Fundația Romanian Business Leaders

Autor: Chirita Cosmin

  • 55 de profesori MERITO lucrează împreună la transformarea meseriei de profesor în România

    55 de profesori MERITO lucrează împreună la transformarea meseriei de profesor în România

     

    Comunitatea profesorilor valoroşi ai Românei recunoscuți anual de Romanian Business Leaders (RBL) a crescut cu 12 noi membri. Din 2016, comunitatea RBL a premiat 55 de profesori care interacționează cu peste 8.200 de elevi, profesori și părinți, în medie, în fiecare an.

    În 4 septembrie 2020, peste 100 de lideri din business şi profesionişti din Educaţie au sărbătorit a V-a generație de profesori MERITO, într-o gală care pentru al treilea an la rând s-a desfășurat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României.

    “Gala MERITO este, probabil, pentru noi, cei care lucrăm zi de zi în Educaţie, platforma cea mai cunoscută şi apreciată de recunoaştere a meritelor profesorilor excepţionali din toată ţara. Gala MERITO este şi o sursă ce ne umple paharul cu motivaţie de a merge mai departe pentru încă un an şcolar, cât şi o îmbinare fără precedent între mediul privat, mediul asociativ şi şcoală. Capacitatea de a crede în mai bine şi de a face tot ce îi stă în puteri pentru acel mai bine în care speră este ceea ce diferenţiază profesorul MERITO, iar elementele definitorii ale acestuia sunt empatia şi acea dorinţă de a nu lăsa niciun copil în urmă”, a declarat Ligia Deca, Consilier Prezidenţial, Departamentul Educaţie şi Cercetare din cadrul Administraţiei Prezidenţiale, în deschiderea Galei MERITO 2020.

    Cei 12 profesori care se alătură din acest an comunității MERITO sunt oameni care îşi lasă amprenta pozitiv asupra generaţii întregi şi fac cinste meseriei de profesor, precum: Graţiela Petcu, directoarea unei școli gimnaziale dintr-un sat buzoian, care a dus şcoala între primele din judeţ ca rezultate şi a transformat-o într-o “fabrică de viitor”; ca educatoarea Vasilica Găzdac, în a cărei sală de grădiniță din Salva, jud. Bistriţa-Năsăud, copiii rămân conectaţi la tradiţii şi prind drag de şcoală; ca Doina Gosav din Vaslui, care a integrat tehnologia în orele de chimie și pregăteşte voluntar elevi din mediul rural pentru admiterea la medicină, cu rezultate excelente sau ca Elena Jebelean din Timișoara, care predă Limba şi Literatura Română viitorilor pedagogi, prin „metoda exploziei stelare, tehnica acvariului sau mozaicuri”, printre multe altele.

    Sunt oameni ca Vladimir Bogosavlievici, din Cluj-Napoca, care a scos orele de Istorie din clasă, prin tururi stradale şi care scrie cărţi împreună cu elevii lui; ca Mirela Spiţă, învăţătoarea din Bacău care consolidează „templul educaţiei” pentru elevii ei şi îi învaţă să îşi gestioneze emoţiile; ca Cristina Dudan, profesoară în Făgăraş, care construieşte o şansă pentru fiecare elev al ei şi a schimbat tiparele predării Biologiei sau ca Mihai Bădiţă, profesor de educaţie muzicală la Sibiu, care formează elevi pasionaţi de clarinet pentru performanţă.

    Sunt oameni ca Rodica Gavriş-Pascu, învățătoarea din Cluj-Napoca, care a inventat metoda DINO ca să gestioneze conflictele şi să îi înveţe mai departe pe elevi, astfel încât să vină “La şcoală cu plăcere”; precum Cătălin Ciupală, profesorul de matematică care a pornit primul laborator VR din România, la Braşov, unde elevii săi au creat peste 100 de clipuri video online despre probleme de matematică și științe; ca Anca Tăut, învăţătoarea din Zalău, care dezvoltă în copii valorile necesare să producă o schimbare în țară şi îi învaţă pe părinţi cum să le fie alături copiilor în utilizarea tehnologiei sau precum Aida Frujină, învățătoarea din București, care uneşte şi ghidează peste timp fiecare generaţie printr-o tematică unică şi care construieşte procesul de învăţare precum o joacă, încât elevii să îl îndrăgească.

    Din 2016, Proiectul MERITO recunoaşte public și material meritele profesorilor valoroși ai României, prin Gala anuală. Comunitatea profesorilor laureaţi a crescut la 55 de dascăli, care împreună cu antreprenorii și managerii din RBL lucrează ca să multiplice în sistemul de educație bune practici de predare, prin intervenţii de învăţare colaborativă, o voce a profesorilor și printr-o platformă online. Misiunea proiectului MERITO este de a transforma meseria de profesor în România, în sensul de a o profesionaliza, a o face din nou dezirabilă pentru tineri şi apreciată în societate.

