Fundația Romanian Business Leaders

Etichetă: rbl

  • RePatriot a deschis o nouă punte între SUA și România

    RePatriot a deschis o nouă punte între SUA și România

    18 antreprenori români, 30.000 de mile străbătute, 10 zile de întâlniri cu oficiali și oameni de afaceri în Salt Lake City, Moab și Chicago, prezentări la 3 Camere de Comerț și 3 municipalități, o conferință cu peste 100 de antreprenori români la Trump Tower Chicago, vizite la locurile de rugăciune ale românilor și la Școlile de Duminică, sunt numai câteva repere ale uneia dintre cele mai importante misiuni economice românești în SUA de după 1989.

    Această vizită a fost gândită și proiectată la Summitul RePatriot de la Alba Iulia, organizat la 100 de ani de la Marea Unire și a reușit deschiderea unei noi punți economice, culturale și de încredere între SUA și România prin mesajul puternic și diversitatea ofertelor de afaceri făcute. Delegația condusă de Marius Bostan, om de afaceri și inițiator RePatriot a reprezentat peste 30 de companii cu activitate în domeniile: Tehnologie, IT&C, software, smart city, inteligență artificială, automatizări și IoT pentru agricultura, veterinar, vinuri, real-estate, construcții și instalații, cosmetice, traduceri, nanotehnologie, servicii de asistență pentru investitori, media, suplimente alimentare, comerț, logistică și produse strategice etc.

    Românii au fost întâmpinați peste tot cu steaguri americane și au purtat cu ei tricolorul

    La Salt Lake City românii au fost întâmpinați de Consulul Onorific al României în Utah Mircea Divricean și de Ambasadorul RePatriot Mike Divricean care i-au condus la Camp Kostopulos unde au fost primiți de românii din Utah, de oficialități ale statului și orașului și de Ambasadorul României în SUA și unde au fost purtate primele discuții despre oportunitățile de investiții și afaceri între Utah și România.

    Vizita a inclus o introducere culturală și în sistemul de ajutorare al LDS în care oamenii care trec prin momente mai dificile sunt ajutați să se pună pe picioare și nu primesc asistență de la stat ci semenii lor donează și biserica se ocupă de revenirea lor, de „furnizarea undiței cu care să pescuiască”. Oamenii de afaceri români au văzut cum dragostea pentru aproape, credința și libertatea au adus prosperitatea în comunitate. Imagini aici.

    Marius Bostan, antreprenor, inițiator RePatriot, liderul delegației românești: „Romanian Business Leaders  a fost la mare înălțime și prin delegația Repatriot arborează steagul României și pe cel al Statelor Unite ale Americii într-un loc simbolic, arătând legătura celor două popoare. Un mic pas pentru noi dar un mare pas pentru frăția Româno-Americană! Doi ardeleni de ispravă Mircea și Mike Divricean au deschis o cale extraordinară pentru dezvoltarea afacerilor, atragere de investiții cât și intrarea pe piața americană, prin Statul Utah.”  Imagini aici.

    A doua seară s-a încheiat fantastic prin prezența Delegației RePatriot-Romanian Business Leaders la Gala Anuală a Camp K unde au fost declarați Parteneri și România a fost aplaudată de cele peste 400 de personalități americane care au celebrat și apreciat munca și rezultatele în folosul comunității coordonate de cei doi români remarcabili.

    Prietenia româno-americană se consolidează prin cunoașterea cât mai bună și prin activități împreună

    Delegația românească a mers in Moab unde a avut întâlniri de afaceri cu Camera de Comerț, cu liderii de business locali și oficialitățile orașului. A fost prezentată România și oportunitățile de acasă, au fost făcute invitații  la vizite și au fost explorate potențiale parteneriate, stabilindu-se pașii următori pentru cooperare.

    Împreună cu familia șerifului James Winder , cu echipa Ambasadei României, avându-l în componență pe George Maior, delegația de antreprenori petrecut o Duminică extraordinară, au mers la Arches National Park, la Dead Horse Point și mai apoi oamenii de afaceri s-au antrenat la poligonul de tragere din munți cu rangerii orașului.

    Mircea Divricean, Consul Onorific al României în Utah: “Prin această primă Misiune Economică a României în inima Americii, în Statul Utah, am pus bazele unor colaborări economice, educaționale și culturale viitoare între România și Utah, și contribuie la consolidarea cooperării economice dintre România și America. Cu cât cetățenii Români și cei Americani se cunosc mai bine, cu atât cooperarea și colaborarea viitoare va fi mai strânsă și bazată pe încredere reciprocă.

    America este o țară descentralizată și este foarte important pentru România să clădească astfel de punți de colaborare între România și fiecare stat American. Sper ca această inițiativă la care am lucrat de mult timp și care a fost de mare succes, să devină un exemplu pentru alte inițiative viitoare prin care să aducem România mai aproape de America și pe Români mai aproape de Americani.”

    Luni 15 Aprilie Delegația Romanian Business Leaders a fost primită la cel mai înalt nivel în Utah de către Lt. Governor Spencer J. Cox și de către Sean Reyes, Utah’s Attorney General, prieteni ai României, însoțiți de staff și de experți și au fost asigurați de sprijin economic și strategic, de asistență pentru dezvoltarea afacerilor. A fost prezentată și România ca opțiune strategică de investiții pentru intrarea în Uniunea Europeană a companiilor americane, inclusiv a celor mici și mijlocii. Imagini aici.

    “A venit timpul să coalizăm românii din SUA pentru acțiuni de dezvoltare a punții transatlantice, să ancorăm România prin cât mai multe legături de valoare. Prezentăm oportunități de afaceri, atragem parteneriate și explorăm ofertele de intrare a companiilor românești pe piața americană. Deja mai multe persoane importante și companii cu care ne-am văzut vor veni să exploreze România.

    S-au exprimat și îngrijorări legate de justiție și libertatea presei. Am stabilit că împreună vom putea rezolva toate problemele și am făcut trimitere la efectivitatea Parteneriatul Strategic și la apartenența la NATO. Rezultatele sunt extraordinare și obținem mult mai mult decât ne-am așteptat. God Bless America! God Bless Romania!” – Marius Bostan

    O întâlnire bună, foarte aplicată a fost la World Trade Center – Camera de Comerț unde au fost făcute noi relații de afaceri și s-a câștigat susținere pentru România.  A urmat o cină de lucru cu Terry Grant, Președintele Key Bank și Howard Headlee, Președintele Asociației Băncilor din Utah care au prezentat mediul financiar bancar și posibilități de finanțare.

    Elena Unciuleanu, Reporting Center: „Această misiune economică fost pentru mine a doua ieșire pe piața americană în ultimele 6 luni. Dacă prima dată, am mers la incubatoarele americane cu dorința de a învăța de la cei mai buni cum să crești o afacere internațional, de data aceasta deplasarea a avut scopul de a stabili legături concrete cu mediul de afaceri local. Cel mai important este că am înțeles cum trebuie să poziționez inovația produsa de noi pe piața americană.”

    La Goldman Sachs 10.000 small business au avut loc interacțiuni cu 12 startup-uri relevante cu care au fost stabilite câteva proiecte comune posibile pentru a realiza o nouă punte.

    Bogdan Lițescu, Plant an App: “Dacă în 2010, când am început să lucrez cu SUA, clienții îmi mărturiseau adesea că percepția lor despre români era una nefavorabilă, în 2019 rareori aud acest lucru. Am întâlnit acei români care au contribuit la această schimbare, care  și-au reconstruit viața în state și au ajuns foarte apreciați. Am simțit în glasul lor iubirea de țară și teama de trecutul comunist și post-comunist deopotrivă.

    Grupul de antreprenori al misiunii economice din care am făcut parte a fost pentru ei dovada de care aveau nevoie că în România se pot face afaceri curate și profitabile. Am fost primiți cu brațele deschise și am deschis punți pentru cooperări viitoare. Sperăm ca următorul pas să fie o platformă online de colaborare în afaceri între România și diasporă. Multe mulțumiri RePatriot, Marius Bostan, colegilor antreprenori din misiune, Mircea și Mike Divricean și tuturor celor care ne-au sprijinit.”

    Andrei Merlușcă – construcții case eficiente energetic – Dimmer: „Am înțeles ce oportunități am avea aici pentru produsele noastre. Mulțumim românilor Mircea și Michael Divricean, Ambasadorii RePatriot din SUA care fac cinste României prin activitatea lor de zi cu zi în sprijinul comunității din Utah. Este extraordinar de bine să vezi că românii americani sunt apreciați și sunt onorați la cele mai înalte nivele.”

    Primarul orașului Salt Lake, Jackie Biskupski a prezentat românilor climatl de afaceri din oraș  împărtășit modelul de dezvoltare, parteneriatul public privat, finanțarea prin obligațiuni a dezvoltării și smart city. Un exemplu extraordinar de educație antreprenorială a fost prezentat la Utah Business School – Lassonde Entrepreneur Institute. Întâlnirea de lucru pe tema consilierii legale privind comerțul internațional și protejarea proprietății intelectuale a fost găzduită de avocații de la Hirton McConkie Law Firm care au și pledat și câștigat unul din procesele importante în favoarea României.

    FBI Salt Lake City Headquarters a oferit prin  Assistant Special Agent Dan Brady  și echipa sa un scurt training de Cybersecurity, Counter Intelligence și International Organized Crime pentru oamenii de afaceri români. Imagini aici.

    University of Utah – Huntsman Cancer Institute a fost următoare vizită unde a fost descoperit un loc unic unde sunt cercetate și tratate peste 200 de tipuri de cancer. Ultima zi s-a încheiat oficial prin vizita la doTERRA Campus, Sillicon Slopes, o companie mare care are în România cea mai mare piață din Europa.

    Andra Giucă, communicațion manager RBL&RePatriot, managing partner VossReview: „Repatriot face istorie la Salt Lake City! Steagul României a fost arborat la nivel înalt economic și politic la Salt Lake City în cinstea României, a Delegației RePatriot – RBL. Am simțit direct prietenia unor americani în funcții importante și sunt convinsă că nu vom mai fi lăsați în urmă dacă noi dorim să mergem înainte.”

    Pe 17 aprilie delegația antreprenorilor a ajuns la Chicago unde a fost întâmpinată cu steaguri și bucurie de români încă la aeroport, în frunte cu unul din liderii comunității românești, Octavian Cojan în vârstă de 82 de ani și de reprezentantul Consulatului General de la Chicago. A doua zi au urmat vizite la camera de Comerț și Primăria Chicago unde s-a reușit deschiderea de noi canale pentru a evaluarea mai bună a pieței și favorizarea afacerilor și s-a explorat posibilitatea de atragere a noi investiții.

