relații de mentorat cu mentee de la care a învățat și cu care a creat relații de prietenie, dincolo de business.

    Azi, în martie 2021, ne dorim iarăși să extindem comunitatea de mentori pentru a servi și mai mulți mentee. Și dacă e nevoie, reluăm cu fiecare dintre voi lista de argumente, de la capăt. 😊

    Dacă vrei să “guști” dintr-o conversație de mentorat?, dă-mi un semn pe iulian.rizea@rbls.ro sau 0747 222 575 (wapp & sms & apel) și va fi plăcerea mea să te ghidez către viitorul tău mentee.

  • Antifragilitate mintală pentru liderii de business

    Antifragilitate mintală pentru liderii de business

    Concluzii în urma conversației Claudiei Indreica cu Mircea Miclea

    În cadrul unui eveniment online dedicat comunității RBL, Claudia Indreica, CEO Psihoselect, l-a avut ca invitat pe Prof. Univ. Mircea Miclea. Discuția celor doi s-a axat în jurul antifragilității mintale pentru liderii de business și nu numai. 

    Când vine vorba de antifragilitate mintală este important să încercăm să înțelegem criza actuală prin care trecem. Tot ceea ce s-a întâmplat de la sfârșitul lui 2019 până în prezent în lume, ne-a arătat cât de multă impredictibilitate există în viața noastră și ne-a făcut să ne simțim lipsiți de control.

    Așadar, de ce avem nevoie de predictibilitate?

    Mircea Miclea explică faptul că ”mintea noastră este o mașinărie înnăscută de a extrage regularități din mediu, ceea ce e tipic pentru a face predicții pentru viitor. Atunci când ceva devine impredictibil, o parte creierul nostru (cortexul cingular anterior) emite semnale, devine aversiv” și trăim stări de anxietate.

    Atunci când nu știm ce urmează, creierul nostru încearcă să vină cu o poveste care să explice măcar ce s-a întâmplat, dacă nu și ceea ce urmează. Astfel că mintea produce teorii care încearcă să organizeze, să dea un sens a ceea ce se întâmplă și a ceea ce urmează. 

    Cum facem față impredictibilității?

    Domnul Miclea susține că sunt 2 lucruri pe care le putem face pentru a face față impredictibilității: planificare și construcția de diversitate.

      1. Planificare. ”Dacă ai un plan, atunci ai măcar o parte de predictibilitate, știi ce vrei să faci. […] Cu ajutorul lor [n.r. planurilor și strategiilor] știm mai clar ce să facem și cum să răspundem. […] Planul funcționează ca un selector: ceea ce e relevant pentru plan e luat în seamă. În felul acesta începem să facem ordine. […] Nu planul este important, ci activitatea de planificare […] ne ajută să facem față volatilității.”
      2. Construcția de diversitate. Trebuie să începem să gândim mai multe variante de a ne atinge obiectivele de business. Ne trebuie mai multe scenarii de a face ceea ce facem. Pentru că dacă se schimbă mediul brusc, devenim extrem de vulnerabili cu un singur scenariu. Avem nevoie de un portofoliu variat de soluții pentru a face față impredictibilității.

     

    Anxietate vs. Depresie

    Orice criză aduce cu ea și stări de anxietate sau depresie și avem nevoie să înțelegem cum se manifestă acestea și unde este linia între un nivel normal de anxietate și un nivel clinic. Anxietatea se poate manifesta în diverse forme, fie fiziologice (îți bate inima foarte tare, ai o stare de tensiune și agitație), fie extreme ceea ce duce la atacuri de panică, printr-o serie de scenarii, o serie de obsesii. Indiferent de forma în care se manifestă, anxietatea crește foarte tare nivelul de vigilență, deoarece în fața unei amenințări (reale sau imaginare) la nivelul creierului apare o hipersecreție de neurotransmițători care ne face să fim hipersenzitivi și hiperreactivi. Astfel că ”anxietatea este o stare de hipervigilență a creierului, vedem pericole acolo unde nu sunt sau le amplificăm pe cele care sunt”. În acest fel sunt consumate foarte multe resurse neuro-psihice, și după ce resursele au fost epuizate, intrăm într-o stare de apatie. “Apatia este anticamera depresiei. […] Depresia este o modalitate a corpului de a te scoate din starea în care ai tras prea mult de tine.”