    Informații complete despre cine sunt, ce fac și metodele de predare ale celor 55 de profesori MERITO și recomandări de profesori valoroși pentru ediția Galei MERITO din 2021, direct pe www.merito.ro.

     

  • Învăţare colaborativă online pentru peste 3.600 de profesori, prin MERITO, de la închiderea şcolilor

    Învăţare colaborativă online pentru peste 3.600 de profesori, prin MERITO, de la închiderea şcolilor

    „Webinariile şi comunitatea #MERITO mi-au schimbat stilul de predare offline şi online.” – testimonialul unui profesor participant la webinarele MERITO

    În proiectul MERITO, răspândim Educaţia de calitate pentru fiecare copil, în fiecare clasă, prin bunele practici ale profesorilor valoroşi, pe care i-am recunoscut în cei 5 ani de proiect de până acum şi în care investim continuu.

    Scalăm proiectul prin comunităţi locale de profesori, ce vin #împreună pentru a învăţa colaborativ; prin „vocea MERITO”, dedicată cercetările în Educaţie, poziţiilor publice şi apariţiilor în media ale profesorilor laureaţi, pentru a creşte statutul meseriei şi printr-o platformă online de bune practici, pe care o dezvoltăm.

    De pe 11 martie, odată cu închiderea fizică şcolilor, profesorii MERITO şi-au transferat procesele de învăţare cu elevii în mediul online, aşa cum mulţi #profesorivaloroşi din toată ţara au depus eforturi să îşi adapteze lecţiile. De la platforme online de învăţare şi evaluare, instrumente de interacţiune regândite, tehnici de a ţine elevii conectaţi la propria învăţare şi până la propriile provocări în a integra tehnologia şi „digitalizarea forţată a Educaţiei”, toate acestea au fost parte din efortul profesorilor de a creşte şi a se recalibra pentru a continua Educaţia de calitate.

    Mai mult decât atât, profesorii MERITO, împreună cu profesori parteneri, invitaţi şi cadre didactice conştiente de propriile nevoi de formare continuă, au făcut un efort suplimentar de energie, timp şi pregătire investite pentru a învăţa colaborativ.

    „Vă mulţumim pentru profesionalismul demonstrat și pentru generozitatea cu care ne-ați împărtășit toate aceste experiențe și resurse valoroase! Ne-au fost de un real folos și am simțit un suport permanent care ne-a ajutat mult în predarea online.” – testimonial al unui profesor participant la webinarele MERITO

    În comunitatea MERITO, am dezvoltat peste 50 de intervenţii online, în această perioadă, prin care am ajuns la peste 3.600 de profesori din toată ţara, şi chiar diaspora:

    • 9 webinare publice, de învăţare colaborativă, pe abordări, principii, practici, instrumente şi platforme interactive în relaţia cu elevii, în care 30+ profesori MERITO şi invitaţi şi-au împărtăşit propriile practici din această perioadă, pentru 1.631 de cadre didactice;
    • 31 de „cafenele”, webinare şi întâlniri de lucru, interne şi publice, în care profesorii au interacţionat cu experţi pe temele apăsătoare ale perioadei, au schimbat bune practici şi au învăţat;
    • acţiuni şi evenimente conexe şi partenere, în cadrul cărora profesorii din comunitate şi-au pus la dispoziţie expertiza, resursele, know-how-ul şi energia pentru a răspândi Educaţia de calitate, cu peste 50.000 de vizualizări în mediul online;

    “MERITO e mai mult decât un proiect, e o paradigmă a modului diferit de abordare a educației din România, în context de criză, oferind, generos, prin dascălii excepționali care i-au creat ,,aripi”, modele de schimbare în Bine, Frumos și Eficient a învățământului românesc…Vă mulțumim că ne-aţi oferit, în aceste webinarii captivante, exemple practice, cele mai necesare acum, căi de urmat și picături de…suflet!” – testimonialul unei profesoare participante la webinarele MERITO

    Investiţia noastră în profesorii din comunitate a continuat prin acces la experţi invitaţi, resurse necesare în această perioadă şi oportunităţi relevante. În plus, aceştia au început procese de ideaţie şi dezvoltare de intervenţii de învăţare pentru profesori, dar şi remediale pentru elevi, pe parcursul verii, pe lângă cercetările pe care le derulează şi iniţiativele personale, astfel încât cât mai mulţi elevi din România să aibă acces la Educaţie de calitate, prin profesori valoroşi – o colecţie de inspiraţie a realizărilor acestora este disponibilă aici şi pe pagina MERITO.