    Nicu Severin Sanzianu, Premian: “Am iubit fiecare pas din experiența misiunii economice România – Utah – Chicago. Sunt recunoscător pentru agenda inteligentă de întâlniri și execuția profesionistă a acestora de către Marius Bostan, Mircea Divricean, Michael Divricean și echipa RePatriot. Mulțumesc!”

    Alexandru Șelaru, Harrison: „Întâlnirile cu cei din administrația locală și din guvernul statal m-au ajutat să înțeleg cum lucrează administrația și cum se poziționează administrația locală în relația cu companiile din zona. Am rămas uimit să văd că primăriile au persoane atent alese pentru a comunica cu comunitatea de business din zona cât și persoane care se ocupa de relațiile internaționale care impactează comunitatea locală. Am adunat multe idei pe care le voi dezvolta și în România.”

    Vizita la acceleratorul antreprenorial și de tehnologia informației 1871, prezentarea firmei Digital Authority Partners Inc. și dialogul cu antreprenorul român Codrin Arsene au adus o mai bună cunoaștere a mediului de afaceri american în domeniul tehnologiei și au fost oferite sfaturi relevante pentru delegația din România. Codrin Arsene și-a arătat deschiderea pentru a oferi consiliere pentru antreprenorii la început de drum din RePatriot.

    Patriotism, libertate, credința în viitorul României au fost afirmate la întâlnirea românilor de la Trump Tower din Chicago

    Pe 18 Aprilie la ora 18, 18 antreprenori români alături de peste 100 de români-americani, au intonat Imnul României la Trump Tower în Chicago în debutul Conferinței RePatriot care a explorat noi oportunități de a face afaceri în Statele Unite și România. Vorbitorii au pledat pentru conectarea mai intensă între românii din Statele Unite și România. Entuziasmul a fost mare și a fost făcută o pledoarie pentru o ancorare cât mai bună  a României de America. Au fost discutate barierele de întoarcere acasă, îngrijorările legate de clasa politică, problemele din România, politice, economice și de infrastructură. Conferința a durat trei ore dar discuțiile au continuat la un pahar de vin românesc până târziu. Imagini aici.

    Lucian Neacșu, producător de vinuri bio, soiuri românești, Senator Wine: „Am adus în SUA  360 de sticle de vin cu soiuri pure românești cu care sperăm să stârnim interesul distribuitorilor. Soiurile românești au fost apreciate de cei care au gustat. Piața americană este foarte mare și complexă dar am credința că ajutați de românii de aici vom putea conta în următorii ani. Mulțumim și diplomaților români care se implică în sprijinirea unor astfel de misiuni și am simțit acest sprijin în America.”

    Comunitatea românească se întâlnește în mare parte în jurul bisericilor românești

    Pe 20 aprilie a fost ziua când antreprenorii au avut întâlniri directe cu parteneri de afaceri români și au învățat mai multe despre comunitatea românească din Chicago. Bisericile românești sunt creuzetul comunităților, și acolo învață copii limba română la școlile de duminică și ajută pe cei aflați în nevoie. Antreprenorii români sunt în general aproape de Biserică și au conștiința profundă a rolului său sacru, social și de menținere a identității. Imagini aici.

    Răzvan Costache, Avalon Media: „Am călătorit la peste 30.000 mile de casă însă ne-am simțit foarte aproape și bineveniți mulţumită unor români inimoşi aceasta este pe scurt misiunea economică RePatriot în Utah si Chicago.”

    Mulțumim românilor și reprezentanților RePatriot din America pentru implicarea în acțiunea RePatriot, mulțumim Consulului Onorific la României Mircea Divricean, fratelui său Mike Divricean care sunt și Ambasadori ai RePatriot. Mulțumim Ambasadei de la Washington, Ambasadorului Maior pentru participare și mulțumim Consulatului General de la Chicago pentru sprijin și consultare.

    Vom reuși împreună să dăm o dinamică mai bună relațiilor români americane și o să adăugăm valoare afacerilor noastre. Statele Unite au un mare merit pentru crearea unei societăți a libertății și un model democratic care inspiră întreaga lume. Parteneriatul Strategic se întărește prin cooperarea economică directă realizată de antreprenorii români și americani.

    Mircea și Michael Divricean – Ambasadori RePatriot: “Felicităm pe prietenii noștri de la RePatriot și Romanian Business Leaders, oameni care iubesc România și cu toții doresc o Românie mai bună pentru toți românii. Anul trecut când am propus această inițiativă la Summitul RePatriot – Misiunea Economică România Utah – au avut încredere în noi că împreună putem crea o punte de legătură puternică între România și America și au venit în Utah cu dragoste și iubire pentru România și au reprezentat țara cu mândrie și cinste. Suntem convinși că împreună o să contributim la un viitor mai bun pentru toții românii.”

    Delegația RePatriot – RBL

    Marius Bostan, Antreprenor și inițiator RePatriot, Elena Unciuleanu, Reporting Center, Alexandru Șelaru, Harrison Consulting and Management, Doru Anghelache, Nitro Nobel, Andrei și Ionuț Merlușcă, Dimmer, Beniamin Șteau, Prompt Service Total, Bogdan Lițescu, Plant an App, Daniel Cautiș și Marian Orzu, Dunwell RO, Dumitru Fodor, Vetro,  Gabriel Mocanu, Electroinstal Solution, Lucian Neacșu, Senator Wine,  Andrada Ioniță, Voss Review, RePatriot, Severin Sânzianu, Premian, Bogdan Tudor, Smart StarTech Team, Răzvan Costache, Avalon Media, Andra Giucă, Voss Review, RePatriot – RBL și Ambasadorii RePatriot SUA – Mike și Mircea Divricean, Octavian Cojan, Dorel Năsui, Radu Viorică, Gabriel Șoancă și Gabriel Constantin.

  • Inteligența artificială – pârghia cu care România ar putea urca în topul mondial

    Inteligența artificială – pârghia cu care România ar putea urca în topul mondial

    Strategia de țară pentru Inteligența artificială – Studiu de caz – România.

    Încă un pas înainte pentru punerea în practică a ideilor discutate la Summitul RePatriot de la Alba Iulia din octombrie 2018

    Peste 100 de personalități din lumea academică, cercetare, oficiali, împreună cu reprezentanți ai companiilor din RBL și jucătorii importanți din domeniul AI dintre care enumerăm: Google, UiPath, DeepMind, Bitdefender, Dell, Digital Telemed, Microsoft, Oracle, DocProcess, IBM, SAS, Orange, Vodafone, Telekom au participat la masa rotundă din 28 februarie 2019. Emulația generală, aportul de idei și propuneri a fost deosebit și cei prezenți au dovedit că le pasă de ceea ce se întâmplă și sunt pregătiți să contribuie la realizarea unei strategii care să facă din România unul din liderii în domeniul AI.

    Inteligența artificială este unul dintre domeniile tehnologice care aduc schimbări evidente în prezent și vor defini viitorul societăților. Aportul la economia mondială va fi major și pentru România poate aduce o creștere substanțială dacă ar exista eforturi concentrate de dezvoltarea domeniului. Potențialul extraordinar al AI poate aduce beneficii însemnate la îmbunătățirea calității vieții românilor, la ridicarea nivelului de sănătate, la dezvoltarea orașelor inteligente, a agriculturii, transporturilor, a producției și serviciilor, la ridicarea nivelului de securitate națională și individuală.

    Într-o lume globalizată și profund interconectată, accesul la serviciile digitale va fi independent de locația fizică în care se află utilizatorii, iar succesul soluțiilor va depinde de calitatea oferită și de modul în care acestea răspund nevoilor oamenilor. Deja simularea unor activități umane complexe, realizarea de raționamente sofisticate, învățarea și chiar măsurarea și simularea sentimentelor cu ajutorul tehnologiei a devenit realitate.

    Unele state – cu precădere liderii tehnologici – își direcționează deja în mod integrat eforturile de dezvoltare a inteligenței artificiale, în scopul de a folosi eficient resursele de care dispun, de a-și spori performanța economică și de a câștiga cât mai mult în competiția declarată la nivel global, privind dominarea domeniului.

    România are oportunitatea și, totodată, nevoia de a-și defini propriile repere în marja cărora să direcționeze eforturile de educație și cercetare să descopere noi oportunități de business, să stimuleze forța de muncă inteligentă, să creeze capacitățile de stocare de date și procesare pentru a dezvolta inteligența artificială într-un mod autentic, care să răspundă cerințelor pieței economice mondiale și să împlinească anumite necesități ale propriei societăți. Există preocuparea ca dezvoltarea acestui domeniu să se facă pe principii de etică și morală larg acceptate și să fructifice cât mai mult din geniul creator al românilor.

    RePatriot a venit doar în întâmpinarea acestui deziderat și a inițiat procesul de elaborare a Strategiei de țară privind inteligența artificială conform principiilor de generare și asumare a proiectelor în Romanian Business Leaders și în lumea antreprenorială în general. Demersul RePatriot are printre obiective contribuția la setarea unei viziuni și a unor direcții naționale de dezvoltare a soluțiilor și tehnologiilor de inteligență artificială care ar aduce o viață mai bună pentru români, alături de generarea unor mecanisme care să încurajeze întoarcerea și oferirea de oportunități specialiștilor și în țară. Crearea legăturilor antreprenoriale cu românii din diaspora este o prioritate pentru a consolida, prin eforturi comune, societatea românească și pentru a valorifica creativitatea puterii de muncă specializată.

    Ne ținem promisiunile. Noi facem!

    “Sunt foarte încântat de implicarea unor oameni excepționali și de ideile expuse care au declanșat deja pasul următor după discuția de la Alba Iulia din 2018. România poate să renască pentru un nou secol glorios. Inteligența Artificială îmbinată cu priceperea românească ar putea să fie soluția pentru recuperarea decalajului creat de o lipsă de inteligență naturală descoperită, din păcate,  tot mai des la clasa politico-managerială conducătoare.

    Mobilizarea unor minți luminate poate aduce o viziune ambițioasă a întregii țări în domeniul Inteligenței Artificiale, care ar da o nouă intensitate educației și cercetării, ar urgenta adoptarea soluțiilor în toate domeniile, ar face afacerile mai competitive, ar putea face din România unul din liderii globali și ar putea crea numeroase locuri de muncă și bine plătite aici la noi acasă. “ – Marius Bostan, inițiator al RePatriot și facilitator al evenimentului.