    Cum facem față perioadelor dificile?

    ”Când trăiești o experiență o supradimensionezi, după ce te îndepărtezi de ea, o vezi la justa ei valoare. […] Reziliența oamenilor e mai mare decât provocările pe care le întâmpină. […] Istoria ne învață că suntem mai puternici decât momentele prin care trecem.”

    În același timp, este important să înțelegem că o perioadă de stres este o perioadă de oportunități și pericole, iar modul în care ne vom aminti de perioadă respectivă depinde în totalitate de ceea ce alegem să facem în acea perioadă. ”Dacă ne îndeplinim un proiect, ne atingem un obiectiv, atunci acea perioadă va fi o perioadă de dezvoltare și va rămâne în mintea noastră ce am făcut noi, ce reușite am avut în perioada respectivă.” Altfel, rămâne doar sentimentul neplăcut asimilat acelei perioade. 

    Deși nu putem scăpa cu totul de stres, faptul că o parte din energia noastră mintală se axează pe atingerea unui obiectiv diminuează cantitatea de energie care se concentrează asupra factorului care generează stres. Mărturiile persoanelor care au trecut prin traume, ne arată că valorile sunt cele care ne ajută să depășim momentele complicate.

    Pe lângă acestea, obiceiurile ne ajută să facem față perioadelor dificile deoarece creează stări de liniște, prin existența a ceva fix în viața noastră. Ele ne permit să ne adaptăm mult mai ușor la volatilitate. Însă obiceiurile se dezvoltă în timp, în perioadele în care avem resurse mentale pentru ele. Trebuie repetat de minimum 18 ori, optim de 360 de ori ca să devină o habitudine. Realul este mai ușor de gestionat atunci când habitudinile te ridică deasupra acestuia. Este important de menționat că pe termen lung obiceiurile încetinesc procesul neurodegenerativ, însă ele trebuie dezvoltate în perioadele în care avem resurse neuro-psihice. 

    Care este relația noastră cu riscul?

    Când vine vorba de risc, lucrurile se află într-un oarecare cerc vicios: ”Oamenii nu riscă pentru că simt că nu sunt în siguranță. Ca să se simtă în siguranță, reduc din risc. […] Siguranța nu duce la mai multă siguranță, ci la fragilitate” care duce înapoi la risc. 

    Astfel că ”Singura cale de a fi în siguranță este doar prin experimentare și expunere treptată la risc”. În acest context putem vorbi de ”zona proximei dezvoltări”: ne asumăm un risc un pic mai mare decât știm că putem face față, astfel reușind să ne dezvoltăm reziliența. Iar siguranța este dată de ceea ce învățăm atunci când ne asumăm riscuri. Reziliența și antifragilitatea sunt date de expunerea la risc. 

    Recomandări

    În continuare puteți găsi câteva recomandări de resurse din cadrul conversației cu Mircea Miclea și Claudia Indreica: Terapia relațiilor, John M. Gottman și Joan DeClaire (editura ASCR); Liniștea și creierul, Michel Le Van Quyen (editura ASCR); Ani minunați, Michael Gurian (editura ASCR); Prețul privilegiului, Madeline Levine (editura ASCR); Capcana fericirii, Russ Harris (editura ASCR); https://www.depreter.ro/ – instrument de testare a nivelului de depresie; https://www.paxonline.net/ – instrument de testare a nivelului de anxietate.

    Membrii RBL au acces la înregistrarea discuției despre antifragilitate mintală dintre Claudia Indreica și Mircea Miclea. Alătură-te comunității RBL pentru a avea acces la evenimente și resursele dedicate.