  • Ce ar trebui să știe elevii de 5-10 ani, la finalul claselor „0” și I-IV? Ghiduri pentru părinţi, de la Alina Hoară, profesor MERITO

    Ce ar trebui să știe elevii de 5-10 ani, la finalul claselor „0” și I-IV? Ghiduri pentru părinţi, de la Alina Hoară, profesor MERITO

    Învățătoarea Alina Hoară, de la Liceul de Artă din Sibiu, profesor laureat MERITO, vine în sprijinul părinților români cu două ghiduri despre abilitățile și competențele de limba română și matematică și explorarea mediului, pe care ar trebui să le aibă copiii de 5-10 ani la finalul fiecărui an școlar din ciclul de învățământ primar.

    „Toți trecem printr-o perioadă aparte a învățământului românesc. Elevii parcă sunt „home-schooled”, părinții sunt facilitatorii copiilor, iar cadrele didactice sunt îndrumătorii din spatele ecranului. Aceste ghiduri vă ajută pe voi, părinții, să vă informați despre ce ar trebui să știe copilul vostru la final de an școlar, în funcție de etapa în care se află. Materialele sunt realizate în conformitate cu programele școlare în vigoare”, precizează Alina în prefața ghidurilor.

    Ghidul pentru limba română prezintă abilitățile și competențele pentru acte de vorbire (funcții ale limbii), dialog (reguli în dialogul verbal), vorbire eficientă, discurs oral, scriere funcțională și imaginative, vocabular, fonetică, ortografie, punctuație, despărțire a cuvintelor, texte literare și intuire a claselor morfologice.

    Ghidul pentru matematică și explorarea mediului organizează abilitățile și competențele legat de numere, fracții, efectuarea de operații (adunare, scădere, înmulțire, împărțire) și ordinea lor, rezolvarea de probleme, orientarea spațială și localizări în spațiu, figure plane (2D) și corpuri geometrice (3D), concepte de bază (lungime, capacitate, masă, timp, bani) și unitățile lor de măsură, colectarea, citirea, înregistrarea, organizarea și reprezentarea datelor, corpul omenesc, plante și animale, universul, forțe, mișcare, transfer de energie, unde și vibrații și medii de viață.

     

    DESPRE MERITO

    MERITO este un proiect de transformare a meseriei de profesor, prin recredibilizarea acesteia în societate şi propagarea culturii învăţării colaborative între profesori. Credem în profesori ca agenţi de schimbare în Educaţie, care pot răspândi Educaţia de calitate pentru fiecare copil, în fiecare clasă.  De 5 ani, MERITO coagulează o comunitate naţională de profesori valoroşi, pe care îi premiază, cărora le recunoaşte public meritele în Gale anuale şi în care investeşte continuu încredere, energie şi resurse. Sprijinim profesorii să înveţe colaborativ în comunităţi locale, să devină un pol de expertiză, cu o voce publică şi să îşi răspândească bunele practici. Profesorii MERITO, activi în 10 comunităţi, sunt o sursă de inspiraţie şi bune practici pentru peste 10.000 de profesori, până în prezent, în peste 150 de intervenţii directe pe care le-au avut. MERITO este un proiect dezvoltat de lideri de business, reuniţi sub umbrela RBL, care se implică în cauza profesorilor din România, în peste 1.000 de ore de voluntariat, până acum.

  • Peste 700 de profesori inspiraţi de bunele practici ale profesorilor MERITO, în octombrie

    Peste 700 de profesori inspiraţi de bunele practici ale profesorilor MERITO, în octombrie

    În proiectul MERITO, am început să răspândim Educaţia de calitate pentru fiecare copil, în fiecare clasă, prin bunele practici ale profesorilor valoroşi, pe care i-am recunoscut în cei 4 ani de proiect de până acum şi în care investim continuu.

    Scalăm proiectul prin comunităţi locale de profesori, ce vin #împreună pentru a colabora şi învăţa; prin „vocea MERITO”, dedicată poziţiilor publice şi apariţiilor în media ale profesorilor laureaţi, pentru a creşte statutul meseriei şi printr-o platformă online de bune practici, pe care o dezvoltăm.

    În octombrie, profesorii MERITO şi-au dus mai departe bunele practici, inspiraţia şi energia de a face Educaţie cu pasiune şi din vocaţie către peste 700 de profesori, prin „cafenelele MERITO” locale şi ateliere de învăţare, organizate pe cont propriu sau prin acţiuni ale partenerilor, precum Conferinţele SuperTeach, Atelierele MEMIS, Festivalul Educaţiei InEdu, atelierele OvidiuRo sau la Conferinţa RBL Cluj. Pe lângă activitatea de la clasă, profesorii MERITO au avut 20 de intervenţii în comunităţi şcolare din Maramureş, Sălaj, Buzău, Iaşi, Suceava, Harghita, Sibiu, Timiş, Braşov sau Cluj, ce au vizat inclusiv peste 100 de elevi şi 150 de părinţi, prin ateliere dedicate acestora.