    25 de intervenții interesante și multe zeci de mesaje primite de pretutindeni au fost dezbătute timp de peste 5 ore de mai multe minți strălucite

    Fiind inițiate în zona antreprenorială, discuțiile au punctat necesitatea valorificării economice a deschiderilor și oportunităților de business, urmărind să identifice nișe ce pot asigura României un loc în branșa concurențială a liderilor internaționali. Ca principale necesități de dezvoltare strategică ale României în domeniul inteligenței artificiale, participanții au identificat, printre altele:

    – dezvoltarea educației și formarea de abilități specializate;

    – managementul talentelor;

    – cercetare-dezvoltare-inovare academică și industrială;

    – consolidarea și armonizarea eforturilor de digitalizare industrială și în administrația publică;

    – colaborarea proactivă multi-disciplinară, inter-sectorială și transnațională și dezvoltarea unor infrastructuri și formate comune de lucru;

    – armonizarea dezvoltării tehnologice cu cerințele de etică, de protecție a datelor, a intimității și a drepturilor omului, și cu cele de securitate cibernetică;

    – democratizarea și facilitarea accesului la serviciile și capabilitățile de inteligență artificială;

    – creșterea culturii digitale, prin promovarea domeniului și conștientizarea la nivelul întregii societăți românești.


    În perioada următoare un Grup de Lucru va elabora un prim draft al Strategiei de Țară pentru Inteligență Artificială pe baza ideilor și materialelor prezentate la eveniment, care urmează sa fie supus ajustărilor corective și apoi lansat spre consultare publică în cadrul unei Conferințe. Guvernul, autoritățile publice locale, mediul academic și de cercetare sau orice organizații interesate să participe la acest efort sunt rugate să trimită opiniile la office@repatriot.ro.

    Strategia de țară pentru AI va reprezenta cadrul de referință pentru coordonarea eforturilor antreprenoriale, academice și publice de cercetare-dezvoltare-inovare în domeniu, și se va constitui, în timp, ca o platforma de colaborare interna și internațională ce asigura creșterea și valorificarea capitalului și resurselor autohtone specializate.

    Le mulțumim tuturor celor care au contribui la Masa Rotundă!

    Marius Bostan – RePatriot, Gabriel Prefac – PitechPlus, George Haber – Crestafund , Florin Furdui – Portland Trust, Constantin Ionescu – Administrația Prezidențială, Dragoș Roșca – Delta Asset Invest / Președinte RBL, Nicusor Moldovan – City Manager Alba Iulia, Siegfried Mureșan – Europarlamentar, Alexandru Petrescu – Ministru MCSI, Viorica Pătrăucean – Deepmind, Cristian Pațachia -Orange, Răzvan Florian – Romanian Institute of Science and Technology, Cluj-Napoca, Florin Talpeș – Bitdefender, Liviu Petrișor Dinu – Human Language Technologies Research Center, George Roth – UiPath, Emil Ionescu – Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti, Radu Gramatovici – Facultatea de Matematică și Informatică, Adina Florea – Facultatea de Calculatoare si Automatica din UPB, Andra Giucă – Romanian Business Leaders – RePatriot, Andrei Nica – Facultatea de Calculatoare si Automatica din UPB, Alin Stefanescu – Facultatea de Matematică și Informatică, Radu Dop – Romanian Medical Association, Eugen Popescu – Autoritatea Aeronautică Civilă Română, Mihai Ilie Goga – Marketing Insiders Group, Delia Iliasa – Commercial Director Medicover România, Dan Oroș – Google România, Elena Burceanu – Bitdefender, Bogdan Nedelcov – UiPath, Margareta Chesaru – UiPath, Silviu Teodoru – Oracle România, Sergiu Russu – Oracle România, Petre Bădică – Newsweek, Emil Munteanu – Power Net Consulting, Madălina Neagu – Schoenherr București, Andrei Nagy – AlphaBlock, Kurt Weber – Horvath and Partners, Liviu Drăgan – Druid Soft,  Liviu Apolozan – DocProcess, Florin Vişa – BERD, Ana Maria – Stancu Bucharest Robots, Eugen Cojoaca-Telekom, Sabin Cernea – Wu Xing, Răzvan Costache – Avalon, Emanuela Modoran – Smart Alliance Innovation Technology Cluster, Cristian Pațachia – Orange, Emanuel Trandafir – Voluntar, Gelu Trandafir – Jurnalist, Dumitru Mihalas – Sirius Solutions, Marius Stoica – Transgaz, Lidia Burluc – Iceberg Plus, Anca-Maria Pop – Ceetrus Romania, Ingrid Zamfir – GoodNews, Doina Anghelescu – ASEMER / AHK, Sorin Shmuel Ilovici – Digital Telemed System, Aurelian Ionescu – Former IBM, Marius Bostan – Romanian Business Leaders & Inițiator RePatriot, Sebastian Hubati – Romanian Business Leaders, Andrada Ioniță – Romanian Business Leaders – RePatriot, Mirela Cotigă – Romanian Business Leaders – RePatriot, Alin Claudiu Apostu – Romania Business Leaders – Insighs, Decebal Popescu – Ministerul Educației, Ștefan Baciu – SAS Romania & Rep. Moldova, Andrei Costache – KM Trust,Ciprian Pașca, Mădălina Vilău – Customer Care Hub Iași 2019, Dan Cîrstea – United Media Corporation, Ionuț Țața – Iceberg plus, Dan Borbely – Țuca Zbârcea & Asociații, Răzvan Furdui – Țuca Zbârcea & Asociații, Marius Podea – AInsider, Mihai Mihailovici – Interactive Software, Adrian Marinescu – Microsoft, Mirabela Miron – Avisso, Pavel Câmpan – Freelancer, Cornel Vintilă – AGYS, Dan Mazilu – Mediatel Data, Luca Stoica – student UPB, Grig Petrescu – Voluntar, Adrian Stanciu – Adrista Consulting, Monica Leulescu – United Media Corporation, Dan Lungu – Ambasada USA, Viorel Udma – Accendo, Ionel Bechiș – Auto Becordo, Lăcrămioara Isărescu – IBM, Mike Costache – Tech Coast Angels, Andrei Gheorghe – Matematician, Sebastian Hedea – Avisso, Raluca Chelaru – Țuca Zbârcea & Asociații.

  • Scalăm MERITO la nivel naţional – primele comunităţi regionale MERITO

    Scalăm MERITO la nivel naţional – primele comunităţi regionale MERITO

    Credem în profesorii pasionaţi şi dăruiţi meseriei lor pentru ca ei să îmbunătăţească Educaţia noilor generaţii şi societatea românească. Prin intervenţiile noastre, urmărim ca rezultatele profesorilor să contribuie la a duce România în Top 10 sisteme de Educaţie din Europa, până în 2035. Construim comunităţi profesionale de profesori care colaborează pentru a asigura învăţare relevantă pentru fiecare copil, din clasele lor.

    În noiembrie am lansat primele comunităţi regionale MERITO

    La Conferinţa RBL Cluj, la un an de la lansarea filialei RBL în Transilvania, am făcut primii paşi ai comunităţii MERITO în regiune. Profesorii MERITO, lideri de business, părinţi şi experţi implicaţi în Educaţie, din regiune, vor iniţia activităţi ale comunităţii pentru cadrele didactice zonă. Simona Baciu (Transylvania College), membru RBL şi liderul local al comunităţii, coagulează membrii pentru a derula ateliere de training, întâlniri de schimb de bune-practici, procese de coaching, mentorat şi tutorat cu şi pentru profesori şi urmăresc creşterea calităţii Educaţiei la clasă.

    La Conferinţa RBL Iaşi, de lansare a filialiei RBL Moldova, am pus bazele comunităţii MERITO Moldova, împreună cu oamenii de afaceri participanţi. Alexandru Holicov (Adservio), membru RBL şi liderul local al comunităţii, strânge laolaltă actorii implicaţi în Educaţie, de pe plan local şi din regiunea Moldovei, pentru a creşte numărul profesorilor performanţi la clasă.

    Dezvoltăm aceste comunităţi regionale şi acţionăm pe plan local, la “firul ierbii”, unde sunt nevoile profesorilor, alături de colegii de la SuperTeach.

    Alătură-te comunităţii MERITO din regiunea ta sau sprijină scalarea proiectului şi contactează-ne la cosmin.chirita@rbls.ro.

    Parte din demersul de scalare naţională a proiectului, profesorii laureaţi MERITO au pornit primele ateliere pilot, cu obiective de învăţare şi transformare pentru cadrele didactice din zonele lor.

    După atelierele de la Brad din septembrie şi octombrie, Daniela Ceredeev a derulat primele ateliere pentru profesori din jud. Suceava, prin parteneriatul cu Casa Corpului Didactic “George Tofan”. Conţinutul primului modul a cuprins: misiunea, viziunea, valorile, dezideratul şi expectanţele profesorului, în concordanţă cu “spiritul MERITO”. Atelierul a fost primit extraordinar de către profesorii participanţi – documentarea video şi recenziile aici.

    Continuăm scalarea proiectului, cu activităţi în regiunile în care suntem prezenţi prin profesorii şi prietenii MERITO, iar în decembrie, ajungem în etapa finală de selecţie a generaţiei a patra MERITO.

    Pe scena Galei MERITO, de pe 13 martie 2019, vor urca 12 cadre didactice: 10 profesori, 1 educator şi un director, din învăţământul preuniversitar public.

    Susţine Excelenţa în Educaţie şi premiul unui profesor MERITO aici.

  • Indexul de Încredere Macroeconomică al RBL

    Indexul de Încredere Macroeconomică al RBL

    De la începutul anului 2018 măsurăm încrederea în economie, prin Indexul de Încredere Macroeconomică al RBL, sondaj trimestrial printre membri. La Conferinţele RBL din ţară, am prezentat rezultatele din octombrie, dintre care se remarcă:

    – condiţiile generale de a face business în România, în următorul an, vor râmâne la fel, cred 58% dintre respondenţi;

    – condiţiile macroeconomice globale vor evolua nefavorabil, spun 43% dintre respondenţi.

    Rezultatele complete le puteți vedea aici.

  • Lansare “Antrenament pentru Viitor”, cel mai nou proiect RBL

    Lansare “Antrenament pentru Viitor”, cel mai nou proiect RBL

    Tinerii români se întreabă cum va arăta viitorul sau spre ce profesie ar putea să se îndrepte. Unii aleg să plece din țară, alții nici nu se angajează, dar nici nu își continuă studiile, iar mulți angajatori descoperă că nu au pe cine să cheme la interviuri.

