Fundația Romanian Business Leaders

Autor: Burlacu Alina

  • Vocea profesorilor SuperTeach: ”Educația este un element important în economia țării, de aceea școlile ar trebui redeschise”

    Vocea profesorilor SuperTeach: ”Educația este un element important în economia țării, de aceea școlile ar trebui redeschise”

    SuperTeach, proiect cu o comunitate de peste 25.000 de profesori, a realizat în luna noiembrie un sondaj de opinie pentru a afla ce părere au cadrele didactice despre închiderea instituțiilor de învățământ, respectiv despre posibilitatea redeschiderii școlilor. Educația este unul dintre cele mai afectate domenii de actuala situație, iar repercursiunile pe termen lung asupra societății în general sunt printre cele mai serioase și greu de gestionat, sunt de părere experții din educație. În acest context, 66% din dascălii implicați în chestionarul SuperTeach au spus că susțin redeschiderea școlilor, mai mult de 50% dintre ei își doresc să desfășoare cursuri offline, iar 21% dintre dascăli sunt de părere că, la ora actuală, sistemul hibrid ar funcționa mai bine decât scenariul roșu, în contextul pandemic.

    La întrebările organizației SuperTeach au răspuns 1.542 de cadre didactice din toate județele țării, 96% dintre acestea predând în școli de stat, din mediul urban – 76%. Chestionarul online a fost aplicat profesorilor din comunitatea SuperTeach, în perioada 9-12 noiembrie a.c., și a avut ca obiectiv evidențierea percepției acestora asupra școlii online, în special identificarea celor mai mari provocări cu care profesorii se confruntă în scenariul roșu de școală.

    „Ne bucurăm că profesorii susțin deschiderea școlilor în ciuda riscurilor implicate și a greutăților de a face ore în condițiile actuale. Prin acest lucru, nu putem să vedem decât premisa schimbării de mentalitate și faptul că profesorii se conectează cu nevoile copiilor și ale părinților. Îi felicit pe profesori că înțeleg și sunt empatici la nevoile copiilor și că sunt aproape de încercările prin care trec părinții – pe lângă faptul că le este greu să facă școală cu cei mici de acasă, părinții înțeleg care este impactul pe termen lung al acestei situații. Iată că profesorii fac corp comun cu părinții pentru dezvoltarea copiilor și a viitorului țării”, spune Cristina Gheorghe, co-fondator SuperTeach. Organizația încurajează ministerul și instituțiile responsabile să ia o decizie cât mai rapidă de redeschidere a școlilor sau să delege acestă decizie autorităților si comunităților locale. ”Descentralizarea deciziei ar putea avea un efect miraculos privind coagularea comunităților în jurul școlilor”, precizează Cristina Gheorghe. 

    Lipsa echipamentelor IT și interacțiunea slabă cu elevii, printre cele mai mari provocări în scenariul roșu

    De altfel, profesorii din mediul rural preferă sistemul hibrid în detrimentul celui online, având în vedere lipsa mijloacele și echipamentelor IT necesare, pentru ca elevii din aceste zone ale țării să participe la lecțiile online: ”Sunt foarte mulți copii din mediul rural, care fie nu au aparatura tehnică necesară, fie nu au conexiune la internet sau nu beneficiază de niciuna dintre cele două. Mai mult, noi predăm de acasă, cu resursele proprii (curent electric, internet, căldură, aparatură IT), deoarece la școală ni se asigură logistica tehnică pentru a preda online, dar nu și căldură”, a declarat unul dintre profesorii participanți la conferința SuperTeach din luna noiembrie.

    Întrebați care este cea mai grea parte din procesul predării online, aproape toți profesorii au mărturisit că testarea și evaluarea copiilor, lipsa echipamentului tehnic necesar desfășurării claselor, interacțiunea slabă cu elevii în timpul orelor online, dar și lipsa interesului elevilor se numără printre cele mai mari dificultăți cu care se confruntă, în prezent, în scenariul roșu.

    Profesorii cer susținere din partea școlilor și autorităților

    De asemenea, pentru a face față provocărilor aduse de contextul pandemic, profesorii cer susținere din partea școlilor, dar și autorităților din România. Peste 40% dintre dascăli spun că-și doresc să beneficieze de echipament tehnic, 36% ar avea nevoie de traininguri pentru îmbunătățirea competențelor digitale, iar 15% simt nevoia de susținere emoțională. Totodată, potrivit aceluiași chestionar SuperTeach, 93% dintre respondenți sunt de acord că tehnologia ar trebui inclusă în procesul de predare și în viitor, în afara contextului pandemic.

  • Cine este antreprenorul ieșean care va deschide o fabrică de medicamente pentru uz veterinar

    Cine este antreprenorul ieșean care va deschide o fabrică de medicamente pentru uz veterinar

    În plină pandemie, businessurile din zona medicinei veterinare nu au stagnat, dimpotrivă, au luat avans față de anul trecut. Studiu de caz, distribuitorul ie­șean de medicamente și servicii veteri­nare Vetro.

    În perioada de lockdown, medicii veterinari nu au închis cabinetele. Nici fermele nu au pus lacătul pe ușă. Așa că serviciile veterinare au continuat să funcționeze, iar businessurile din acest sector au avut parte chiar de creștere. Este și cazul Vetro, distribuitor de medicamente și servicii dedicate medicinei veterinare, care esti­mează pentru anul acesta o creștere a cifrei de afaceri la aproximativ 14 milioane de euro, față de cele 11 milioane de euro înregistrate anul trecut.

    „Cabinetele veterinare nu au fost închise. Și am zis că clienții noștri sunt în piață, acolo trebuie să fim și noi“, spune fondatorul Vetro, medicul veterinar Dumitru Fodor (43 de ani). Admite că, în momentul decretării stării de urgență, a exis­tat o emoție puternică, iar timp de o săptă­mână, salariații au fost acasă. Apoi, treptat, aceștia au revenit și au reînceput distri­buția. Dar asta nu a fost tot. În plină pande­mie, au continuat inclusiv proiectele de investiții.

    Fabrica de medicamente

    În urmă cu un an și jumătate, Vetro a semnat un pro­iect de 4,5 milioane de euro pe fonduri europene, pentru construcția la Iași a unei fabrici de medicamente. În toată perioada care a urmat semnării, s-au desfășurat circuitele birocratice legate de avize și apro­bări. Lucrările au demarat la începutul aces­tui an, însă au apărut „niște blocaje date de COVID“. Furnizorii de utilaje sunt din Italia, explică Dumitru Fodor, astfel că, în februarie, antreprenorul ar fi trebuit să ajungă în Bergamo pentru a discuta anumite aspecte cu aceștia. Însă călătoria a fost anulată din cauza numărului mare de infectări care începuseră să apară în nordul Italiei.

    Între timp, după relaxarea măsurilor sa­nitare, o parte din utilaje a început să vină, însă calendarul de execuție a lucrării este întârziat. Intenția lui Fodor era ca probele pentru fabrica de medicamente să înceapă chiar luna aceasta, iar producția efectivă – prin martie-aprilie anul viitor.