    Daniela Cerdeev, profesor MERITO, speaker la Conferinţa SuperTeach Suceava, în faţa a peste 300 de cadre didactice

    Temele abordate în aceste acţiuni au cuprins de la împărtăşire de bune practici, dezbateri despre status quo-ul sistemului de Educaţie, acţiuni comune pentru Educaţia de calitate şi până la toleranţă, cultivarea lecturii sau metode de a folosi muzica în predare.

    „Realitatea noastră este cea a învățătorilor, educatoarelor și profesorilor din zona Abrudului, care nu se mulțumesc să vadă doar o meserie în ceea ce fac zi de zi la clasă, ci o duc înspre artă: arta de a șlefui oameni și caractere. Seara asta a fost o seară în care am văzut oameni de calitate care nu se mulțumesc cu stereotipiile reformelor oficiale impuse „de sus”, dascăli ce au construit punți între ei și copiii de la clasă, mergând tocmai pe ideea cheie a comunității #MERITO, aceea a unei școli percepute ca o familie extinsă.”– testimonialul unei profesoare participante la cafeneaua MERITO a comunităţii locale din Abrud.
    Cafenea MERITO la Baia Mare: lansarea cărţii „Homeric” a Doinei Ruşti, prozatoare contemporană, găzduită de Tatiana Cauni şi Bogdan Raţiu, laureaţi MERITO
    „Venind la această întâlnire, prilej de reflecţie pe tema condiţiei tale de educator, ţi se confirmă faptul că şi alţii gândesc la fel. Şcoala nu ar trebui să ceară uniformizare, experienţele noastre, ca profesori, sunt diverse – nu toate merele sunt verzi, nu toate sunt roşii, natura nu are această pretenţie de a le face pe toate la fel, de ce am vrea noi asta, în fond, într-un scenariu de-a dreptul distopic.
    La un moment dat, o elevă de clasa a XI-a, care ne-a următit din culise, cu telefonul transformat în agendă, ne-a spus că a vrut mereu să devină profesoară. Discuţia noastră n-a făcut-o să-şi schimbe opţiunea. Dimpotrivă. Următoarea întâlnire, la Buzău, este joi, 7 noiembrie.” –     „mărturia” Mihaelei Nicolae, după a doua cafenea #MERITO din Buzău, facilitată împreună cu Monica Mocanu şi Dănuţ Solcan, laureaţi MERITO
    Cafeneaua MERITO din Buzău, din luna octombrie

    Pe 5 octombrie, am celebrat Ziua Internaţională a Profesorului, prin mai multe evenimente, cât şi apariţii în media, prin care am pus în lumina reflectoarelor exemplele pozitive de profesori, către publicul larg, precum: exerciţiul fantezist al lui Doru Căstăian despre şcoala viitorului; povestea proiectului spusă de Măriuca şi Florin Talpeş, iniţiatorii proiectului, La Radio cu Andreea Esca sau ediţia „În faţa ta” dedicată profesorilor, cu Ana-Maria Rusu şi Bogdan Raţiu. Noi, echipa MERITO, simţim o schimbare în percepţia publică legată de meseria de profesor.

    Continuăm şi amplificăm demersurile de a răspândi Educaţia de calitate pentru fiecare copil, în fiecare clasă, prin #profesorivaloroşi, iar sprijinul tău este important. Te poţi implica în dezvoltarea comunităţilor locale şi susţinerea acţiunilor profesorilor MERITO; documentarea generaţiei MERITO 2020 sau pregătirea componentelor proiectului de anul viitor, scriindu-ne aici.

  • Comunicat de presă privind legea dialogului social

    Comunicat de presă privind legea dialogului social

    Modificarea Legii dialogului social nu trebuie să afecteze competitivitatea economică a României, nici interesele investitorilor și ale salariaților.

    Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) își exprimă îngrijorarea cu privire la evoluția procesului legislativ de modificare a legii dialogului social. Proiectul de lege a fost respins de Senatul României în noiembrie 2018 și este în prezent înregistrat pentru dezbatere la Camera Deputaților.

    Graba cu care se dorește adoptarea unui proiect de modificare a legii dialogului social este nejustificată, în condițiile în care amendamentele propuse la textul aflat în prezent în dezbatere încalcă principiul Organizației Internaționale a Muncii referitor la negocierile colective voluntare. Proiectul instituie un dezechilibru major între partenerii sociali și conține prevederi care anulează de facto conceptul de dialog social constructiv și echilibrat. Trebuie menționat că proiectul a primit aviz negativ de la Consiliul Economic și Social.

    CDR consideră că procesul de modificare a legii dialogului social trebuie să urmeze toate etapele procesului legislativ și anume: studiu de impact, punctul de vedere al Guvernului și consultare reală a patronatelor și sindicatelor care să țină cont de toate argumentele subliniate de părțile implicate. Mai mult, CDR consideră că, în multe dintre aspectele prevăzute în proiect și Consiliul Concurenței trebuie să exprime o opinie.