    Din aceasta nevoie de îndrumare a tinerilor a apărut în cadrul Summitului RBL din martie 2018, Antrenament pentru Viitor, programul de orientare în carieră care pune în contact elevii cu interesele lor profesionale și cu joburile și organizațiile prezente pe piață.

    Lansarea proiectului a avut loc în 12 noiembrie în Colegiul Național „Gheorghe Șincai”, unul dintre cele 3 licee-pilot alese pentru anul școlar 2018/ 2019.

    Au participat peste 100 de elevi din clasele a X-a și a XI-a, alături de echipa de proiect și invitați, și peste 130 de elevi s-au înscris în program. Cei selectați vor începe programul începând cu luna decembrie. Antrenament pentru Viitor va fi prezent în perioada următoare și în alte două licee, Liceul Teoretic „Tudor Vladimirescu” și Colegiul de Poștă și Telecomunicații „Gheorghe Airinei”.

    Proiectul are mai multe etape pe durata mai multor luni, finalul fiind propriul PLAN DE VIITOR

    Fiecare elev va descoperi ce îl motivează și ce îi place să facă prin workshopuri, teste și sesiuni individuale de orientare în carieră și prin vizitele ON THE JOB în organizații, unde vor intra în contact direct cu profesii și joburi actuale. Cei 300 de elevi care vor intra in anul școlar 2018/ 2019 în program vor fi ghidați pe tot parcursul programului de consilieri vocaționali specializați, care vor lucra impreuna cu consilierul școlar din fiecare liceu.

    Cu obiectivul final al unui viitor în care toți elevii din România vor avea parte de orientare în carieră, echipa de proiect creează deja experiențe unice pentru elevi.

    Dacă vrei să susții sau să te alături inițiativei și elevilor din proiect, scrie-ne la sebastian.hubati@rbls.ro.

     

  • Gala NewMoney 2018

    Gala NewMoney 2018

    Revista NewMoney orhanizează Gala NewMoney 2018 în 22 noiembrie, începând cu ora 19.00, la Hotel Intercontinental București. Evenimentul va fi dedicat aniversării celui de-al doilea an de la apariția revistei. Cu această ocazie, îi va premia pe cei mai apreciați antreprenori ale căror povești de business au apărut în paginile NewMoney.

    De-a lungul lui 2018, Romanian Business Leaders, în parteneriat cu revista NewMoney, a desfășurat caravana națională „Centenar 2018: 100 de idei pentru România” la care au participat antreprenori, executivi din corporații, precum și autorități locale. Așa cum promiteam la gala anterioară unde am lansat acest proiect, pe 22 noiembrie, veți putea vedea lista cu cele 100 de idei care pot duce România la nivelul următor.

    AGENDA EVENIMENTULUI

    19:00 – 19:30 – Primirea Invitaților & Welcome Coffee
    19:30 – 21:30 – Gala NewMoney 2018
    21:30 – 22:30 – Dinner & Networking

    LISTA TEMELOR DE DISCUȚIE:

    Au trecut 100 de ani de la Marea Unire. Care sunt modelele de dezvoltare ale României pentru următoarea sută de ani.

    Care sunt pârghiile necesare pentru reducerea decalajelor dintre regiuni prin dialogul cu speakerii din cadrul evenimentului.

    Prezentarea celor 100 de idei pentru România.

    Care sunt principalele îngrijorări ale mediului de afaceri pentru anul 2018.

    Care sunt proiectele regionale care ar putea reduce din decalajele dintre regiuni.

  • Peste jumatate de milion de angajați nu știu că au în proprietate peste 10.000 de lei strânși în pilonul II de pensii

    Peste jumatate de milion de angajați nu știu că au în proprietate peste 10.000 de lei strânși în pilonul II de pensii

    Știți că, astăzi, în Romania, peste jumătate de milion de angajați nu știu că au în proprietate peste 10.000 de lei strânși în pilonul II de pensii? Sunt convinși că au fie mai puțin, fie deloc.

    Vă invităm să vedeți în infograficele de mai jos mai multe despre cum funcționează sistemul de pensii în România și care le sunt drepturile.

    *Lansăm acest mesaj împreună cu partenerii noștri din Coaliția pentru Dezvoltarea Romaniei – CDR și Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România – APAPR.

     

  • Vidul de investiții publice va fi plătit în următorii doi ani. Consumul în creștere ascunde o realitate economică alarmantă

    Vidul de investiții publice va fi plătit în următorii doi ani. Consumul în creștere ascunde o realitate economică alarmantă

    Romanian Business Leaders (RBL) avertizează că lipsa de preocupare față de investiții din ultimii aproape doi ani de guvernare reprezintă o slăbiciune care afectează încrederea antreprenorilor în economie și, în același timp, erodează nivelul de trai al angajaților din companiile românești. În opinia antreprenorilor români, efectele reale vor fi resimțite abia peste doi ani și, prin urmare, va fi sacrificat un nou ciclu de guvernare din perspectiva încrederii si a investițiilor în viitor. 

    Antreprenorii români observă că, în ultimii doi ani, statul român nu a putut da un semnal de optimism în economie, prin realizarea de investiții pe termen lung, ba chiar fiind preferate alocările bugetare supradimensionate către consum. După ce anul trecut nivelul investițiilor publice a ajuns la cel mai mic nivel din istorie, ritmul de creștere a cheltuielilor de investiții este nesemnificativ în 2018.

     “Lipsa de investiții ne-a adus într-o situație paradoxală, în care creșterea consumului maschează o realitate economică alarmantă. Investițiile modeste ca pondere în PIB reprezintă un barometru pentru viitorul nivel de trai al cetățenilor. Ne așteptăm ca lipsa investițiilor de acum să fie resimțită abia peste doi ani. Toți contribuabilii români, nu doar antreprenorii, vor plăti pe termen mediu factura cheltuielilor de personal și a asistenței sociale din prezent”, a declarat Dragoș Roșca, președintele RBL.  

    Anul 2018 ar fi trebuit să fie anul investițiilor publice, dar realitatea statistică și lipsa proiectelor de investiții din economia reală arată de fapt că ultimii doi ani de guvernare sunt ratați din perspectiva investițiilor publice, care se situează la 3% din PIB, adică cel mai scăzut nivel din istoria țării. În plus, ultima rectificare bugetară din septembrie 2018 a tăiat 41,5 milioane de euro din alocările pentru infrastructura de transport. Este o confirmare că statul lasă realizarea investițiilor noi în responsabilitatea mediului privat.

    Dacă viitorul este sacrificat prin absența investițiilor, prezentul creează dificultăți mediului de afaceri din cauza birocrației care frânează dezvoltarea capitalului autohton și blochează evoluția profesională a angajaților. Astfel, specialiștii din companiile românești – tot mai greu de recrutat în contextul crizei de personal – sunt blocați în activități care nu produc valoare, ci hârtii cerute de birocrație.

    Antreprenorii reuniți în cadrul RBL avertizează, de asemenea, că atitudinea autorităților de stat este nerezonabilă și irațională în unele situații și recomandă ca anumite disfuncționalități să fie corectate printr-un dialog bazat pe încredere între antreprenori și autorități. Spre exemplu, modalitatea de investigare a Consiliului Concurenței ar putea fi îmbunătățită prin consultarea părților investigate încă de pe parcursul investigării pentru a furniza explicații alternative unor elemente de fapt care în viziunea autorității probează o încălcare. În ceea ce privește sancțiunile, baza de calcul este mult mai mare în România față de alte state UE și metodologia Comisiei Europene (CE), care are ca bază de referință cifra de afaceri realizată pe piața relevantă a produsului/serviciului unde s-a produs încălcarea. Ar fi oportună alinierea cu criteriile CE, pentru respectarea principiului proporționalității – sancțiuni adaptabile în raport cu piața relevantă, gravitatea faptei și cu particularitățile făptuitorului.

    De asemenea, membrii RBL consideră că este de datoria instituțiilor publice să înceapă campanii de educare în rândul cetățenilor. Un exemplu ar putea veni din partea Autorității de Supraveghere Financiare (ASF), care ar trebui să inițieze o campanie de conștientizare despre faptul că există posibilitatea informării despre ce se întâmplă cu contul individual, prin care cetățenii să afle cât au contribuit fiecare la Pilonul II. ASF ar putea urma astfel o bună practică a membrilor RBL, care își informează angajații despre situația conturilor individuale, în contextul în care între 500.000 de români până la un milion nu știu faptul că au în contul de Pilonul II de pensii suma de 10.000 de lei, fiind convinși că au mai puțin sau deloc.

     Ca să evităm o compromitere pe termen lung a competitivității economice, antreprenorii și managerii din RBL cer Guvernului să prioritizeze de urgență investițiile publice și digitalizarea administrației publice și să accelereze dialogul cu mediul privat inclusiv prin preluarea de bune practici ale antreprenorilor și ale organizațiilor non-guvernamentale.

    VIDEO

  • CDR: Menținerea structurii sistemului de pensii este necesară

    CDR: Menținerea structurii sistemului de pensii este necesară

    Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) solicită Executivului să mențină actuala structură bazată pe trei piloni a sistemului de pensii și să reglementeze, în cel mai scurt timp, creșterea nivelului contribuției la Pilonul II la 6%, față de 3,75% cât este în prezent.

    Reprezentanții celor peste 25 de asociații de business, camere de comerț bilaterale și confederații au atras atenția în repetate rânduri asupra impactului sistemic negativ pe care l-ar genera renunțarea la Pilonul II de pensii sau o eventuală reducere a contribuțiilor la acesta.

    Organizațiile membre ale CDR, cât și alte asociații din mediul de afaceri au transmis public mesaje similare, subliniind riscurile pentru angajați, companii, piețe financiare și pentru economia românească în ansamblu.

    De asemenea, 15 organizații au adresat un apel comun solicitând Guvernului să nu destabilizeze arhitectura actuală a sistemului de pensii, ci dimpotrivă, să facă eforturi pentru creșterea până la 6% a contribuțiilor, conform calendarului prevăzut de lege,  și în acord cu interesele pe termen lung ale cetățenilor României.

    Declarațiile publice de până acum au creat confuzie și neîncredere la nivelul comunității de afaceri și al angajaților din România, și au afectat deja negativ imaginea României în ochii potențialilor investitori, deși atragerea de investiții semnificative în economie este un obiectiv asumat de autorități pentru perioada următoare.