    Vetro va deveni astfel al patrulea produ­cător de medicamente pentru uz veterinar din România, iar Fodor spune că avea de mult în plan deschiderea unei fabrici de medicamente. Cunoaște piața foarte bine, pentru că a lucrat în vânzarea și distribuția de medicamente încă din 2002, când a terminat Medicina Veterinară. „Importăm foarte multe medicamente veterinare. Este o oportunitate să producem. Am văzut că e un trend pe zona premium exploatat de producătorii noi care intră în piață“, deta­liază antreprenorul. Potrivit acestuia, deficitul comercial al medicamentelor veterinare este de circa 70-80%.

    În ceea ce privește producția în noua fa­brică de la Iași, Dumitru Fodor spune că nu își dorește să producă antibiotice, exis­tând o tendință de eliminare a acestora atât în cazul animalelor de companie, cât și al celor de fermă. Astfel stând lucrurile, antreprenorul spune că se va gândi pe vii­tor inclusiv la dezvoltarea activității de cercetare, în fabrica de medicamente.

    Aceasta a fost construită în zona unde compania avea un depozit. Spațiul a fost ini­țial închiriat, însă antreprenorul a fost nevoit să-l cumpere, într-un final. În timpul derulării proiectului, proprietarul spațiului l-a informat că vrea să-l vândă. Pentru că fon­durile fuseseră câștigate în baza contractului de închiriere a depozitului, Dumitru Fodor a decis să cumpere el spațiul, pentru a nu compromite proiectul european. De aceea spune că în derularea de programe cu fonduri europene trebuie să fii pregătit inclusiv pe plan financiar, pentru că nu știi ce fel de probleme apar până la implementarea finală.

    Marketplace

    Cu toate acestea, Dumitru Fodor spune că se simte confortabil în ceea ce privește investițiile derulate prin fon­duri europene. Recent, a mai accesat un proiect european, de trei milioane de euro, pentru dezvoltarea unui marketplace destinat cabinetelor veterinare, care a fost aprobat deja în decembrie anul trecut. Spune că vrea să dezvolte această plat­formă pentru că piața cabinetelor veteri­nare a început să se consolideze. „Piața pro­duselor și serviciilor pentru animale de companie este în continuă creștere de cir­ca zece ani“, menționează Dumitru Fodor.

    Are și o explicație pentru acest fenomen. Odată cu îmbătrânirea populației, dar și în contextul în care tot mai mulți tineri au ple­cat din țară, oamenii mai în vârstă au ten­dința de a crește un animal. Mai mult, acesta este privit nu doar ca un animal de companie, ci ca un membru al familiei, iar pe lângă mâncare i se asigură tot mai des și serviciile medicale. Pe această plat­for­mă, medicii veterinari pot lista atât produsele pe care vor să le vândă, cât și serviciile medicale pe care le pot oferi pieței.

    Vetro are în prezent două mari linii de business. Cea de animale de companie, care reprezintă circa 70% din afacere, și cea de animale de fermă, cu o pondere de 30%, iar antreprenorul spune că avansul de circa 28% din acest an vine din zona creșterilor înregistrate pe segmentul de produse destinat animalelor de companie.

    Pasiune pentru animale

    Dumitru Fodor lucrează de o viață în domeniul serviciilor veterinare. A lucrat într-o farmacie veterinară inclusiv în perioada facultății, el fiind absolvent de liceu veterinar – ulterior obținând și calitatea de tehnician veterinar. Spune că i-au plăcut animalele de mic și chiar are o poveste amuzantă din copi­lărie.

    „Pe când aveam 6-7 ani, eram la bunicul meu, la care venise veterinarul să-i castreze porcii. Cu un an înainte, am văzut operațiunea și nu mi-a plăcut cum au sufe­rit animalele“, spune antreprenorul. În timp ce doctorul își pregătea instrumentarul pentru intervenție, s-a dus în adăpostul purceilor și a dispărut cu ei, pentru o peri­oadă. Râzând, spune că fratele său i-a spus că bunicul este foarte supărat și că riscă o mică bătaie.După terminarea facultății, în 2002, s-a angajat la un distribuitor de medicamente din Cluj-Napoca, unde a lucrat un an și ju­mătate. S-a mutat apoi la divizia veterinară a companiei de medicamente Pfizer, cum­părată ulterior de către Zoetis, unde a fost reprezentant medical atât pe zona de animale de companie, cât și pe cea de animale de fermă. În antreprenoriat a intrat în 2005, când și-a deschis la Tecuci o farmacie veterinară, urmată în 2009 de o clinică.

    „Între timp am absolvit și ceva studii economice. Așa că am făcut un studiu de piață să văd dacă putem deschide o farmacie veterinară la Tecuci“, detaliază Fodor.Vetro a apărut în 2013, cu o investiție ini­țială de 30.000 de euro. Cu banii obținuți din farmacie și din clinică, a cumpărat un apartament la Iași, pe care a fost nevoit să-l vândă. „Aveam comandă de produse în afară și am vândut apartamentul, în pier­dere“, spune antreprenorul. A obținut 27.000 de euro pe el și a mai pus ceva bani pentru a achiziționa medicamentele necesare pornirii businessului. Afacerea Vetro avea să fie un succes, dar pentru a se pu­tea ocupa de business, Fodor a fost nevoit să vândă farmacia și clinica din Tecuci.

    Din 2016, Dumitru Fodor s-a orientat și către Romanian Business Leaders (RBL). A participat la programe de mentorat și spune că a avut multe de învățat de la oameni de afaceri cu businessuri de zeci de milioane de euro. A fost încântat de întâlnirea cu Felix Pătrășcanu, cofondator al FAN Courier. Fodor a mers chiar în biroul lui Felix Pătrășcanu, unde a fost impresionat de deschiderea pe care a avut-o an­tre­prenorul în fața sa. „M-a ajutat cu câteva sfaturi foarte bune. De la început mi-a spus: «Eu spun cum fac eu, tu la tine în bă­tătură faci cum vrei tu, eu nu iau decizii pentru tine»“, relatează Fodor despre debutul discuțiilor cu Felix Pătrășcanu.

    La șapte ani de la intrarea pe piață, se va concentra pe producția de medicamente veterinare, gândindu-se inclusiv la o extindere regională în afara țării – într-o primă fază, în țările estice. A participat la mai multe târguri de specialitate și a în­țe­les că există o piață destul de bună pentru produsele destinate segmentului de me­di­cină veterinară. Cu atât mai mult cu cât știe cu exactitate care sunt produsele cerute de piață. Deocamdată însă, așteaptă finalizarea lucrărilor la fabrica de medicamente, care este și prima sa mare inves­tiție pe fonduri europene.

  • [Comunicat de presă] Coaliția pentru Dezvoltarea României salută adoptarea de către Parlament a proiectelor de modificare a Codului Fiscal și Codului de Procedură Fiscală

    [Comunicat de presă] Coaliția pentru Dezvoltarea României salută adoptarea de către Parlament a proiectelor de modificare a Codului Fiscal și Codului de Procedură Fiscală

    Ca urmare a eforturilor constante din ultimii 3 ani și a contribuțiilor valoroase ale membrilor TF Fiscalitate din RBL, alături de celelalte organizații din Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR), pe 24 noiembrie 2020, Parlamentul, prin Camera Deputaților, for decizional, a adoptat proiectele de modificare a Codului Fiscal și Codului de Procedură Fiscală.

    Salutăm concretizarea dialogului avut în modificări cheie aduse celor două Coduri, modificări care vor aduce legislația fiscală românească în linie cu practica europeană, vor crește atractivitatea României ca destinație de investiții și vor consolida parteneriatul dintre contribuabili și autoritățile fiscale.