    Coaliția pentru Dezvoltarea României consideră că unul dintre pilonii de bază ai competitivității economiei României îl constituie piața muncii, care întâmpină în prezent probleme majore, în mod special din cauza deficitului forței de muncă. O reglementare care ar dezechilibra dialogul social nu poate fi nici în interesul salariaților și nici în cel al investitorilor.

    CDR solicită Parlamentului României să nu adopte aceste modificări în grabă, fără o amplă consultare cu toate părțile implicate. Pentru a avea o legislație stabilă care să nu deterioreze suplimentar piața muncii, Parlamentul ar trebui să caute un acord al patronatelor și sindicatelor reprezentative la nivel național pe schimbările propuse.

    Comunicatul de presă şi anexa tehnică a acestuia, în format electrinic, pot fi consultate aici.

    –

    Despre Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR)

    CDR este o inițiativă privată, apolitică, construită ca un acord de colaborare prin participarea colectivă a membrilor săi și reunește organizații cum sunt Camera Americană de Comerț în România (AmCham), Camera Franceză de Comerț în România (CCIFER), Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Camera de Comerț și Industrie Română-Germană (AHK), Romanian Business Leaders (RBL), Consiliul Investitorilor Străini (FIC), Consiliul Național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) sau Confederația Patronală Concordia (CPC). Membrii CDR contribuie voluntar cu resursele și expertiza necesară formulării unor opinii comune cu privire la politici publice cu impact asupra mediului de afaceri. Companiile reprezentate de cele 25 de organizații de afaceri membre CDR angajează peste un milion de oameni și generează aproximativ 50% din PIB. Scopul CDR este de a oferi o bază coerentă pentru consultare cu Guvernul și alte instituții publice pe teme care au impact asupra climatului economic și de afaceri din România.

  • Legea Turismului, în forma aprobată de Guvern, nu aduce nicio soluţie relevantă pentru viitorul turismului românesc

    Legea Turismului, în forma aprobată de Guvern, nu aduce nicio soluţie relevantă pentru viitorul turismului românesc

    Grupul de Lucru pe Turism al Coaliţiei pentru Dezvoltarea României (CDR) a susţinut miercuri, 29 mai 2019, o conferinţă de presă privind cele mai presante subiecte pentru turismul românesc. GL Turism al CDR consideră că Legea Turismului, în forma aprobată de Guvern, nu aduce nicio soluţie relevantă pentru viitorul turismului românesc şi solicită modificarea substanţială a acesteia, în Parlament.

    În contextul etapei decizionale legislative, din Camera Deputaţilor, în care se află proiectul Legii Turismului, Grupul de Lucru pe Turism al CDR observă următoarele: 

    1.Legea Turismului este în dezbateri de peste 14 ani. Multe state europene nu au o lege a turismului, iar aceasta nu ar fi necesară în România decât dacă ar rezolva o serie de probleme grave, cu care se confruntă domeniul şi ar emana o viziune şi o strategie coerentă pentru următorii 20 de ani.

    2.Problemele grave din turism, în acest moment, sunt legate de: promovarea României ca destinaţie turistică, forţa de muncă, educaţia şi pregătirea profesională în domeniu; debirocratizare şi simplificare. Legea menţionată nu vine pe aceste teme cu o viziune sau o strategie şi nici măcar cu soluţii punctuale coerente.

    3.Un alt rol al acestei legi ar fi sa centralizeze toate reglementările domeniului. Deşi, autorităţile au avut acest scop, legea trecută de Guvern nu rezolvă nici măcar această problemă.

    4.Cea mai stringentă temă este cea legată de promovarea României ca destinaţie turistică. Grupul de Lucru pe Turism al CDR a prezentat, atât Guvernului, cât şi Parlamentului, un document de poziţie critică faţă de soluţia prevăzută în forma actuală a legii, cu privire la Organizaţiile de Management al Destinaţiilor (OMD). De asemenea, alături de alte 17 asociaţii profesionale şi patronale din România, a propus o soluţie funcţională privind parteneriatul public-privat, atât la nivel local, dar şi la nivel regional (judeţean) şi, mai ales, naţional, luând în considerare modele existente în UE. Forma actuală a Legii Turismului ignoră aceste propuneri şi statuează un mod de lucru în parteneriat doar la nivel local, impropriu şi nefuncţional. Considerăm că la baza actualei legi nu a existat un studiu de impact, iar din dialogul existent cu mediul de afaceri nu au fost preluate propunerile de substanţă, venite din industrie.