    *Joi, 24 mai 2018

    Q&A documentat împreună cu experți

    ai Coaliției pentru Dezvoltarea României

    PENSIILE PRIVATE ÎN 6 ÎNTREBĂRI, 5 RĂSPUNSURI ȘI O SINGURĂ VOCE

    “Nu spargeți pușculița copiilor”

     Am auzit, în ultimele zile, o serie de opinii contradictorii despre viitorul pensiei mele private. În ce constă controversa din jurul Pilonului II?

    Săptămâna trecută a apărut în presă informația potrivit căreia Guvernul plănuiește să redirijeze către bugetul de stat, în a doua jumătate a lui 2018, banii pe care actualmente noi toți îi economisim lunar – prin Pilonul II, administrat privat – pentru propriile pensii.

    – E doar o idee sau e un plan? Proiectul de lege redactat de Guvern apare în programul legislativ al Guvernului, actualizat în mai 2018, cu mențiunea “prioritate legislativă” și propunere de adoptare pentru această sesiune parlamentară.

    – Cine sunt inițiatorii? Documentul îi indică drept inițiatori pe Secretariatul General al Guvernului (SGG) și pe Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP).–  În ce constau schimbările? Potrivit documentului, Guvernul intenționează ca timp de șase luni (în perioada 1 iulie – 31 decembrie 2018) să nu ne mai vireze în conturile personale cei 3,75% din salarii pe care îi economisim, lunar, pentru pensiile noastre private, urmând să încaseze acești bani “direct la buget”. În al doilea rând, Guvernul propune schimbarea modalității de calcul a contribuțiilor: în locul unui procent din venituri, cum e în prezent, fiecare angajat ar urma să dirijeze lunar către Pilonul II “o contribuție angajat în sumă fixă de 84 lei în primul an” (care ar urma să crească anual “până la 125 lei în anul 5”) și ”o contribuție angajator egală cu a angajatului și dedusă din impozitul pe profit în funcție de mărimea companiei (50, 25, 10 angajați)”.

    CONTEXT: În 2018, pentru prima oară în cei 10 ani de existență ai sistemului privat de pensii, contribuția individuală la pilonul II a scăzut (de la 5,1% la 3,75%), deși legea prevede creșterea contribuției până la 6% în 2016. Recenta scădere a contribuției, precum și noua propunere legislativă, vin după o serie de declarații oficiale și informații care arată preocuparea guvernanților pentru schimbarea arhitecturii sistemului de pensii private.

    – IUNIE 2017: Ministrul de finanțe de atunci anunța desființarea Pilonului II (declarație dezmințită ulterior de liderii partidului de guvernământ).

    – SEPTEMBRIE 2017: Premierul de atunci declara că Pilonul II va deveni opțional.

    – MARTIE 2018: Consilierul premierului în funcție le prezenta administratorilor pensiilor private un proiect care prevedea contribuții zero la Pilonul II, începând cu iulie 2018 și transformarea acestuia în pilon opțional.

    Ca urmare a informațiilor despre această nouă prioritate legislativă, mai multe organizații ale mediului de afaceri au avertizat Guvernul despre efectul negativ pe care schimbările propuse l-ar avea atât asupra pensiilor celor 7 milioane de contributori la Pilonul II, cât și asupra pieței de capital și a economiei în general.

    În final, la 21 mai, 15 organizații și-au pus semnătura pe un apel unic adresat Guvernului, căruia îi cer să nu destabilizeze arhitectura actuală a sistemului de pensii și să facă eforturi, mai degrabă, pentru creșterea până la 6% a contribuțiilor, conform calendarului prevăzut de lege – și în acord cu interesele pe termen lung ale cetățenilor României.

    Ce înseamnă toate acestea pentru pensia mea?

    Contribuțiile la Pilonul II sunt proprietatea privată a celor care contribuie la sistemul de pensii, deci pot fi lăsați moștenire. Aceasta este principala diferență între Pilonul I – în care plata pensiilor încetează în momentul decesului – și Pilonul II. Prin urmare, orice modificare a actualului sistem, care prevede acumularea în două “buzunare” – unul administrat de stat (Pilonul I) și celălalt administrat privat (Pilonul II) – afectează deopotrivă veniturile cetățeanului-pensionar și veniturile urmașilor acestuia.

    Efectele concrete ale măsurilor luate:

    – PRIMUL MINUS: Nerespectarea, de către guverne succesive, a calendarului de creștere a contribuțiilor. Legea prevedea ca din 2016 contribuția fiecărui angajat la Pilonul II să crească de la 5% la 6%. Faptul că acest lucru nu s-a întâmplat – în 2017, procentul abia ajunsese la 5,1% – înseamnă, concret, 1,1 mld. euro mai puțin în conturile beneficiarilor (-12,9% față de ceea ce era prognozat), după cum a calculat Asociația Pensiilor Administrate Privat din România (APAPR).

    – AL DOILEA MINUS: La această pierdere se adaugă cea rezultată din recenta decizie de scădere a contribuțiilor de la 5,1% la 3,75%. Este pentru prima dată, în istoria pensiilor private din România, când Guvernul modifică în jos procentul direcționat către Pilonul II. Pentru contributori, asta înseamnă diminuarea sumelor pe care le pot lăsa moștenitorilor: în primul rând prin scăderea în sine a cuantumului care se acumulează în contul privat de pensie și în al doilea rând prin randamentele pierdute an de an.

    CONTEXT. Sumele virate lunar de fiecare dintre noi în Pilonul II nu rămân la valoarea din momentul contribuției, ci sunt investite de administratorii fondurilor private de pensii – a căror activitate este strict reglementată – cu scopul de a înmulți banii beneficiarilor.

    – Bilanț general. În cei 10 ani de când funcționează acest sistem, la totalul inițial de 35 mld. lei primit spre administrare, cele șapte societăți de administrare au adăugat, prin investiții profitabile, încă 7 mld. lei.

    – Pilonul II din România ocupă locul al 2-lea într-un clasament de 38 de țări în privința randamentelor reale (ajustate cu inflația) obținute în perioada 2008-2016, conform unei analize realizate în 2017 de OECD. Conform studiului realizat de Better Finance, Federația Europeană a Consumatorilor de Produse Financiare („Pension Savings. The Real Return”, 2017), pilonul II din România ocupă prima poziție cu cele mai bune randamente reale (ajustate cu inflația și comisioanele), într-un panel de 15 state membre UE, pentru perioada 2008-2017.

    – Impact. Pentru un cont individual alimentat cu o contribuție constantă, un randament mediu de peste 5% duce, într-un interval de 15 ani, la dublarea sumei acumulate. De la lansarea sistemului privat de pensii și până la sfârșitul lunii februarie 2018, randamentul mediu anual al tuturor fondurilor de pensii private obligatorii a fost de 8,8%, calculat conform standardelor internaționale – adică un total cumulat de 128,3% pentru întreaga perioadă mai 2008 – februarie 2018.

    – AL TREILEA MINUS: Stoparea completă contribuțiilor la Pilonul II, fie și pentru o perioadă de 6 luni, înseamnă că, în loc să adunăm banii cu care contribuim lunar în buzunarul nostru proprietate personală, îi virăm – fără să ne fi dat în vreun fel consimțământul – către bugetul de stat, în a cărui gestionare nu avem niciun cuvânt de spus. Conform unui calcul BCR, cei peste 7 milioane de contributori ar pierde în total, prin redirijarea banilor timp de șase luni, 3,6 mld. lei (777,6 mil. euro); se adaugă, aici, și minusul rezultat din pierderea efectului de multiplicare a investiției pe termen lung.

    ÎN CONCLUZIE: Prin astfel de modificări, se iau bani din ”contul”  în care 7 milioane de români pun de-o parte economii pentru ei și pentru copiii lor. Pilonul II înseamnă, pentru noi toți, un venit suplimentar – care nu ar trebui să fie afectat de deciziile politice – adăugat la pensia de stat. Și, la fel de important, înseamnă “pușculița copiilor”: spre deosebire de pensia de stat, cea privată poate fi lăsată – prin lege – drept moștenire de familie.

    Este adevărat că “banii pilonului II nu sunt privați”?

     Nu, nu este adevărat.

    Legea 411/2004 prevede că “participantul [la fondurile de pensii administrate privat] este proprietarul activului personal din contul său”; că pensia privată este “suma plătită periodic participantului sau beneficiarului, în mod suplimentar și distinct de cea furnizată de sistemul public (unde “beneficiarul” este “moștenitorul participantului, definit conform prevederilor Codului civil”) și că “utilizarea contribuției [participantului] la fondul de pensii în alte scopuri decât cele prevăzute de prezenta lege constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani”.

    Mediul de business vorbește, mereu, despre importanța pe care o au în economie fondurile de pensii private. La ce se referă?

    Fondurile de pensii private joacă un rol-cheie în economia oricărei țări, pentru că investesc pe termen lung și au interesul, mai mult decât investitorii cu obiective pe termen scurt, ca economia locală să fie sănătoasă și să crească sustenabil. În cazul României, administratorii Pilonului II au ajuns, la un deceniu de la lansare, principalul investitor instituțional din țară. Peste 90% din activele lor – în valoare totală de cca. 9 miliarde de euro – sunt investite în România. Cum anume contribuie fondurile de pensii la stabilitatea și dezvoltarea economiei:

    – Intervin pentru stabilizarea piețelor în situații de criză și pot juca, în momente critice, un rol decisiv în amortizarea șocului produs de retragerea precipitată a investitorilor instituționali nerezidenți. În 2008, când fondurile noastre de pensii erau încă în stadiu de proiect, fondurile nerezidente, anticipând o prăbușire a economiei, s-au grăbit să vândă la preț mic obligațiunile suverane ale României. Dacă ar fi fost funcționale, fondurile românești de pensii le-ar fi putut răscumpăra cu discount-uri de peste 20%, aducând astfel câștiguri importante de capital milioanelor de contributori; și ajutând, în momente de incertitudine și panică, la calmarea piețelor financiare.

    – Finanțează deficitul bugetar, cumpărând titluri de stat, și contribuie astfel la un bun echilibru – alături de alți investitori autohtoni majori (fondurile mutuale) – al mixului de finanțatori interni/locali ai datoriei publice.

    – Contribuie la dezvoltarea economiei. În acest moment, fondurile românești de pensii au dețineri de cca. 1,9 mld. euro la Bursa de Valori București (adică 20% din acțiunile liber tranzacționate, asigurând 15% din lichiditate). Peste 30 de companii românești își finanțează dezvoltarea și mulțumită investițiilor făcute de Pilonul II. Un contra-exemplu: cei 1,1 mld. euro pierduți prin deciziile ultimelor guverne de a nu crește la 6% procentul alocat Pilonului II ar fi putut finanța o listare de anvergura Hidroelectrica, ceea ce ar fi condus la un upgrade al României de la statutul de “piață de frontieră” la cel de “piață emergentă”. Un astfel de salt ar fi putut genera încredere sporită, atrăgând sume suplimentare de la alți investitori instituționali – care ar fi contribuit astfel, și ei, la finanțarea dezvoltării companiilor românești.