  • Profesor român în Japonia: “Restabiliți demnitatea profesorilor și lucrurile se vor schimba”

    Profesor român în Japonia: “Restabiliți demnitatea profesorilor și lucrurile se vor schimba”

    O economie performantă are la bază un sistem de educație de calitate, al cărei rezultat sunt viitori angajați pregătiți pentru meseriile secolului 21, oameni cu inițiativă, responsabili, creativi, care știu să lucreze în echipă. Iar transformarea educației din România este stâns legată de schimbarea mentalității profesorilor și de restabilirea statutului profesorilor din România. Fără aceste două elemente, școala românească nu va reuși să se schimbe și să crească elevi, viitori angajați, care să ducă Româia acolo unde îi este locul. Acesta a fost mesajul primei conferințe SuperTeach din acest an, ”Revoluția Mentalității în Educație – Toți pentru unul și unul pentru toți”. Organizată în parteneriat cu RePatriot, conferința a adus împreună dascăli români din diaspora, experți în educație și antreprenori care, alături de cei 1.250 de profesori participanți la eveniment, au căutat soluții adoptate în învățământul altor țări, aplicabile și în România.

    ”Japonia a înțeles că dacă nu are grijă de copii, nu are cum să fie la standardul la care este acum această țară. Iar profesorul în Japonia se află pe cea mai înaltă treaptă a pozițiilor sociale. Nu exagerez când spun că oamenii aproape fac plecăciuni în fața mea când le spun ce profesie am”, a punctat Teodor Niță, profesor de fizică la un liceu internațional din Tokyo, din experiența sa ca profesor în Japonia, plecat din țară în urmă cu 11 ani. ”Restabiliți demnitatea profesorilor, așa cum au făcut Japonia și Finlanda, și lucrurile se vor schimba” – a fost mesajul său către societatea românească. Profesorul a recunoscut că șocul social a fost uriaș când s-a mutat în Asia: ”Aici nu faci nimic singur, totul se face în echipă, iar copiii sunt învățați de mici să se întrebe tot timpul ce pot face ei pentru ceilalți, pentru școală, pentru societate. Și profesorii au aceeași mentalitate”.

    Profesor român în SUA: “Lucrul în echipă este cel mai fructuos, în special pentru elevi”

    La rândul său, Aura Imbarus, profesor de limba engleză în California, SUA, le-a recomandat dascălilor din România să fie mai deschiși la colaborare: ”profesorii din țară nu au învățat pe deplin că lucrul în echipă este cel mai fructuos, în special pentru elevi, dar și pentru dezvoltarea actului educațional. Este extrem de important să înțelegem că doar din schimbul de experiență vom deveni mai bogați și vom putea face mai multe comparații între sistemele de învățământ”. De asemenea, ea a recunoscut că în fiecare zi face ore suplimentare cu elevii săi – fie pentru ridicarea nivelului la materia pe care o predă, fie consiliere personală, emoțională. ”Nu știu dacă copiii iubesc școala, dar știu sigur că mă iubesc pe mine”, a completat Imbarus.

    În acest context, Dragoș Anastasiu, co-fondator SuperTeach, i-a încurajat pe dascălii români să fie ”rebeli”, să gândească soluții în afara curriculei: ”Este în mâinile voastre să faceți schimbarea, voi sunteți față în față cu copiii, iar jumătate din timpul petrecut cu ei ar trebui să fie dedicat măreției din fiecare copil – să îi învățați să lucreze în echipă, să le pese, să aibă inițiativă și încredere”. ”Schimbarea sistemului începe cu fiecare dintre noi, noi suntem sistemul”, a punctat și Felix Pătrășcanu, co-fondator al asociației SuperTeach

    ”Dacă vrem să construim o țară sănătoasă, profesorii trebuie să fie tot ce dă mai bun o societate, iar noi la SuperTeach credem că nu există o meserie mai importantă decât cea a profesorului. De aceea vom face tot ce ține de noi ca dascălii să fie respectați pe măsura importanței lor în societate. În aceeași timp, este important să facem și școala iubibilă pentru a ne ține copiii aproape de educație și de țară”, a menționat și Felix Tătaru, co-fondator SuperTeach, care dezvoltă aceste idei și într-un INTERVIU  acordat ziarului Adevărul.