    5.Nu în ultimul rând, reglementările unor concepte, cuprinse de forma actuală a Legii, sunt incomplete sau insuficiente faţă de necesităţi. Construcția OMD trebuie să genereze adaptarea altor acte normative la conceptul OMD. De exemplu, Codul Fiscal trebuie adaptat la viziunea de OMD. E nevoie, totodată, de clarificarea și legiferarea statutului platformelor de booking online, prin cadrul pentru camere de închiriat și cazările în regim de economie circulară și atragerea acestora în OMD locală / județeană.

    De asemenea, GL Turism CDR reiterează necesitatea modificării anumitor prevederi ce reglementează tratamentul fiscal al bacşişului în domeniul HORECA din România, de către Ministerul Finanţelor Publice. Daniel Mischie, CEO al Grupului City Grill şi reprezentant RBL în Grupul de Lucru, a subliniat importanţa legalizării bacșișului în HORECA, cu efective pozitive în stimularea forței de muncă din domeniu.

    MFP a renunţat la aplicarea reglementărilor privind bacşişul pentru că:

    1. Măsura a fost adoptată de MFP în contextul controalelor ANAF. Intenţia nu a fost să reglementeze impozitarea bacşişului, ci să găsească o soluţie privind banii nefiscalizaţi, găsiţi în casele de marcat.
    2. Operatorii economici erau obligaţi să emită bonuri fiscale pentru bacşiş în condiţiile în care reglementările nu au reuşit să acopere toate situaţiile posibile întâlnite în diferite domenii de activitate (livrarea la domiciliu, taximetria, cazarea în unităţi hoteliere ş.a.)
    3. S-a introdus în definiţia bacşişului şi „restul dat de vânzător clientului şi nepreluat de acesta în mod voluntar”, ceea ce a făcut dificilă aplicarea prevederilor în zona comerţului cu amănuntul.

    Totodată, GL Turism CDR trage, din nou, un semnal de alarmă privind criza forţei de muncă din România şi a nevoii mediului de afaceri de a înlesni întreg procesul de angajare a lucrătorilor extra-comunitari. E nevoie ca acest proces să fie facilitat începând din etapa depunerii dosarului pentru avizul de angajare a lucrătorului, a obţinerii vizei şi permisului de şedere de către acesta şi până la contractarea lucrătorului de către angajator. GL Turism CDR a iniţiat demersurile de centralizare a procesului complet şi solicită tuturor instituţiilor implicate (Ministerele: Muncii; Afacerilor Externe; Afacerilor Interne; Educaţiei; Turismului; Finanţelor Publice şi Economiei) un dialog interministerial pe temă.

    În concluzie, Grupul de Lucru pe Turism al CDR solicită retragerea de către Ministrul Turismului sau modificarea substanţială a formei propuse a Legii Turismului, în Parlament, constatând lipsa unei soluţii relevante pentru viitorul turismului românesc în forma curentă a Legii.

    GL Turism pune la dispoziţie expertiza mediului de afaceri şi a membrilor săi, pe lângă lista de propuneri de modificare anexată, reiterând invitaţia la dialog cu reprezentanţi ai Ministerului de resort, după 6 luni fără răspuns.

    Expunerea mesajelor din conferinţa de presă: profit.ro, hotnews.ro, zf.ro ş.a.

    –

    Despre Coaliţia pentru Dezvoltarea României

    CDR este o inițiativă privată, apolitică, construită ca un acord de colaborare prin participarea colectivă a membrilor săi și reunește organizații cum sunt Camera Americană de Comerț în România (AmCham), Camera Franceză de Comerț în România (CCIFER), Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Camera de Comerț și Industrie Română-Germană (AHK), Romanian Business Leaders (RBL), Consiliul Investitorilor Străini (FIC), Consiliul Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) sau Confederația Patronală Concordia.

    Membrii CDR contribuie voluntar cu resursele și expertiza necesară formulării unor opinii comune cu privire la politici publice cu impact asupra mediului de afaceri. Companiile reprezentate de cele 25 de organizații de afaceri membre CDR angajează peste un milion de oameni și generează aproximativ 50% din PIB. Scopul CDR este de a oferi o bază coerentă pentru consultare cu Guvernul și alte instituții publice pe teme care au impact asupra climatului economic și de afaceri din România.

  • #MERITO retreat – ce transformare majoră urmărim în sistemul de Educaţie?

    #MERITO retreat – ce transformare majoră urmărim în sistemul de Educaţie?