    – Gestionează riscurile pe termen lung. Fondurile de pensii, alături de asiguratorii de viață și fondurile mutuale gestionează riscurile pe termen lung și sunt furnizori importanți de produse de economisire pentru populație. Astfel, în 2016, 40% din economiile populației din Uniunea Europeană, în valoare totală de 13.000 de miliarde de euro, au fost canalizate prin fonduri de pensii și asigurări. Activele financiare deținute de populație s-au dublat față de 2009, însă aproape 40% dintre acestea sunt plasate în conturi bancare și depozite, instrumente ce nu sunt de natură să asigure bunăstarea financiară pe un orizont lung de timp. Pe cale de consecință, România are cel mai scăzut nivel de intermediere financiară din UE, iar piețele financiare sunt lipsite de adâncime și diversitate. România are de recuperat un decalaj semnificativ în ceea ce privește educația financiară a populației; doar unul din cinci adulți au o înțelegere a produselor financiare de bază, patru din zece români nu au un cont curent și numai 19% economisesc pentru pensionare, potrivit studiului KPMG din aprilie 2018 despre “Importanța și principalele beneficii ale asigurărilor de viață și pensiilor private”.

    Care sunt, totuși, motivele pentru care guvernul vrea să modifice legislația pensiilor private?

    Ca și în cazul transferului contribuțiilor de la angajat la angajator de la 1 ianuarie 2018, nici membrii Executivului, nici legiuitorii, nu au explicat până acum publicului prin ce anume măsurile planificate ar fi în beneficiul celor 7 milioane de contributori la sistemul de pensii private; și cum anume au ajuns la concluzia că aceste măsuri sunt cea mai bună dintre soluțiile posibile pentru bunăstarea noastră viitoare.

    CONTEXT: Cheltuielile angajate de Guvern în primele 4 luni ale lui 2018 – cu majorări de salarii, creșteri pentru bunuri și servicii etc. – sunt semnificativ mai mari decât cele estimate în proiectul de buget, amenințând „mai mult ca oricând”, după cum spune Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal, ținta de deficit de 3%. „Riscul cel mai mare este legat de Pilonul II. Ce-i interesează pe ei este să oprească contribuțiile. Ar fi o măsură care aduce bani [la buget] foarte repede”, explică Dumitru.

    În condițiile în care actualul sistem de pensii este singura reformă structurală care a rezistat tuturor alternanțelor la putere în ultimii 10 ani, a produs efecte benefice pentru 7 milioane de români și a contribuit la creșterea nivelului de educație financiară a românilor, de ce trebuie schimbat ceva?

     

    Despre Coaliția pentru Dezvoltarea României:

    Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR), una dintre cele mai importante inițiative ale mediului de afaceri din România, reunește reprezentanți ai investitorilor români și străini în România și este condusă de un Consiliu Director format din președinții și vicepreședinții a șase asociații de business: Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Camera de Comerț Americană în România (AmCham), Camera de Comerț Franceză în România (CCIFER), Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK), Consiliul Investitorilor Străini (FIC) și Romanian Business Leaders (RBL). Coordonarea Coaliției este asigurată prin rotație de către unul din membrii Consiliului Director, pentru o perioadă de șase luni.

    În cadrul CDR funcționează 13 grupuri de lucru formate din specialiști cu expertiză în domeniile Agricultură, Antreprenoriat, Educație, Energie, Fiscalitate, Fonduri Europene, Infrastructură, IT&C, Mediu, Muncă, Sănătate, Servicii Financiare și Turism. Grupurile de lucru sunt formate din profesioniști și personalități cheie din mediul de afaceri, care reprezintă atât capitalul autohton, cât și cel străin. Grupurile de lucru sunt concepute să ofere sprijin și asistență de specialitate miniștrilor de resort în special pentru formularea de politici publice care contribuie la creșterea competitivității economiei românești.

  • România se elimină singură de pe harta euro-asiatică pentru că amână investiții-cheie în infrastructura rutieră

    România se elimină singură de pe harta euro-asiatică pentru că amână investiții-cheie în infrastructura rutieră

    Companiile deja existente pierd business din cauza infrastructurii dezarticulate din România; țara în ansamblu pierde noi investiții; iar bugetul de stat pierde de două ori – și taxele în plus de la companiile care și-ar putea dezvolta businessul, și taxele de la investițiile moarte încă din fașă. Mai jos soluțiile propuse de RBL, la conferința de presă de azi.

    I. România se elimină singură de pe harta euro-asiatică pentru că amână investiții-cheie în infrastructura rutieră

    Speakeri:

    Felix PĂTRĂȘCANU, managing partner FAN Courier, membru de board RBL.

    Ion LIXANDRU, director general Romtrailer, membru RBL.

    Decebal POPESCU, CEO CARTRANS România, membru RBL.

    Radiografia transportului rutier din România:

    – Dimensiunea rețelei de autostrăzi – În România sunt în prezent în operare 746 de kilometri de autostradă, din care aprox. 570 de kilometri au fost construiți în ultimii 25 de ani. România are cea mai slab dezvoltată rețea de autostrăzi din Europa, cu 3,73 km de autostradă la 100.000 de locuitori, de 2 ori mai puțin decât Bulgaria (7,3 km de autostradă la 100.000 de locuitori) și de 4 ori mai puțin decât Ungaria (15,25 km de autostradă la 100.000 de locuitori). Necesarul pentru rețeaua primară de autostrăzi din România este estimat la 3.000 de km, adică de 4 ori mai mult decât în prezent.

    – Siguranța circulației rutiere

       *Numărul de victime – pe drumurile din România sunt de 2 ori mai multe victime ale accidentelor rutiere, față de media UE. În 2015, pe drumurile din România și-au pierdut viața 97 de oameni la 1 milion de locuitori, comparativ cu media UE de 50 de victime la 1 milion de locuitori. În termeni de progres, România a avut cea mai slabă reducere a numărului deceselor provocate de accidentele rutiere din 2001 până în 2015, conform celui de-al 10-lea raport de clasificare a progresului siguranței circulației din UE al Consiliului European pentru Siguranța în Transporturi (ETSC), din iunie 2016.

       *Situația ITP-urilor – Conform datelor Registrului Auto Român (RAR) și Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Autovehiculelor (DRPCIV), în ultimii ani, aprox. 74-78% din vehiculele înmatriculate au efectuat inspecția tehnică periodică (ITP). Este greu de precizat câte dintre aceste inspecții sunt făcute corect și câte prin “corespondență”.

       *Gradul de cuprindere în asigurarea RCA a fost în perioada 2011-2016 la un nivel mediu de 72% pentru întreg parcul auto înmatriculat în România, cu tendință anuală de scădere (conform raportului investigației realizate de Consiliul Concurenței în sectorul asigurărilor auto din România).

    – Cât costă statul decesele provenite ca urmare a unui accident rutier – România cheltuie anual 1,23 miliarde de euro pentru decesele provenite din accidente rutiere, costul pentru intervenția în cazul unui deces fiind evaluat la 0,65 milioane de euro de către Asociația Română a Inginerilor Consultanți (ARIC). Una dintre principalele cauze a numărului mare de victme provenite din accidente rutiere îl reprezintă infrastructura rutieră deficitară.

    – Efectul asupra companiilor de construcții – Întârzierea implementării Master Planului General pentru Transporturi, nivelul redus al investiţiilor publice, concurența agresivă din partea instituțiilor statului (ex. CNAIR, PMB) care și-au dezvoltat capacități interne de furnizare de servicii de proiectare/consultanță, plătind salarii duble sau triple față de mediul privat, produc efecte negative la nivelul industriei – numeroase companii au intrat în inactivitate sau sunt subcapitalizate.

    – De ce nu avem autostrăzi – În anii ’90, Instituțiile Financiare Internaționale (IFI) erau principalii finanțatori ai proiectelor complexe. IFI asistau autoritatea contractantă pe tot parcursul implementării  lucrărilor, atribuirea contractelor se făcea în baza criteriului “tehnico-economic”, iar abordarea contractelor se făcea în sistem FIDIC roșu (cu proiectul întocmit până la faza de proiect tehnic); proiectele astfel rezultate sunt în stare bună azi (de ex. DN2). În perioada post-aderare la Uniunea Europeană, în contextul finanțării proiectelor majore din fonduri structurale, atribuirea contractelor s-a realizat în baza criteriului “prețul cel mai scăzut”. Din cauza lipsei unei strategii și a unei organizări deficitare la nivelul autorităților, s-au înregistrat întârzieri majore în fiecare exercițiu financiar. Întârzierile au generat o criză de timp în atragerea de fonduri. În această grabă,  faza de proiectare a fost tratată tot mai superficial. Concret, singura activitate prin care sunt identificate soluțiile tehnice optime pentru proiecte durabile și calitative a fost ignorată. Contractele au început să fie abordate în sistem FIDIC galben (Design&Build), cu transferul nefiresc al majorității responsabilităților din sarcina beneficiarului, în sarcina constructorului. Iar pentru furnizarea serviciilor au fost acceptați operatori fără certificare prealabilă a capabilității tehnice și umane, în condițiile în care lipsesc reglementări legale în acest sens. 

    – Consecințele criteriului “prețul cel mai scăzut” – Realitatea ultimilor ani a demonstrat că presupusa economie generată de proiectele ieftine (atribuite în baza criteriului “prețul cel mai scăzut”) s-a reflectat ulterior în costuri suplimentare substanțiale în execuția lucrărilor, în executarea unor lucrări deficitare din punct de vedere calitativ, cu numeroase vicii ascunse, în întârzieri în executie, într-un număr ridicat de contestații (România a consemnat peste 50% din totalul contestații (claims) înregistrate la nivelul Uniunii Europene) și în deprofesionalizarea industriei.

    – Provocările Ministerului Transporturilor – Managementul practicat este lipsit de viziune, planificare strategică și asumare a proiectelor și obiectivelor. Ministerul nu performează în cheltuirea banilor alocați de la bugetul de stat pemtru investiții și a atras un cuantum infim din fondurile europene din actualul exercițiu financiar. Programul Operațional Infrastructură Mare prevede 4,6 miliarde de euro pentru infrastructura de transport rutier, pentru exercițiul financiar 2014-2020. După 4,4 ani de la începerea actualului exercițiu financiar (adică după ce 70% din timpul alocat pentru absorbție a fost consumat), suma rămasă de absorbit este aceeași. Experiența anterioară nu este deloc încurajatoare – în exercițiul financiar 2007-2013, România a înregistrat în sectorul de transport pierderi în valoare de 1,3 miliarde de euro.