  • [Comunicat de presă] Romanian Business Leaders semnalează că măsurile de sprijin pentru antreprenori nu au reușit să își atingă, în mod real, scopul

    [Comunicat de presă] Romanian Business Leaders semnalează că măsurile de sprijin pentru antreprenori nu au reușit să își atingă, în mod real, scopul

    Romanian Business Leaders (RBL) cere:

    1/Deblocarea sumelor din granturile pentru capital de lucru (Măsura 2 OUG 130) pentru a sprijini afacerile românești în contextul pandemiei;

    2/Relansarea sesiunii pentru Măsura 3 (OUG 130), în condiții corecte pentru toți participanții și pe baza unei grile de punctaj care să asigure transparență și obiectivitate;

    3/Operaționalizarea de urgență a schemei de ajutor de stat (OUG 224) pentru Sectorul Ospitalității grav afectat în 2020.

    RBL semnalează că măsurile de sprijin pentru antreprenori nu au reușit să își atingă, în mod real, scopul. Deși se discută despre granturile dedicate mediului privat încă din luna mai 2020, nici până în prezent nu s-a finalizat implementarea celor trei tipuri de granturi: microgranturile de 2.000 de euro pentru PFA-uri și IMM-urile fără angajați, granturile pentru capital de lucru de 15% din cifra de afaceri pe 2019, dar nu mai mult de 150.000 de euro și granturile pentru investiții cu valoare între 50.000 și 200.000 de euro.

    „Am fost seduși și abandonați. Să fim înțeleși: apreciem foarte mult deschiderea Guvernului la dialogul cu antreprenorii, dar de la vorbe trebuie să treacă la fapte. Problema majoră cu care se confruntă în acest moment IMM-urile direct afectate de pandemie este întârzierea apărută în procesul de evaluare și plată pe Măsura 2 – grantul pentru capital de lucru. Deși anul trecut au existat promisiuni că plata se va face cel târziu în decembrie 2020, banii sunt încă neîncasați.  Mai mult, de această măsură de sprijin au reușit să beneficieze până în prezent doar 4.000 din cele 19.000 de afaceri înscrise. Considerăm că este obligatoriu ca Ministerul Economiei să prezinte și să își asume public un calendar concret pentru finalizarea evaluărilor și plăților. Este un gest de normalitate în relație cu mediul antreprenorial, cu atât mai mult cu cât cea mai mare parte a acestor sume se va întoarce la bugetul de stat.” a spus Dragoș Petrescu, vicepreședinte Romanian Business Leaders.

    Și mai îngrijorător, Măsura 3 – grantul pentru investiții, care pornise sub auspicii foarte bune, riscă să devină un eșec major, în principal din cauza lipsei complete de transparență și de deschidere la dialog a Ministerului Economiei la momentul în care s-a publicat prima versiune a OUG 130. Mediul de afaceri a atras atenția asupra pericolului pe care îl prezintă grila de punctaj propusă de minister în urmă cu jumătate de an și și-a exprimat disponibilitatea de a lucra alături de reprezentanții ministerului pentru a identifica varianta optimă de grilă de punctaj care să asigure implementarea Măsurii 3, așa cum era gândită – drept sprijin concret pentru ca IMM-urile afectate de pandemie să își consolideze afacerile și să le diversifice. Însă, nu a existat nicio deschidere în acest sens din partea Ministerului Economiei. În plus, deși Parlamentul a aprobat – prin Legea 220 cu privire la OUG 130 – o grilă de punctaj complet diferită, mult mai obiectivă în evaluarea aplicațiilor depuse, ministerul a preferat sa proroge aplicarea legii, fără un motiv real. Constatăm în prezent efectele acestei atitudini opace: Măsura 3 este lovită de suspiciuni de fraudare și niciun IMM dintre cele cărora ar fi trebuit să li se adreseze acest tip de grant nu ar obține – la cum arată lucrurile în prezent – respectiva finanțare. Salutăm deschiderea anchetei asupra acestei situații și considerăm că singura soluție obiectivă, care ar putea reface încrederea antreprenorilor în acest grant este anularea sesiunii inițiale și relansarea în condiții corecte pentru toți participanții și pe baza unei grile de punctaj care să asigure transparență și obiectivitate.