    Printre cele mai importante modificări ale Codului fiscal, promovate de mediul de afaceri și adoptate, amintim:

    Cheltuielile cu telemunca, deductibile – Cheltuielile angajatorului aferente activității desfășurate de salariați în acest regim de telemuncă sunt deductibile fiscal. De asemenea, sunt neimpozabile sumele acordate lunar angajaților care desfășoară telemuncă în limita a 400 lei.

    Consolidarea fiscală:  Pierderile şi profiturile fiscale ale societăţilor care formează un grup se vor putea cumula și impozitul se va aplica asupra diferenţei pozitive dintre acestea.

    Deducerea integrală a provizioanelor pentru deprecierea creanțelor – Provizioanele pentru deprecierea creanțelor devin integral deductibile, fiind eliminat pragul actual de 30%.

    Recuperarea TVA plătită la buget pentru facturi neîncasate de la persoane fizice – În cazul creanțelor neîncasate de la persoanele fizice în termen de 12 luni de la termenul de plată/data facturii, suma TVA aferentă poate fi recuperată.

    Totodată, modificările semnificative aduse Codului de Procedură Fiscală reprezintă un pas important în echilibrarea relației dintre contribuabili și autoritățile fiscale. Menționăm câteva dintre cele mai importante schimbări:

    Inspecția fiscală: – Se introduce posibilitatea reverificării unei perioade supuse anterior inspecției și la cererea contribuabilului, în cazul în care sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de lege. De asemenea, apare necesitatea suspendării inspecției fiscale fără impunere până la clarificarea cauzei penale.

    Activitatea de soluționare a contestațiilor de la ANAF la MFP – Se schimbă competența de soluționare a contestațiilor de la ANAF la MFP, structurile de soluționare a contestațiilor existente la nivelul ANAF fiind preluate în cadrul MFP.

    Reexaminarea deciziilor de soluționare a contestațiilor – se introduce posibilitatea reexaminării deciziilor de soluționare a contestațiilor la solicitarea companiilor în anumite situații.

    „După un proces de consultare lung și uneori anevoios, ne bucurăm să constatăm că fiscalitatea românească face un pas important spre normalitate și actualitate. Modificarea celor două Coduri a fost laitmotivul discuțiilor noastre cu decidenții în ultimii trei ani. Multe dintre modificări au fost susținute de mediul de afaceri care a contribuit la redactarea lor, oferind practic experiența și cunoștințele în beneficiul public. Desigur că există arii unde mai pot fi aduse îmbunătățiri și, evident, dialogul constructiv al CDR cu autoritățile pe teme fiscale va continua.” a declarat Daniel Anghel, coordonatorul grupului de lucru pe fiscalitate din cadrul CDR.

  • [Comunicat de presă CDR] 9 priorități pentru însănătoșirea economică a României

    [Comunicat de presă CDR] 9 priorități pentru însănătoșirea economică a României

    Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) adresează partidelor politice, înainte de alegeri, 9 priorități de care România are nevoie pentru însănătoșirea economică.

    #1 Prima prioritate este creșterea calității dialogului și a transparenței între cetățeni și administrație, și între mediul de afaceri și administrație, prin simplificarea legislației și digitalizare, care să elimine cât de mult se poate interacțiunea fizică dintre contribuabili și administrație. “Cerințele legale pentru firme au ajuns la niveluri care frizează absurdul. Fie că ești o prăvălie cu doi angajați, fie că ești o corporație cu mii de angajați, trebuie azi să ai responsabil cu securitatea muncii, responsabil pentru spălare de bani, responsabil cu protecția datelor, responsabil cu securitatea fizică, care trebuie să producă analize de risc, responsabil cu arhiva, contracte anuale obligatorii de medicina muncii și mai toate astea în dosar cu șină, mai nimic digitalizat. Și cu amenzi usturătoare dacă nu te conformezi. Acestea sunt cerințele generale, cele speciale, pe domenii de activitate specifice, vin deasupra și sunt mult mai multe. Costurile pe care societățile comerciale le au anual ajung uriașe. Mediul de afaceri are nevoie de simplificare și digitalizare administrativă. Aceste obligații ale companiilor au devenit o povară uriașă.”, a declarat Dragoș Petrescu, coordonatorul CDR.

    #2 Pe plan fiscal, mediului de afaceri are nevoie stabilitate, digitalizare, consolidare și operaționalizare a facilităților fiscale pentru cercetare și dezvoltare. Cota unică de impozitare reprezintă de mulți ani unul dintre pilonii de bază ai sistemului de impozitare din România, un sistem simplu, ușor de înțeles și de aplicat și care încurajează conformarea voluntară a contribuabililor onești. Solicitarea unanimă a mediului de afaceri către puterea politică ce va urma după alegeri, indiferent care e aceea, este să mențină cota unică. “După un an atât de greu, pentru a restabili echilibrul bugetar în 2021, soluția nu trebuie să fie introducerea de taxe și impozite noi, sau creșterea celor existente, ci creșterea gradului de colectare concomitent cu reducerea și eliminarea economiei informale”, a arătat Ramona Jurubiță, membru în consiliul de conducere CDR.

    #3 În planul investițiilor, CDR susține încurajarea, îmbinarea și armonizarea dintre investițiile publice și private, mai ales în sectoare cheie – educație, sănătate, infrastructură – și proiectarea unui cadru legal care să acomodeze investiții de anvergură, investiții strategice, transformative pentru economia digitală și verde de mâine a României.

    #4 În privința pachetelor de susținere economică acordate în contextul crizei pandemice, CDR consideră necesară concentrarea alocării fondurilor de 80 miliarde euro spre acțiuni de remediere a consecințelor crizei cu efect multiplicator imediat. Trebuie început prin acoperirea cheltuielilor sistemului de sănătate pentru combaterea efectelor pandemiei și continuat cu remedierea consecințelor crizei asupra pieței forței de muncă și furnizarea de capital pentru companii (de lucru, pentru investiții, recapitalizare) pentru menținerea lanțurilor și a circuitului economic.

    #5 În privința fondurilor europene, CDR consideră necesar ca România să negocieze un procent mai mare către dezvoltarea economică, investiții cu efect direct în economia reală și acceptarea la finanțare a proiectelor private, acestea putând genera lichiditate mai rapid. CDR susține prioritizarea finanțării proiectelor de investiții publice mature – în consultare cu mediul de afaceri, dar pe baza determinării decalajelor -, alocarea unui procent cât mai mare spre proiecte generatoare de venituri, care să susțină lichiditatea (inclusiv pentru municipalități), înființarea de urgență a unei bănci promoționale a României – pentru a ține cont de specificul României și a orienta fondurile preponderent spre dezvoltare economică – și crearea unei structuri dedicate de coordonare, în subordinea directă a Primului Ministru, pentru generarea și monitorizarea implementării de proiecte.

    #6 Prioritatea șase este reforma administrației centrale și locale. „România are nevoie de un aparat administrativ mai suplu și mai flexibil, depolitizat, dar și de digitalizare și de indicatori de perfomanță a personalului” a spus Florin Jianu, membru în Consiliul de Conducere CDR. CDR consideră  necesare modernizarea organigramelor din unitățile administrativ-teritoriale (UAT) și stabilirea de indicatori de performanță pe baza indicatorilor din țările europene cu cele mai eficiente administrații locale, precum număr de angajați / număr de locuitori, pondere maximă a bugetului de salarii în total buget al UAT, pondere minimă a bugetului de investiții în total buget UAT.