    – Provocările Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere – CNAIR nu deține capacități administrative adecvate ca să coordoneze proiectele, îi lipsesc abilități și resurse ca să întocmească în mod corespunzător caietele de sarcini, ca să gestioneze licitațiile și ca să implementeze în mod optim proiectele de dezvoltare a infrastructurii rutiere. Personalul din cadrul CNAIR nu are experiență adecvată și, de cele mai multe ori, nu este anagajat pe criterii de competență.

    Concret:

    – CNAIR a întârziat major procesul de depunere a ofertelor pentru licitațiile lansate în luna decembrie 2016. Abia în luna iulie 2017 au avut loc depunerile pentru proiectele de drumuri de mare viteză de pe coridorul IX, legătura A3-Henri Coandă, drumul expres Craiova–Pitești, alternative Techirghiol și varianta ocolitoare Giurgiu. Procesul de evaluare a acestor oferte nu a fost finalizat nici până în prezent și va mai dura minim un an până când contractele vor fi atribuite.

    – În cazul contractelor atribuite și semnate, CNAIR întârzie emiterea ordinului de începere a lucrărilor (de exemplu, contractul pentru proiectare și construcție a lotului 5 din autostrada Comarnic – Brașov (sector Râșnov – Cristian), semnat în octombrie 2017, nu are nici în prezent emis ordinul de începere a lucrărilor).

    – În contextul actual al atribuirii contractelor în baza criteriului „cel mai bun raport calitate-preț”, este necesar să fie aplicat un sistem de factori de evaluare obiectivi, măsurabili, direct legați de proiect și care să confere un avantaj real autorității contractante. Sistemul de factori utilizați în prezent de CNAIR pentru evaluarea tehnică a ofertelor nu reușește să evidențieze o diferență competitivă între ofertanți, astfel că factorul hotărâtor rămâne prețul. Procesul de evaluare în sine este lipsit de transparență – CNAIR nu a comunicat nici măcar termenele privind finalizarea evaluării tehnice a ofertelor depuse pentru licitațiile în curs.

    – CNAIR lucrează ineficient și inconsecvent și generează pierderi de timp și de bani în procesul de abordare a licitațiilor (de exemplu, pentru variantele ocolitoare ale orașelor Bârlad, Timișoara și Vâlcea au fost inițial lansate licitații pentru servicii de proiectare tehnică. La scurt timp, au fost anulate pentru ca apoi să fie lansate licitații în varianta proiectare și execuție.

    POZIȚIA ROMANIAN BUSINESS LEADERS

    – La felul în care arată azi harta autostrăzilor din regiune, România se autoelimină din ecuația europeano-asiatică a infrastructurii pentru că tot amână investițiile-cheie. Pe termen mediu și lung, companiile deja existente pierd business din cauza infrastructurii dezarticulate; țara în ansamblu pierde noi investiții; iar bugetul de stat pierde de două ori – și taxele în plus de la companiile care și-ar putea dezvolta businessul, și taxele de la investițiile moarte încă din fașă.

    – Este nevoie ca România să se miște agil și inteligent și să discutăm public, cu seriozitate despre pericolul “România, țară de ocolit”; riscăm să pierdem din relevanța provenită din statutul de membru UE și poziționarea geografică.

    – În plus, trăim vremuri tulburi – noile politici SUA au impact asupra economiei UE; Rusia e tot mai asertivă și mai destabilizatoare; China se mișcă inteligent și tot mai agresiv (de la proiectul gigant de infrastructură „One Road, One Belt”, la mișcările lui Xi Jingpin, care și-a consolidat recent puterea absolută într-o Chină nedemocratică, dar cu viziune pe termen lung); iar Brexitul va produce mutații pe care încă nu le putem anticipa. Există deja indicii că, începând cu anul 2020, în contextul post-Brexit, lupta pentru finanțări europene nerambursabile se va încinge. Fondurile structurale se vor diminua considerabil, iar condițiile de acordare vor fi dintre cele mai dure. România trebuie să atragă maxim din fondurile prevăzute pentru actualul exercițiu financiar și să pregătească de acum proiectele vizate spre finanțare în următorul exercițiu financiar (întrucât Comisia Europeană acordă finanțare pentru proiecte mature care au întocmite cel puțin studii de fezabilitate conforme cu directivele europene).

    RBL propune următoarele măsuri pentru a mobiliza dezvoltarea infastructurii rutiere în România și pentru a fluidiza traficul rutier:

    Recomandări pentru Ministerul Transporturilor:

    – Ministerul Transporturilor să solicite consultanță și asistență tehnică din partea Băncii Europene pentru Investiții pentru definirea unei strategii coerente privind proiectele majore din infrastructura rutieră de transport și aplicarea unor principii sănătoase de lucru pentru a obține o absorbție consistentă a fondurilor europene și pentru a realiza proiecte de succes.

    – Ministerul Transporturilor să transparentizeze grabnic programul de implementare a proiectelor pentru a oferi o viziune și o direcție companiilor din piață astfel încât să își gestioneze activitatea și resursele în mod corespunzător, până la momentul începerii lucrărilor.

    Recomandări pentru Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere:

    – CNAIR are nevoie de capacitate instituțională întărită pe care o poate obține prin colaborarea cu IFI, care pot oferi expertiză, transfer de know how, valori și exemple de bune practici. Până atunci, pentru a asigura operativitatea implementării proiectelor, propunem ca CNAIR să apeleze la consultanţi externi care să preia administrarea programelor (așa cum a procedat, de exemplu, statul american Oklahoma în anul de criză 2008, cu un buget de 1 miliard de dolari pentru 3 ani).

    – CNAIR să introducă în evaluarea ofertelor un punctaj suplimentar pentru experiența similară la nivel local a ofertanților. Ca să elaboreze un sistem de factori de evaluare corespunzători este necesar ca CNAIR să solicite modele de la instituții finanțatoare internaționale precum BEI, BERD și Banca Mondială, să dezbată public cu specialiști din industrie propunerile de factori de evaluare și să analizeze modelele utilizate în alte state membre ale UE.

    – CNAIR să trateze cu responsabilitate faza de proiectare. Serviciile de proiectare profesioniste și responsabile optimizează perioada de construcție, care este cea mai costisitoare din intregul ciclu al proiectului. Serviciile de proiectare au o pondere de doar 2-3% din costul total al unei investiții.

    – CNAIR să scoată la licitație studiile de fezabilitate împreună cu proiectul tehnic (așa cum se întamplă în prezent pentru coridorul IX) ca să economisească timp pentru proiectare prin eliminarea anumitor faze de licitație. Rezultatul va fi un proiect elaborat temeinic care va fi baza licitației pentru desemnarea constructorului, a cărui preocupare principală va fi să-și adapteze tehnologia conform soluțiilor identificate în proiect. În practică, astăzi, studiul de fezabilitate este folosit în mod eronat ca bază pentru licitații de proiectare și execuție, fiind tratat asemenea unui proiect tehnic în care constructorul nu are voie să intervină.

     Recomandări pentru fluidizarea traficului rutier:

    – creșterea limitei de viteză la 70 km/h în localitățile în care fiecare sens are 2 benzi, iar între sensurile de mers există separatoare (de exemplu, localitățile dintre București și Giurgiu)

    – implementarea unui sistem electronic de monitorizare și control asupra traficului rutier, având la bază interoperabilitatea bazelor de date ale Registrului Auto Român (RAR), Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Autovehiculelor (DRPCIV), Autorității de Supraveghere Financiară pentru asigurările obligatorii de răspundere civilă auto (CEDAM), Companiei Naționale de Administrare A Infrastructurii Rutiere (CNAIR) pentru vigneta, Ministerului Finanțelor Publice pentru taxe, impozite și amenzi la regimul circulației, Autorității Rutiere Române (ARR) pentru licențierea vehiculelor de transport marfă sau călători) si ale Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (ISCTR).

       * Platforma electronică ar asigura controlul permanent (live) al tuturor vehiculelor aflate în trafic pentru valabilitatea ITP, RCA și rovigneta; taxa la trecerea pe poduri; neplata taxei locale/proprietate, neplata amenzilor; punerea în circulație a vehiculelor cu numere false, fără număr de înmatriculare sau a vehiculelor furate; deținerea licenței de transport (în cazul vehiculelor de transport marfă/persoane supuse licențierii) și respectarea greutății maxime admise pe axe.

       * Platforma electronică ar asigura controlul permanent al stării traficului prin valorile de trafic pe intervale orare, sărbători legale, perioade estivale; viteze medii de deplasare și tipul de vehicule aflate in trafic: autoturisme, autovehicule pasageri, comerciale, speciale etc.

    II. Traficul din București poate fi decongestionat prin revalorificarea căilor ferate existente și crearea unei centuri ferate a Capitalei

    Speakeri:

    Ion LIXANDRU, director general Romtrailer, membru RBL.

    Mihai ROHAN, președintele Patronatului cimentului, CIROM, membru RBL.

    – Traficul din București – Capitala României are cel mai congestionat trafic din Europa și al 5-lea în lume, conform TomTom. Bucureștenii pierd în fiecare zi în trafic la orele de vârf aprox. 57 de minute, comparativ cu timpul normal de deplasare. Într-un an, înseamnă peste 200 de ore pierdute. Istoric, nivelul de congestionare a traficului în București a crescut de la 39% în 2011, la 50% în 2016. Cel mai scăzut nivel în ultimii ani a fost înregistrat în 2013 (38%), iar cea mai mare creștere a congestionării a fost consemnată în 2016 (plus 7%).

    – Aeroporturile din București – Campionatul European de Fotbal din 2020, intrarea României în spațiul Schengen și creșterea conectivității României cu Europa și lumea vor atrage mai mulți turiști, funcționari europeni și șefi de stat, rezultând în creșterea congestionării Aeroportului Internațional Otopeni Henri Coandă. 

     

    POZIȚIA ROMANIAN BUSINESS LEADERS

    RBL propune ca soluțiile pentru traficul din București să urmărească în primul rând simplificarea vieții oamenilor care umblă prin oraș cu mașina, oferindu-le variante de eficientizare a mobilității.