    RBL semnalează, de asemenea, nevoia urgentă de sprijin pentru industria ospitalității, prin adoptarea și operaționalizarea schemei de ajutor de stat de maxim 20% din pierderea de cifră de afaceri  în 2020 față de 2019 pentru afacerile din sectorul horeca. Sperăm ca aplicarea schemei să fie cât mai simplă și mai rapidă, în așa fel încât beneficiarii să primească banii în cel mai scurt timp posibil.

  • Starea de bine a profesorilor, element cheie pentru transformarea educației din România

    Starea de bine a profesorilor, element cheie pentru transformarea educației din România

    SuperTeach, organizație educațională cu o comunitate de peste 25.000 de profesori din toată țara, a încheiat anul 2020 cu conferința Mentalitate Deschisă în Educație – Starea de bine a profesorilor, ultima dintr-un șir de peste 80 de evenimente dedicate profesorilor (conferințe offline și online, cursuri, webinarii și ateliere) desfășurate anul trecut, având peste 30.000 de participanți și audiență pe Facebook de peste 1 milion.

    Starea de bine a profesorilor după aproape un semestru de școală online a fost profund afectată de impedimentele unei bune desfășurări a cursurilor în toate școlile din țară. Cu toate acestea, vorbitorii prezenți la conferința online SuperTeach ”Mentalitate Deschisă în Educație – Starea de bine a profesorilor” au împărtășit acestora o serie de soluții și tehnici care să îi ajute să își îmbunătățească starea de bine pe toate palierele și astfel să aibă rezultate bune în lucrul cu copiii, indiferent de condițiile de lucru.”Întotdeauna energia este înăuntrul nostru, dacă reușim să o alimentăm din conectarea cu ceilalți”, a spus Cristina Gheorghe, co-fondator SuperTeach. ”Trăim vremuri care ne fac vulnerabili, ceea ce ne determină să ne apropiem mai mult de cei din jurul nostru, de comunitate”, a adăugat aceasta.

    ”Starea de bine a profesorului este atât o responsabilitate individuală, acesta având nevoie să identifice singur cea mai potrivită ”mască de oxigen” pentru propria motivație și energie, cât și una colectivă, în care directorul de școală are rolul de a asigura profesorului mediul propice pentru a-și desfășura activitatea”, a punctat Anca Tîrcă, facilitator de învățare și owner al blogului ”despre educație – reforma la firul ierbii”.

    La rândul său, Simona Baciu, Fondator Transylvania College și Fondator al Programului Profesori Fericiți pentru România, le-a recomandat profesorilor să privească fiecare dintre cele 4 aspecte ale stării de bine ale unei persoane: starea de bine fizică (sănătatea), starea de bine socială (respectul de sine și interacțiunea cu ceilalți), starea de bine emoțională (încrederea în sine) și starea de bine spirituală (valorile personale) și, pentru fiecare dintre aceste aspecte, să își ofere un pic de timp și de spațiu pentru a le echilibra. ”Depinde de noi să începem schimbarea, noi suntem ce va fi România”, a subliniat Simona Baciu importanța tinderii către acest echilibru personal.

    Conferințe și webinarii cu sute de mii de vizualizări în 2020

    Bilanțul SuperTeach pentru 2020 cuprinde 3 conferințe offline desfășurate la începutul anului, urmate de încă 9 conferințe online la care au participat în total peste 11.000 de profesori (pe platforma webex) și care au strâns 500.000 de vizualizări pe pagina de Facebook SuperTeach. De asemenea, anul acesta au avut loc 70 de webinarii și ateliere pentru cadrele didactice, cu 15.000 de participanți și peste 700.000 de vizualizări pe rețelele de social media. Tot în 2020, au fost organizate 13 cursuri de Mentalitate Deschisă în Educație pentru 350 de profesori și un curs pentru formatori Mentalitate Deschisă în Educație. De asemenea, la finalul anului 2020, SuperTeach a organizat primul webinar de Mentalitate Deschisă în Educație la cererea unui inspectorat județean, dedicat pentru 128 de directori de școli din județul Alba. ” Este o perioada care ne provoacă și avem nevoie de susținere emoțională și informațională pentru ca este un proces de transformare a noastra ca profesori, transformare care trebuie susținută de experți în domeniu”, a motivat Elena Ignat, Inspector Școlar General Adjunct organizarea webinarului alături de SuperTeach.