    #7 A șaptea prioritate este infrastructura de transport, unde CDR cere rezolvarea cauzelor majore ale blocajelor, respectiv contestațiile abuzive pe care legea achizițiilor publice le-a permis, licitarea pe loturi mari cu mulți subcontractanți (de exemplu, Polonia separă licitațiile pe tipuri de lucrări, iar în licitațiile de infrastructură feroviară, construcțiile civile sunt separate de sistemele de semnalizare inteligente) și exproprierile de interes public întârziate. La toate acestea, se adaugă lipsa capacității instituționale de a gestiona aceste proiecte strategice.

    #8 Pentru piața muncii, în contextul prelungirii crizei generate de pandemie, CDR consideră că este necesară continuarea măsurilor de sprijin pentru mediul de afaceri (șomaj tehnic, kurzarbeit, sprijin pentru relansarea activității). Criza forței de muncă dinainte de pandemie a fost pusă în paranteză de criza economică actuală, dar problema forței de muncă nu va dispărea. “E nevoie să transformăm România într-o țară atractivă, în care să vrei să înveți, o țară în care să vrei să trăiești. Avem nevoie de un plan pentru reducerea emigrării și de încurajare a diasporei de revenire în țară. Avem nevoie să simplificăm imigrarea și avem nevoie să importăm forță de muncă”, a declarat Dragoș Anastasiu, membru în consiliul de conducere CDR.

    #9 A noua prioritate este reforma educației, care nu se face doar pe hârtie, ci vine cu schimbarea de atitudine, de perspectivă și de mentalități și cu recunoașterea școlilor particulare ca parte integrată și recunoscută a sistemului național de învățământ. CDR susține sincronizarea educației cu nevoile mediului de afaceri, pe toate palierele. Avem nevoie de promovarea educației vocaționale, duale și tehnologice, dar și de educație superioară adaptată. În contextul în care criza pandemică a arătat cât de în urmă suntem cu digitalizarea în educație, CDR consideră necesară accelerarea formării cadrelor didactice în literație și pedagogie digitală, atât  formarea inițială cât și pe parcursul vieții profesionale, pentru a evita să avem o generație de elevi ratată, adică un dezastru pentru România.

    Aici lista extinsă cu prioritățile CDR pentru ca România să traverseze actuala criză economică.

    Despre Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR)

    CDR este o inițiativă privată construită ca un acord de colaborare prin participarea colectivă a membrilor săi și reunește organizații cum sunt Camera Americană de Comerț în România (AmCham), Camera Franceză de Comerț în România (CCIFER), Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Camera de Comerț și Industrie Română-Germană (AHK), Romanian Business Leaders (RBL), Consiliul Investitorilor Străini (FIC), Confederația Patronală Concordia (CPC) şi Consiliul Naţional al Ȋntreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

    Membrii CDR contribuie voluntar cu resursele și expertiza necesară formulării unor opinii comune cu privire la politici publice cu impact asupra mediului de afaceri. Companiile reprezentate de cele 25 de organizații de afaceri membre CDR angajează peste un milion de oameni și generează aproximativ 50% din PIB.

    Scopul CDR este de a oferi o bază coerentă pentru consultare cu Guvernul și alte instituții publice pe teme care au impact asupra climatului economic și de afaceri din România.

    www.coaliția.org

  • Povestea businessului inspirat din vacanțele studențești la Costinești

    Povestea businessului inspirat din vacanțele studențești la Costinești

    Proiectele mai mari sau mai mici din domeniul construcțiilor au funcționat destul de bine în perioada de blocaj cauzată de pandemie. Și dacă tot a fost de lucru, producătorii de ferestre cu geamuri termopane au avut și ei activitate.

    Ce poate să facă pe timp de criză sanitară un business din zona tâmplăriei din PVC? Rezistă și chiar și crește puțin, ar spune an­treprenorul Octavian Iutiș (41 de ani), pro­prietar al companiei Dako din Buzău. Dacă în 2019 firma încheia anul cu o cifră de afaceri de circa 1,43 milioane de euro, în 2020 veniturile companiei se situau la 1,47 milioane de euro la final de octombrie.

    Potrivit lui Iutiș, creșterea de anul acesta este pusă pe seama strategiilor implementate în timp. Dako produce atât tâmplărie cu profiluri din PVC, cât și cu profiluri din aluminiu, iar acestea din urmă au fost principalul motor al creșterii de peste an.

    Un an atipic

    „Până în 2018, zona de aluminiu era la 15%-20%, în 2019 a fost 50%, iar în 2020 cred că avem 70% pe partea de aluminiu și 30% la PVC“, detaliază Iutiș, explicând că 2020 a fost un an complet ati­pic pentru businessul său. Contractele mari din zona construcțiilor aflate în desfă­șu­rare au continuat, în timp ce micile proiecte de renovare au scăzut în intensitate. În perioada stării de urgență, traficul din showroom a dispărut, iar interacțiunea directă cu clientul final a fost aproape de zero. „Lumea a fost destul de speriată în perioada respectivă, a trebuit să rămână în case“, spune antreprenorul.

    Debutul crizei sanitare a perturbat puțin și relațiile cu o parte din companiile care au contracte cu Dako. Din câte spune Iutiș, au existat clienți care au anunțat că din di­verse motive nu pot plăti facturile la timp. În aceste condiții, plățile din prima jumătate a anului s-au mutat către sfârșitul trimestrului al treilea. „Am facturat la înce­put de an și trebuia să încasăm în martie, aprilie, și plățile s-au amânat“, detaliază Iutiș. Mai mult, o parte din contracte au fost semnate cu avansuri mici, iar plata urma să se facă la final. Pe de altă parte, sub emoția situației din primăvară, o parte din furnizorii săi au livrat marfa numai cu plățile în avans.

    În tot acest timp, contractele Dako au continuat, compania fiind implicată într-un proiect mare la Timișoara, unde livrează materialele pentru pereții-cortină ai unui hotel, dar și în construcția Școlii Germane de la București. În plus, se pregătește de o nouă colaborare cu compania Köber, pentru un proiect pe care urmează să-l deru­leze la Piatra Neamț. Dako a mai colaborat cu pro­ducătorul de vopsele și la alte pro­iecte de construcții din Sibiu și din Timișoara.

    În ultima perioadă, spune antrepreno­rul, s-a orientat și către noi furnizori, cum ar fi cel de profiluri din aluminiu AluProf Romania, o companie cu sediul central în Polonia. Către materiale premium s-a orientat și în cazul profilurilor din PVC, care îi sunt furnizate de companiile germane VEKA și Profile. Spune că vrea să mențină produsele în zona mediu-premium, chiar dacă produsele din gama low-cost i-ar pu­tea genera marje de profit mai bune.

    Octavian Iutiș a reușit să men­țină businessul pe linia de plutire și pentru că a pus în practică o serie de reguli pe care le-a învățat în 2017, când a participat la cursurile de mentorat ale proiectului Antrepre­noria, derulat de Romanian Business Lea­ders (RBL). Mărturisește că a înce­put să aplice din sfaturile primite de la men­torii săi imediat după terminarea cursu­rilor, re­nunțând treptat la contrac­tele ne­pro­fita­bile sau la cele cu profitabilitate mică.