    Concret, pentru a obține acest rezultat:

    – Solicităm aplicarea strictă a legii de circulație rutieră și propunem Primăriei Municipiului București să adopte următoarele modificări:

       *Ridicarea oricăror vehicule – cu excepția celor autorizate – care opresc sau staționează și astfel îngreunează sau blochează (1) circulația pietonilor pe trotuare sau treceri de pietoni, (2) perimetrele din apropierea școlilor semnalizate cu oprire sau staționare interzisă, (3) intersecțiile (distanța de 25 de metri de intersecție), (4) stații ale transportului local și la o distanță de 25 metri de acestea, (5) vizibilitatea indicatoarelor rutiere și (6) accesul în spitale, spații rezervate pentru curieri și alte vehicule de distribuție.

       *Montarea și funcționarea de semafoare temporizate în zonele importante din București, rezultând într-o îmbunătățire cu 12% a traficului și în reducerea fenomenului de a forța pe culoarea galbenă a semaforului.

       *Posibilitatea de a efectua virajul la dreapta în intersecțiile semaforizate, pe culoarea roșie, cu respectarea priorității pentru pietoni, fără a mai monta semafoare intermitente pentru această manevră.

       *Mutarea trecerilor de pietoni (acolo unde este posibil) la cel puțin 10-15 metri de colțul intersecției pentru a nu bloca intersecția pe direcția înainte, la acordarea de prioritate pentru pietoni.

       *Interzicerea parcării în ‘’spic’’ pe arterele principale sau cu trafic ridicat.

       *Interzicerea operațiunilor de curățenie, plombare, trasare a marcajelor rutiere, ridicare a gunoiului, curățire periodică a canalizării, plantare a florilor și desfășurare a orelor de condus pentru mașinile de școală de șoferi în intervalurile 7:30-9:30 și 16:00-19:00, în zilele lucrătoare.

       *Afișarea perioadei, a programului de lucru, a aprobării de la direcția de circulație, a schemei de amplasare a protecției și echipamentelor pentru lucrările efectuate în rețeaua rutieră, pe trotuare și piste de bicicletă și persoanele responsabile, cu telefon și e-mail.

       *Trasarea noilor marcaje rutiere imediat după aplicarea covoarelor asfaltice și finalizarea reparațiilor care acoperă sau fac să dispară marcajele de dirijare a intersecțiilor, pentru treceri de pietoni, de avertizare șamd.

       *Protejarea vizibilității indicatoarelor rutiere de vegetație, construcții neautorizate, parcări nelegale etc.

       *Introducerea obligativității ca parcarea de reședință pe spațiul public autorizat să fie liberă în zilele lucrătoare, în intervalul 8:00-17:00.

       *Interzicerea parcării pe spațiul public a tuturor vehiculelor comerciale care aparțin companiilor obligate prin licențiere să aibă spațiu propriu de parcare sau spațiu închiriat.

    – Propunem ca segmentul autostrăzii A1 situat între km 12 (ieșirea/intrarea în București) și km 19 (ieșirea/intrarea (din)spre Ciorogîrla și platforma logistică din zonă) să treacă la regim de drum cu 2 benzi pe sens (drum expres, drum rapid) din următoarele motive:

       *reglementările circulației pe autostradă interzic accesul cu biciclete, scutere și vehicule care dezvoltă o viteză inferioară vitezei minime pe autostradă pe acest segment din care se face accesul în șoseaua de centură, la zona comercială Militari (de o parte și de alta a A1), și la platforma logistică Ciorogîrla de la km 19.

       *fluxul mare de autovehicule care intră în București generează cozi zilnice de 3-6 km și accidente; introducerea drumului expres va determina reducerea treptată a vitezei de la 130 km/h la 70 km /h, cu atenționare de la km 17.

    – Propunem accesibilizarea intrărilor în oraș prin metrou și crearea de hub-uri de parcare la intrările în București, în apropierea metroului. Toate drumurile naționale care leagă București de localitățile vecine (Ploiești, Târgoviște, Bolintin, Mihăilești, Giurgiu, Oltenița, Lehliu și Urziceni) ar trebui să aibă parcări municipale în zona apropiată de stațiile pentru transport local și metrou.

    Recomandări pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare în zona București:

    RBL propune revalorificarea căilor ferate existente în jurul Capitalei pentru a construi centura ferată a Bucureștiului (transformată în metrou de suprafață) care să interconecteze parcările municipale propuse mai sus cu stații de metrou aflate în apropiere și cu Aeroportul Internațional Otopeni Henri Coandă. Concret, solicităm:

    – Respectarea termenului de adjudecare (25 mai 2018) pentru studiul de fezabilitate pentru legătura feroviară dintre Gara de Nord și Aeroportul Internațional Henri Coandă București, via Mogoșoaia, Balotești, cu subtraversarea DN19, conectarea cu 13,5 km existenți și construcția a 5,9 km de linie nouă. Studiul de fezabilitate pentru acest proiect era finalizat în 2015, iar acum este refăcut, fiind depuse 3 oferte.

    – Revitalizarea transportului suburban de căi ferate și a gărilor Cățelu, Cotroceni, Obor, Progresul și Mogoșoaia, cu subtraversarea și supratraversarea Bucureștiului.

    – Reînființarea Comisiei de mobilitate București-Ilfov și extinderea ei la o rază de 50-70 km, astfel încât să includă orașele Giurgiu, Târgoviște și Ploiești, spre exemplu, pentru decizii privind legăturile de tranzitare a Capitalei.

    Recomandări pentru Aeroportul Internațional Otopeni Henri Coandă

    – RBL propune realizarea unui studiu pentru optimizarea fluxurilor de călători în spațiul existent al aeroportului. Estimările specialiștilor indică faptul că studiul poate fi realizat în aprox. 30-45 de zile și poate rezulta în măsuri care să ducă la o creștere de 20-25% a fluxului de călători. Dat fiind contextul prezentat mai sus, autorităților române ar trebui să obțină creșterea capacității de flux de călători cu minim 30%, până în 2020.

    III. Respectarea angajamentelor făcute de autorități este principalul factor al dezvoltării infrastructurii feroviare

    Speaker: Mihai ROHAN, președintele Patronatului Cimentului (CIROM), membru RBL.

    Radiografia căilor ferate din România:

    – Dimensiunea rețelei – în 2016, România avea 11.000 de kilometri de căi ferate, la fel ca în urmă cu 100 de ani, respectiv sub jumătate din totalul rețelei din 1989 (24.000 de kilometri de căi ferate).

    – Gradul de electrificare – în 2016, puțin peste o treime (37,4%) din cei 11.000 de kilometri de căi ferate din România erau electrificați.

    – Viteza medie – astăzi, viteza medie a trenurilor de călători în România este de 45 km/h (include opririle), față de 60 km/h în România interbelică și față de 75 km/h astăzi în Austria și Ungaria. În privința trenurilor de marfă, viteza medie astăzi în România este de 20 km/h (inclusiv opririle).

    – Flota – În 2015, România avea 35.000 de vagoane (din care 1.700 pentru călători), de peste 4 ori mai puțin decât în 1990, când erau 153.000 de vagoane (din care 11.000 pentru călători, cu o capacitate de 400.000 de persoane pe zi). Diferența de 118.000 de vagoane a fost exportată de România ca fier vechi.

    – Promisiuni neonorate – În 2017, România era în urmă cu 8 ani față de promisiunile pe care și le-a asumat în cadrul construcției coridorulului Pan European. România a construit până în prezent aprox. 406 km de căi ferate dintr-un total de aprox. 890 de km care trebuiau deja finalizați. Chiar și pentru kilometrii finalizați, există probleme majore în execuție (Coslariu și Simeria), iar viteza în cadrul acestui coridor este de 160 km/h pentru călători și 120km/h pentru marfă în România, în timp ce în Europa viteza este de 300 km/h în linie tip I, între 250 și 280 km/h în linie tip mediu II și de 20-230 km/h în linie viteză normală tip III.

    – Rute-cheie inactive – În 2005, podul de cale ferată de la Grădiștea (ruta București-Giurgiu) s-a rupt și de atunci nu se circulă pe această rută (inclusiv spre Bulgaria se merge prin Videle – 62 km în plus), cu toate că au fost alocate fonduri pentru refacere la inundații. Mai există și alte tronsoane dezafectate care ar necesita urgent să fie repuse în circuit (de exemplu, Constanța – Mangalia, București – Mogoșoaia și Putna).

    POZIȚIA ROMANIAN BUSINESS LEADERS

    Romanian Business Leaders (RBL) cere autorităților române să respecte angajamentele luate față de partenerii europeni și propune și susține următoarele măsuri:

    – Recepția în cursul anului 2018 a cel puțin 140 de kilometri din rețeaua europeană de marfă și călători (TEN-T). Fără acești kilometri de cale ferată, viteza medie a trenurilor din România va scădea și mai mult, din cauza faptului că între Simeria și km 614 (4 secțiuni de cale) vor începe lucrări care vor face ca viteza să scadă pe acest tronson la 30 km/h.

    – Electrificarea urgentă a celor 58 de kilometri de cale ferată dintre Giurgiu (de la frontiera cu Bulgaria) și Rădulești (Videle), ca rută alternativă la tronsonul București-Giurgiu (prima secțiune de cale ferată de pe teritoriul Țării Românești), care este închisă de peste 12 ani. Urgența propunerii este accentuată de faptul că Bulgaria și Grecia au reclamat la Comisia Europeană că nu se pot conecta la TEN-T din cauza nefuncționării rutei feroviare Giurgiu – București și că trebuie să schimbe partida (locomotiva) deoarece nu există continuitate de la Ruse, respectiv Giurgiu.

    – Realizarea urgentă a unui studiu de fezabilitate pentru liniile de mare viteză din România. Cu toate au fost încheiate protocoale pentru realizarea liniei de mare viteză între Viena, Budapesta-București-Constanța, progresul întârzie din cauza părții române. Ungaria a anunțat deja că are asigurate fondurile necesare pentru studiul de fezabilitate pentru o linie de mare viteză între Budapesta și Cluj-Napoca.

    – În ciuda suprafeței și a lungimii rețelei feroviare preexistente, România a pierdut poziția dominantă în regiune în fața Austriei și Ungariei, din cauza marilor întârzieri în execuție din zona Simeria și Coslariu. Vecinii României sunt tot mai interesați să se conecteze cu țara noastră, cel mai recent anunț venind din partea Serbiei, care vede necesară o linie de mare viteză între București și Belgrad.

    – Realizarea unui coridor rutier și feroviar care să lege cele trei mări europene: Marea Baltică de Marea Adriatică și de Marea Egee.

    ***

    LIVE VIDEO