    După MERITO SummerCamp 2018, am decis scalarea proiectului prin comunităţi profesionale locale şi regionale de profesori, împreună cu lideri de business, care colaborează pentru a asigura învăţare relevantă pentru fiecare copil, din clasele lor.
    La final de aprilie, am reunit profesori laureaţi şi echipa de proiect, pentru a identifica o transformare majoră în Educaţie, pe care o urmărim cu MERITO în următorii ani, prin comunităţi.
    Am pornit în retreat, de la nevoia de dezvoltare a proiectului şi de a urmări o transformare majoră în sistem, la a cărei rezolvare MERITO să poată contribui.
    Am identificat 2 probleme majore de sistem, pentru care MERITO poate contribui semnificativ la rezolvarea acestora sau cristalizarea unei soluţii:
    • Lipsa unui sistem performant de pregătire şi evaluare continuă a profesorilor şi a unui proces naţional de valorizare şi profesionalizare a profesorilor din România;
    • Ciclul complet de viaţă profesională a profesorilor nu este abordat integrat de către sistem – în subsidiar, formarea socio-emoţională şi profesională a profesorilor este inadecvată.
    Apoi, am schiţat câteva soluţii, pe care, împreună cu profesorii MERITO, ni le-am asumat să le dezvoltăm împreună, sub umbrela MERITO:
    • Platformă online de bune practici pentru profesori;
    • Creşterea atractivităţii meseriei (în rândul elevilor şi studenţilor);
    • Program de mentorat profesor-profesor;
    • Dezvoltarea atelierelor MERITO: de formare continuă, autocunoaştere şi dezvoltare personală pentru profesori;
    • Kit de vizibilitate şi transformare a şcolilor.
    Implică-te în dezvoltarea comunităţilor MERITO şi a iniţiativelor sub umbrela proiectului aici sau contactează-l pe cosmin.chirita@rbls.ro.
  • Scrisoare privind modificarea legii ANPC prin OuG 2019

    Scrisoare privind modificarea legii ANPC prin OuG 2019

    Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) a transmis vineri (25 ianuarie 2019) către decidenți din România o scrisoare în care a explicat consecinţele modificării prin Ordonanță de urgență acte normative din domeniul protecției consumatorilor. Scrisoarea a fost transmisă Prim-ministrului, Ministrului Economie, Ministrului pentru mediul de afaceri şi Ministrului pentru afaceri externe.

    CDR consideră că proiectul de OUG poate avea implicații negative majore asupra dezvoltării economice a României și asupra satisfacerii intereselor consumatorilor români. Motivele şi solicitările CDR sunt expuse pe larg în scrisoarea disponibilă pe pagina de internet a CDR.

    Despre Coaliția pentru Dezvoltarea României

    CDR este o inițiativă privată, apolitică, construită ca un acord de colaborare prin participarea colectivă a membrilor săi și reunește organizații cum sunt Camera Americană de Comerț în România (AmCham), Camera Franceză de Comerț în România (CCIFER), Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Camera de Comerț și Industrie Română-Germană (AHK), Romanian Business Leaders (RBL), Consiliul Investitorilor Străini (FIC) sau Confederația Patronală Concordia.

    Membrii CDR contribuie voluntar cu resursele și expertiza necesară formulării unor opinii comune cu privire la politici publice cu impact asupra mediului de afaceri. Companiile reprezentate de cele 25 de organizații de afaceri membre CDR angajează peste un milion de oameni și generează aproximativ 50% din PIB. Scopul CDR este de a oferi o bază coerentă pentru consultare cu Guvernul și alte instituții publice pe teme care au impact asupra climatului economic și de afaceri din România.

  • Scrisoare deschisă referitoare la introducerea pe agenda CSAT a unor subiecte ce privesc siguranța națională

    Scrisoare deschisă referitoare la introducerea pe agenda CSAT a unor subiecte ce privesc siguranța națională

    Stimate domnule Președinte,
    Stimate doamne și stimați domni,

    Adresăm Consiliului Suprem de Apărare a Țării în numele Coaliției pentru Dezvoltarea României (CDR) o scrisoare deschisă prin care facem public demersul nostru de a solicita includerea pe agenda CSAT, începând cu ședința din 28 decembrie 2018, a unor subiecte care prin efectele lor preconizate asupra sectoarelor strategice din economie, respectiv energie, financiar și comunicații, privesc siguranța națională: impactul OUG adoptată de Guvernul României în ședința din 21 decembrie 2018 asupra stabilității fiscale, predictibilității procesului legislativ și deficitului de forță de muncă.

    CDR reprezintă companii românești și străine, mici și mari care contribuie cu peste 50% la PIB-ul României și angajează peste 1,2 milioane de oameni. Credem că vocea noastră trebuie ascultată.

    Coaliția pentru Dezvoltarea României consideră că este timpul să completăm agenda CSAT cu subiecte de actualitate, care pot transforma într-un mod ireversibil bunăstarea si granițele economice ale României, mai ales într-un context global în evoluție.

    Degradarea până la eliminare a dialogului social din România, lipsa unei consultări reale și a unor analize de impact, modul pompieristic în care orice dorință a guvernului se traduce aproape peste noapte în ordonanțe de urgență, unele cu magnitudine greu de măsurat, cum ar fi cea de anul trecut cu transferul contribuțiilor sociale de la angajator la angajat sau acesta din 21 decembrie la care am făcut referire mai sus, ne îndreptățesc să considerăm că este amenințată siguranța atât a investițiilor prezente cât și viitoare, cu impact direct și indirect asupra populației.