    Iutiș mai spune că, grație aceluiași program, a reușit și să-și coordoneze de la dis­tanță afacerile, bazându-se pe managerii pe care îi are în companie. Anul acesta, urma să îi înscrie și pe ei la cursurile Antreprenoria, numai că acestea au fost suspendate din cauza crizei sanitare. „Voiam să învețe partea de conducere a echipelor și să înțeleagă să se comporte ca niște antreprenori“, mărturisește Iutiș.

    Profil de antreprenor

    Vorbind despre antreprenori, Iutiș recunoaște că a vrut tot timpul să devină un om de afaceri. „Am vrut asta pentru a fi independent“, spune el. Primul pas spre independență l-a făcut la 14 ani, când a decis să plece de la Bicaz, orașul său natal, la Iași, pentru a ab­solvi liceul de căi ferate. După bacalaureat, s-a mutat la Brașov, unde a urmat cursurile Facultății de Inginerie a Lemnului. După absolvire, a lucrat timp de trei luni la o firmă din industria lemnului din Sovata. Nu i-a plăcut. A ajuns apoi la Buzău, unde – cu doi asociați – a des­chis în 2003 o firmă specializată în tâm­plă­rie din PVC. Ideea de a se orienta către acest gen de acti­vitate i-a venit în vacan­țele din peri­oada facultății. Student fiind, mergea vara în vacanță la Costinești, iar gazda la care se caza făcea tâmplărie din aluminiu.

    Din 2005 a renunțat la asociați, deschi­zân­du-și propria firmă de tâmplărie din PVC, Dako. „Am început cu 9.000 de euro, pe care i-am strâns în perioada în care eram asociat“, spune Octavian Iutiș. Tot ce câș­tiga reinvestea în business. La început, s-a axat pe produsele realizate cu profiluri din PVC, iar mai târziu s-a orientat și către profilurile din aluminiu. Și asta, pen­tru că atunci cererea de ferestre din PVC era enormă. Între timp, businessul s-a con­so­lidat și s-a orientat către proiecte mari, în care lucrările se bazau pe profiluri din aluminiu. Acum, fabrica sa are două hale, una destinată tâmplăriei cu materiale din PVC, iar alta, celei cu profiluri din aluminiu.

    Iutiș spune că mentoratul de la Antreprenoria i-a schimbat percepția și în ceea ce privește abordarea propriei afaceri. Dacă până în 2017 credea că el personal trebuie să fie în centrul dezvoltării businessului, acum spune că nu ar refuza o dis­cuție cu un posibil investitor. De anul trecut, implementează unele softuri de automatizare a proceselor de business, atât pe zona de producție, cât și pe cea de gestionare a stocurilor și clienților.

    Dako face și export, în principal de produse bazate pe profiluri din PVC, în Belgia, Italia, Franța, iar recent a început discuțiile și cu Marea Britanie. Este îngrijorat de creș­terea numărului de cazuri de COVID-19 în UE și se teme de repetarea scenariului din primăvară, când exporturile au fost grav afectate. Acum așteaptă ca piața construc­țiilor să înceapă să genereze noi contracte, astfel încât busi­nessul să-și urmeze trendul crescător din ultimii ani.

    Acest material a fost documentat la Buzău.

    Campania #PariemPeAntreprenori derulată de Antreprenoria și NewMoney este suținută de grupul de pariuri sportive Superbet.

  • Președinția României în mesajul către SuperTeach: ”În România există o nevoie acută de a promova exemple de bună practică, mai ales în domeniul educației”

    Președinția României în mesajul către SuperTeach: ”În România există o nevoie acută de a promova exemple de bună practică, mai ales în domeniul educației”

    Într-o perioadă plină de provocări pentru toți cei implicați în procesul de educație din România, SuperTeach a dedicat conferința din 24 octombrie leadership-ului în educație. De ce discutăm acum despre leadership în educație? Pentru că, poate mai mult ca niciodată, conducerile instituțiilor de învățământ trebuie să dovedească viziune, perseverență, înțelepciune și empatie în tot ceea ce fac. Leadership-ul educațional este piatra de temelie pe care o școală funcționează și se dezvoltă, iar o conducere de succes înseamnă elevi mai bine educați, provocați și încurajați să își descopere sensul în viață și, în general, un climat propice pentru învățare, progres, bucurie. Studiile spun că după interacțiunea cu clasa, conducerea școlii este a doua cea mai influentă pârghie asupra felului în care învață elevii. Leadershipul în educație se învață și există multiple strategii prin care un director sau un reprezentant al conducerii școlii poate să devină cu adevărat un lider care să inspire și să îi provoace pe ceilalți la progres. Timp de 5 ore, experți în educație, antreprenori, directori de școală și reprezentanți ai autorităților au discutat, în cadrul evenimentului SuperTeach, despre soluțiile pentru a conduce cu succes o școală. ”În România există o nevoie acută de a promova exemple de bună practică, mai ales în domeniul educației”, a transmis Președintele României comunității SuperTeach prin intermediul Ligiei Deca, Consilier Prezidențial în cadrul Departamentului Educație și Cercetare. ”Implicarea tuturor actorilor în schimbarea mentalităților și practicilor din sistemul de educație reprezintă un pilon important al eforturilor noastre colective de a oferi copiilor un start echitabil în viață”, a mai spus acesta, felicitând echipa SuperTeach pentru ”sprijinul concret și consistent adus proiectului România Educată”.

    Totodată, SuperTeach a continuat și în octombrie să susțină mii de profesori din România prin webinarii gratuite dedicate unor teme actuale și de interes pentru cadrele didactice. ”Dacă dorim să construim o societate sănătoasă, profesorii trebuie să fie tot ce dă mai bun o societate, iar meseria de profesor ar trebui să fie în top 5 opțiuni de carieră pentru copii”, spune în acest INTERVIU Felix Tătaru, inițiator și co-fondator SuperTeach. De asemenea, Marilena Gheorghe, Director Executiv SuperTeach este de părere că ”profesorii sunt actorii pe care se pun acum poate cele mai multe presiuni în ceea ce privește învățarea online. Ieșirea din zona de confort nu este ușoară, însă tocmai acest pas este cel care duce către progres”, potrivit unui articol publicat de Wall-street . Și profesorii din comunitatea SuperTeach și-au făcut vocile auzite prin articole și editoriale menite să atragă atenția asupra provocărilor cu care se confruntă în acest moment cadrele didactice și elevii, precum toți actorii implicați în educație. Vă invităm să răsfoiți editorialul scris de Carmina Vakulovski, profesor  facilitator în Mentalitate Deschisă în Educație în programul SuperTeach pentru Republica. De asemenea, vă invităm să lecturați editorialul semnat de Cristian Hostiuc în Business Magazin în care, pornid de la studiile realizate de SuperTeach și obiectivele proiectului, susține nevoia ca antreprenorii și marile companii să se implice mai mult în educație.

    O nouă conferință SuperTeach este programată pentru 14 noiembrie, când sute de profesori din toată țara sunt așteptați să discute, alături de specialiști în educație, despre ”Educația timpurie”.

    Dacă vrei să te alături și tu revoluției mentalităților în educație, urmărește-ne pe site-ul nostru sau pe pagina de Facebook SuperTeach și descoperă mai multe despre inițiativele noastre.

    Mulțumim,

    Dragoș Anastasiu, Felix Tătaru, Cristina Gheorghe și Alexandru Ghiță – fondatori SuperTeach

  • 5 îmbunătățiri absolut necesare la Kurzarbeit

    5 îmbunătățiri absolut necesare la Kurzarbeit

    Articol scris de Christian Weident, Managing Partner STALFORT Legal. Tax. Audit., membru RBL

    Kurzarbeit a intrat în 2020 în vocabularul comunității de business din România. Înseamnă regim de muncă redus și este o măsură utilizată de peste o sută de ani în Germania şi alte state europene.

    Măsura a fost introdusă în România prin OUG 132/2020, în contextul pandemiei Covid-19, la solicitarea mediului de afaceri local, și este considerată benefică. Cu toate acestea, legislaţia încă prezintă câteva limitări esențiale pe care mediul de business le-a semnalat și le dorește corectate.

    În primul rând, aplicarea Kurzarbeit este limitată doar la situaţii determinate de starea de urgență, alertă sau asediu. Există însă foarte multe societăți românești cu o reducere de activitate care se încadrează în limitele prevăzute de OUG 132 și este cauzată de lipsa de comenzi, încetarea, suspendarea sau modificarea contractelor încheiate cu societăți din alte state decât România. Această reducere de activitate este determinată de pandemia Covid-19 în acele state, dar nu în mod direct de instituirea stării de urgenţă sau alertă în România. Pentru mediul de business, este necesară siguranţa că măsura poate fi aplicată şi în aceste contexte. Mai mult decât atât, în mod ideal, Kurzarbeit ar trebui să fie posibil şi în alte situații de criză decât cele cauzate de starea de urgenţă, alertă sau asediu, pentru a sprijini în mod real companiile în nevoie.

    În al doilea rând, companiile care aplică Kurzarbeit sunt obligate să facă o planificare prelabilă a programului de lucru din luna următoare, ceea ce împiedică flexibilitatea de care angajatorii au nevoie. În contextul economic actual, angajatorii nu au o predictibilitate lunară a volumelor de muncă, ei sunt nevoiți să își ajusteze volumul pentru perioade de timp măsurate la o scală mai mică (de săptămâni sau zile), conform nevoilor clienților. Mediul de business consideră necesară posibilitatea angajatorului de a reduce sau de a renunța, în caz de necesitate, la măsura reducerii timpului de muncă, fără să creeze vreun prejudiciu.

    În al treilea rând, angajatorii au nevoie de mai multe clarificări despre necesitatea ca munca să fie prestată în fiecare din cele 5 zile consecutive prevăzute în OUG 132. Mai concret, programul de muncă conform contractului individual de muncă care se reduce va fi cel zilnic, săptămânal sau lunar? Iar cele 5 zile consecutive se referă la zile de prezenţă a salariaţilor sau la un interval de planificare, înăuntrul căruia angajatorul poate dispune ca salariaţii să nu presteze deloc muncă în unele zile?

    În al patrulea rând, referitor la interdicția bonusurilor, definiția „structurii de management“ din OUG 132 este neclară și nivelele de management mediu și inferior ar trebui excluse, precum și adaosurile sau bonusurile „obişnuite” şi regulate (ex. asigurări medicale, bonuri de masă, beneficii de acomodare etc.) sau sporurile permanente (ex. sporul de fidelitate).

    În al cincilea rând, interdicția de angajare sau subcontractare pentru activităţi similare pe durata aplicării Kurzarbeit trebuie să fie limitată la locaţiile angajatorului afectate de Kurzarbeit și să nu fie afectată aplicarea regulilor normale pentru celelalte locații în care angajatorul își desfășoară activitatea.

  • Reducerea costului aparatului de stat, păstrarea modelului fiscal actual și predictibilitatea vor întări antifragilitatea economiei României

    Reducerea costului aparatului de stat, păstrarea modelului fiscal actual și predictibilitatea vor întări antifragilitatea economiei României

    Prima ediție a Conferinței Naționale RBL s-a încheiat, aducând în prim-plan subiecte ca digitalizare, debirocratizare, finanțare și inovație.

    Cea de-a treia zi a început cu un live talk găzduit de Andreea Roșca, fondator The Vast & The Curious și membru fondator RBL. Invitatul Andreei Roșca a fost Alexandru Filip, Managing Partner al McKinsey & Company România. Conversația celor doi a gravitat în jurul inovației, a marilor trenduri în business, dar și asupra contextului nostru ca țară și a antifragilității.

    „Suntem, din păcate, ca societate și ca țară, într-o stare de fragilitate accentuată. […] Top 20% din români câștigă de 7 ori mai mult decât cei 20% cei mai săraci din țară. Din punct de vedere financiar 70% dintre gospodării nu au mai mult de 25.000 lei puși deoparte pentru orice situație neprevăzută, 50% din ei nu au mai mult de 5000 lei”, a arătat Alexandru Filip. El consideră că gândirea critică și empatia sunt ceea ce ar trebui să aibă tinerii ca să fie future-ready, fie ca antreprenori, fie ca angajați. „Impactul pe care îl ai în orice colectiv vine din empatie, nu din competențe”, a subliniat Alexandru.

    În sesiunea Finanțare și adaptabilitate financiară, moderată de Sergiu Neguț, membru al boardului Fundației Romanian Business Leaders, Radu Ciocoiu, Executive Director, Regional Corporate & Public Sector, Raiffeisen Bank România a arătat că o fragilitate a economiei României este „partea de infrastructură, sau lipsa ei, mai degrabă”. Angela Manolache, Partener Consultanță în afaceri, KPMG România a subliniat că „trebuie să fim disciplinați din punct de vedere al inovației, (…) să gândim green și (…) să gândim digital”. Iar Teodor Bildăruș, fondator și CEO, FintechOS, a punctat că „oportunitatea extraordinară în această perioadă e în partea de IMM-uri, care (n.r.) au un apetit către digital mult mai mare.”

    Conferința a continuat cu un scurt moment de celebrare a profesorilor valoroşi ai României, pe care îi recunoaştem anual, sub umbrela Romanian Business Leaders, în cadrul Galei MERITO.

    În cadrul sesiunii de final, facilitată de Sebastian Hubati, Business Development Director al Fundației Romanian Business Leaders, Sergiu Neguț, membru de board RBL și co-fondator FintechOS, Angela Roșca, Managing Director TaxHouse și liderul grupului RBL pentru Fiscalitate, Alexandra Peligrad, CEO Smartree și liderul grupului RBL pentru Piața Muncii și Dragoș Petrescu, President, CityGrill și coordonatorul Coaliției pentru Dezvoltarea României, în calitate de vicepreședinte RBL, au prezentat concluziile celor 25 de sesiuni de dezbatere din cele 3 zile de conferință.

    Concluziile discuțiilor pe subiectul fiscalitate sunt următoarele:

    • Mediul de business este foarte preocupat de predictibilitate, iar în zona fiscală, ne confruntăm în acest moment cu un exces de impredictibilitate.
    • Este necesară menținerea impozitelor actuale, pe cât posibil, pe un orizont de timp de 2-3 ani astfel încât să existe, în continuare, curajul pentru a investi.
    • Digitalizarea ANAF devine stringentă.
    • Trebuie încurajată conformarea voluntară și susținerea celor care își plătesc taxele la timp.
    • Un alt element de fragilitate în acest moment este fiscalizarea excesivă a muncii.