    CDR reprezintă nu numai vocea companiilor, dar și a angajaților acestora, într-o piață a muncii în care numărul de oameni activi este în scădere, fapt care reprezintă unul dintre cele mai importante riscuri de securitate națională. La acesta se adaugă riscul fiscal: peste 230 de modificări anuale ale Codului Fiscal sunt nefirești și denotă o guvernare prin OUG in care Parlamentul a devenit o anexă a Guvernului.

    Conform Art. 115, aliniatul 4 din Constituția României, încă în vigoare, Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora.

    Stimate doamne și stimați domni, avem nevoie de predictibilitate, stabilitate, transparență și încredere!

    În România zilelor noastre, toate acestea reprezintă încă doar niște deziderate.

    Ordonanța de Urgență din seara zilei de 21 decembrie, o zi simbolică pentru poporul român, riscă să declanșeze o criză a economiei românești prin lipsa oricărui studiu de impact, a unor norme metodologice, după cum toți specialiștii din domeniu au subliniat din primul moment.

    Stimate Domnule Președinte,

    Dorim să semnalăm, și prin acest mod că aceste metode atentează pe fond la siguranța națională, aspect demn de a fi abordat în ședințele strategice al CSAT.

    Cu încredere în viitor,

    Romanian Business Leaders (RBL), Camera de Comerț Americană în România (AmCham), Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private mici şi mijlocii din România (CNIPMMR), Confederaţia Patronală Concordia (Concordia), Consiliul Investitorilor Străini (FIC), Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Franceză în România (CCIFER), Camera de Comerţ şi Industrie Română-Germană (AHK).

  • Scrisoare deschisă referitoare la OUG privind noile măsuri fiscal-bugetare

    Scrisoare deschisă referitoare la OUG privind noile măsuri fiscal-bugetare

    Stimată doamnă prim-ministru,

    Vă scriem în numele Coaliției pentru Dezvoltarea României (CDR), într-un ultim efort de a preîntâmpina o decizie a Guvernului pe care îl conduceți și care riscă să aibă consecințe deosebit de grave pentru economia României. CDR reprezintă companii românești și străine, mici și mari care contribuie cu peste 50% la PIB-ul României și angajează peste 1,2 milioane de oameni. Credem că vocea noastră merită ascultată.

    Suntem convinși că nu doriți să creați probleme mediului de afaceri și economiei și că la baza deciziei dumneavoastră de a adopta această Ordonanță de Urgență stau bunele intenții. Din păcate, această ordonanță a fost elaborată fără o analiză serioasă și fără o consultare cu specialiști în domeniile pe care le reglementează sau le impozitează. În lipsa acestei consultări, fiind rezultatul contribuției unui număr restrâns de persoane, ea conține multe greșeli și concluzii bazate pe analize eronate. Considerăm că ele pot fi îndreptate în urma unui dialog cu mediul de afaceri.

    Realizarea planului de guvernare actual este posibilă doar printr-un parteneriat între administrația statului și mediul de afaceri care să fie bazat pe încredere și optimism. Din păcate, în ultimii doi ani, aceste sentimente s-au deteriorat îngrijorător, atingând un nivel foarte scăzut. Adoptarea unor măsuri care afectează grav modele de afaceri ale unor domenii cheie, într-un mod complet lipsit de predictibilitate, nu face altceva decât sa distrugă iremediabil încrederea între stat și mediul de afaceri.

    Soluția văzută de noi nu este legiferare prin OUG, în preajma sărbătorilor de iarnă și cu aplicabilitate peste doar câteva zile, ci într-un dialog onest, bazat pe argumente, cifre și studii de impact. Ori acest lucru necesită timp și efort.

    Acceptarea solicitării noastre, chiar în preajma datei la care România va prelua președinția Consiliului Uniunii Europene, va fi cel mai puternic mesaj pentru mediul de afaceri că Guvernul are capacitatea de a rezolva prin dialog problemele cu care ne confruntăm și împreună putem găsi cele mai bune soluții.

    Prin urmare, vă rugăm să nu girați prin semnătura dumneavoastră un act normativ care are toate șansele să declanșeze o criză a economiei românești, ci să dispuneți așa cum am solicitat de nenumărate ori în acest an, aducerea la masa consultărilor a tuturor celor implicați, atât din administrație, cât și din mediul de afaceri.

    Ne exprimăm dorința și disponibilitatea de a participa astăzi în deschiderea ședinței de Guvern, cu specialiștii noștri, pentru a sta la dispoziția decidenților și pentru a aduce toate datele necesare pentru luarea singurei decizii pe care o considerăm corectă și anume respingerea acestui act normativ în forma actuală.

    Cu considerație,
    Comitetul Director CDR