    Pe partea de educație și piața muncii, participanții consideră că:

    În zona de Educație, sunt necesare:

    • Investiții majore și susținute în infrastructura școlară de bază.
    • Campanii consistente de încurajare a lecturii și cultivării pasiunii pentru citire și învățare în rândul elevilor cu aplicare de modele de business, prezentare de persoane cu notorietate, donare de cărți și proiecte de tipărire și distribuire de cărți.
    • Programe de valorizare, de sprijin, de recunoaștere și investiție în profesori și programe de suport pentru aceștia.
    • Strategii prin care fiecare școală să aibă parteneri economici și privați din comunitate, care să ajute copiii să se conecteze la realitatea care îi înconjoară. Școala își asumă astfel rolul de ecosistem.

    În zona pieței muncii:

    • O primă soluție la deficitul de meseriași este aducerea înapoi în România a profesioniștilor și specialiștilor cu experiență dobândită în străinătate.
    • O a doua măsură este implicarea statului în susținerea mobilității geografice a forței de muncă.
    • Dezvoltarea viitorilor meseriași/ profesioniști trebuie realizată prin puterea exemplului din comunitate.
    • Procesul de acreditare a noilor meserii cerute de piața forței de muncă/ mediul de afaceri să fie mai scurt și mult mai eficient.
    • Modelul Kurzarbeit să fie prelungit de către statul român și în 2021.

    Concluziile din dezbaterile despre investiții și digitalizare sunt următoarele:

    • Vânzarea online doar de dragul de a fi online nu va funcționa. Trăim o implementare a unui model mixt, de online și offline, care a accelerat mult în pandemie, devine standardul și necesită un know-how special.
    • Dincolo de ajutoare, granturi, garanții, avem un deficit major de capital de equity de investit în companii.
    • Avem nevoie de crearea unui mecanism între mediul privat și ministerul de resort, prin care să ajutăm la analiza și urmărirea proiectelor finanțate.
    • Reluarea activității platformei http://maisimplu.gov.ro/ și coordonarea eficientă a grupurilor de implementare cu termene asumate.
    • Legiferarea interacțiunii online între cetățean sau companie și administrația publică
    • Educația scăzută în domeniul digital a funcționarilor, neînțelegerea rolului automatizării și neorientarea spre client duce la încetinirea transformării digitale.
    • Putem sprijini activ și constructiv autoritățile publice din România în a demara și a implementa proiecte de tipul smart village/ smart cities creând o platformă de comunicare eficientă, o zonă de discuții reale între administrații publice și mediul de afaceri.

    Concluziile sesiunilor despre simplificare și debirocratizare au fost:

    În ceea ce privește simplificarea obținerii avizelor și autorizațiilor:

    • Comunicat că ștampila nu mai este obligatorie pentru mediul privat din 2015, când tocmai mediul privat menține această cutumă, care duce la birocratizare și risipă de hârtie.
    • Avem nevoie de transformare digitală cu o echipă multidisciplinară în locul utilizării doar a unor IT-iști.
    • Prin transformare digitală one-stop-shop partajăm informația automatizat tuturor autorităților competente/ relevante.

    În ceea ce privește profesionalizarea și mentalitatea funcționarilor publici și relația cu mediul privat:

    • Îi vom ajuta să se profesionalizeze și să schimbe mentalitatea sesizând, iar prin sesizări punând o presiune bine intenționată asupra sectorului public.
    • Să îi ajutăm să implementeze un sistem de evaluare care să fie folosit atât la angajare, cât și în fiecare an, și care să arate exact valoarea fiecărui angajat.
    • Să ne implicăm în dialog cu ei în sensul educativ și toată această educație să aibă la bază recâștigarea încrederii între cele două părți.
    • E nevoie să se continue efortul de diminuare a corupției din mediul public, dar și din cel privat.
    • Până la Profesionalizare, operatorii privați care lucrează cu mediul public să se pregătească riguros pentru fiecare interacțiune: înțelegerea interlocutorilor, a intereselor lor, a procesului de decizie și a mecanismelor de influențare a acestei decizii.

    În încheiere, Dragoș Petrescu, vicepreședinte RBL și coordonatorul CDR a transmis care sunt măsurile pe care mediul de afaceri din România le așteaptă în relația cu autoritățile publice și factorii de decizie:

    1. Reducerea costului aparatului de stat central și local.
    2. Păstrarea modelului fiscal actual, pentru a păstra avantajul competițional în Europa.
    3. Predictibilitate – noi astăzi ne luptăm pentru a nu mai legifera acte normative înainte de consultarea Coaliției pentru Dezvoltarea României, mai ales că aceste decizii au impact asupra economiei.
  • Leadershipul și educația, piloni ai unei societăți antifragile

    Leadershipul și educația, piloni ai unei societăți antifragile

    Cea de-a doua zi a Conferinței Naționale RBL – Antifragilitate într-o lume a crizelor, a adus în atenția celor peste 250 de participanți conceptul de antifragilitate din perspectiva leadershipului și a educației.

    Contrar așteptărilor, „România este printre țările cu cel mai mare progres în această perioadă. Generațiile tinere sunt mult mai bine pregătite decât cele de dinainte, deci și noua generație de profesori va fi mai bine pregătită pentru a preda adaptat situațiilor de criză”, a punctat Andreas Schleicher, Director, Directorate of Education & Skills, OECD întrebat cât de fragilă consideră că este România în acest moment.

    În prima sesiune a zilei, cu tema “Leadershipul față în față cu haosul”, moderată de Anca Rarău, managing partner Brandlogic Advisory și fondator Bradocracy, și la care au fost invitați Dragoș Roșca, fondator Delta Asset Invest și Președinte al Fundației Romanian Business Leaders, Tudor Giurgiu, fondator și președinte al Festivalul Internațional de Film Transilvania și Antoneta Împușcatu, Directorul MERITO 2019, a fost abordată tema leadershipului în criză și a profilului liderului de vreme bună și a celui de vreme rea.

    „Nu există un lider care să nu își asume decizii. Cred că e important să te implici, să arăți că ești acolo să sprijini. Iar asta înseamnă să lași fiecare om să se implice. Unele companii s-au pierdut pe drum deoarece unii din lideri în momentele de criză își pierdeau curajul. E diferență între frică și lașitate”, a declarat Dragoș Roșca, Președintele Fundației RBL. El a mai spus că „nu doar liderul trebuie să se reinventeze, ci ar trebui ca întregul ansamblu să se reinventeze și să gândească diferit. Nu ajunge ca o singură persoană să facă asta. Trebuie să fie un exercițiu comun.”

    Tudor Giurgiu a arătat „că tot ecosistemul industriei media, de film se va schimba și trebuie să fim pregătiți, trebuie să ne gândim la un alt mod de conținut, la o altă relație cu publicul. E important să inovăm, să punem cap la cap toată experiența acestor luni și tot ceea ce vedem că se întâmplă cu o viteză de nedescris atât cu noi, creatorii de conținut, cât și cu publicul.”

    Când vine vorba de lideri în instituții de învățământ, Antoneta Împușcatu a afirmat „că într-o instituție de învățământ nu trebuie să existe un lider de vreme bună sau de vreme rea. El trebuie să aibă mereu cheia de a intra în sufletele copiilor.”

    În a doua sesiune a zilei, “Education – the main pillar for an antifragile society”, Florin Talpeș, fondator și CEO Bitdefender, alături de invitații săi, a oferit participanților o perspectivă despre cum poate fi privită criza actuală ca o oportunitate pentru educație. Robert Schwartz, Senior Editor la Deutsche-Welle a subliniat că „nu putem și nu ar trebui să ne întoarcem la educația de dinainte de criză. Trebuie să evoluăm. În Germania, conform Constituției, educația este o problemă a guvernului federal. România este poziționată destul de bine, mult mai bine decât alte țări la care ne-am fi așteptat să reacționeze mai bine decât România.”

    Andreas Schleicher a arătat că, mai ales în aceste timpuri, „ca profesor, ar trebui să-ți folosești studenții ca resursă. Ei sunt foarte buni în tehnologie. În acest mod poți obține schimbarea. Sunt atât de multe minți inovative, dar ele sunt blocate în sisteme.”

    În cadrul evenimentului au avut loc și 9 breakout rooms în care participanții au răspuns împreună la o serie de întrebări pe teme legate de: telemuncă, trenduri ale pieței muncii în contextul pandemiei, măsuri anti-criză din legislația muncii, transferul de bune practici dinspre business spre școală, dotarea școlilor și a profesorilor, analfabetismul funcțional, soluții ca școala să fie o bucurie pentru elevi, deficitul de meseriași și formarea lor și învățământul tehnic și profesional în pandemie. Discuțiile din breakout rooms au fost moderate de: Alexandra Peligrad – Smartree, Simona Pirtea – Enache Pirtea & Asociații, Codruța Elena Hodrea – Tenaris, Alin Moga – Tenaris, Oana Botolan – Cteam Human Capital, Christian Weident – STALFORT Legal. Tax. Audit, Silviu Hotăran – Hansen Beck, Adina Rada – Quartz Matrix, Măriuca Talpeș – Intuitext și Simona Baciu – Transylvania College.

    În ultima zi a conferinței vor fi abordate teme precum: inovație, digitalizare, finanțare și adaptabilitate financiară pentru companii. De asemenea, vor mai avea loc 8 breakout rooms pe teme legate de: antreprenoriat și fonduri europene, profesionalizarea și mentalitatea funcționarului public, colaborarea dintre mediul public și cel privat, roluri cheie în companie în următorii ani, low hanging fruits’ în digitalizarea României și smart cities.

  • Antifragilitatea afacerii vine din recunoașterea și evitarea surselor de fragilitate

    Antifragilitatea afacerii vine din recunoașterea și evitarea surselor de fragilitate

    Peste 250 de lideri de business din România au dezbătut despre cum pot deveni antifragili în diverse paliere ale afacerilor și vieții lor, în prima zi a Conferinței Naționale RBL – Antifragilitate într-o lume a crizelor. În cadrul celor 3 paneluri, invitații au abordat subiecte precum antifragilitatea României, ca națiune, cum ne pregătim pentru ceea ce va urma acestei crize, dar și cum putem construi modele de business mai pregătite să facă față crizelor.

    „Ca să ajungem la modele de business antifragile mai întâi trebuie să evităm toate elementele care pot fi surse de fragilitate pentru business-urile noastre, precum: gradul de îndatorare, structura de costuri rigidă, costuri fixe foarte mari, lipsa unui avantaj competitiv/ brand cu notorietate, marginile de profit mici etc.” a declarat Iulian Cîrciumaru, Managing Partner, V7 Capital, oferind una dintre concluziile principale ale zilei.

    În sesiunea de deschidere,  România (anti)fragilă? moderată de Sorin Axinte, managing partner GLUE și membru fondator RBL, antreprenorii și executivii participanți au aflat riscurile și oportunitățile României, atât la nivel global, cât și de la „firul ierbii”. Antonia Colibășanu, Chief Operating Officer la Geopolitical Futures, a vorbit despre polarizarea globală și intra-națională, restructurarea polilor de putere, resursa umană și infrastructura critică. Cristian Grosu, redactor-șef la cursdeguvernare.ro, a subliniat că principalele riscuri țin de (in)utilizarea împrumuturilor guvernamentale, deficitele care duc la o fiscalitate haotică și lipsa proiectelor de mare anvergură, pe când oportunitățile țin de asumarea unui plan concret de dezvoltare, cuplarea la proiecte transnaționale și dezvoltarea IT-ului până la 20% din PIB. Cristian Grosu a mai arătat că, la nivel individual, meta-competențele (cf. Mircea Miclea) sunt cele care ne ajută să facem față oricărui scenariu de viitor, iar ca soluții sistemice ne uităm la depășirea pandemiei și capacitarea meta-resursei – oamenii.

    Cea de-a doua sesiune – Lumea (post) COVID-19/ The World (After) COVID-19, moderată de Alina Burlacu, Director General RBL, a abordat subiecte precum: mega trenduri globale și transformări sistemice, dezvoltarea de afaceri sustenabile și verzi și importanței wellbeing-ului în aceste momente. Margareta Drzeniek, Managing Partner la Horizon Group a subliniat că „Long-term e deja aici și e nevoie să luăm decizii renunțând la „bias-uri” pe care le avem despre lumea în care trăim”. Bedriye Hulya, Sector Empowerment Lead la The Wellbeing Project, a arătat că „a ne accepta propria fragilitate este primul pas spre antifragilitate”, iar Ursula Woodburn, Program Manager al Cambridge Institute for Sustainability Leadership ne-a transmis că reziliența unei afaceri poate fi asigurată, în primul rând,  prin investiția în „green economy”.

    În sesiunea de închidere a zilei – SCALING-UP IN THE NEW NORMAL – căi de creștere ANTIFRAGILE pentru managerii și antreprenorii români – Claudiu Vrînceanu, Project Manager ScaleOut și invitații săi, Andrei Gemeneanu, Managing Partner Morphosis Capital, Iulian Cîrciumaru, Managing Partner, V7 Capital și Remus Pop, co-fondator și COO Neurolabs au oferit participanților idei despre cum pot fi dezvoltate modele de business antifragile. Spre exemplu, un anumit nivel de antifragilitate se poate obține doar investind și este recomandat antreprenorilor să fie atenți la lipsa fluctuațiilor dintr-o piață, care face ca riscurile ascunse dintr-un sistem să se acumuleze și să devină cu atât mai vulnerabil când apar turbulențe, cum este criza pe care o trăim.

    În cadrul evenimentului au avut loc și 7 breakout rooms în care participanții au răspuns împreună la o serie de întrebări pe teme legate de macroeconomie, fiscalitate, forță de muncă, investiții sustenabile și formarea de capital românesc. Discuțiile din breakout rooms au fost moderate de: Miruna Enache – EY România, Angela Rosca – TaxHouse, Mitel Spataru – FiNEXPERT, Theodor Artenie – Schoenherr, Alexandra Smedoiu – Deloitte, Sergiu Neguț – FintechOS, Florin Vișa – BERD și Adam Lessing – LGT Bank Austria.

    În următoarele 2 zile, conferința va aborda antifragilitatea în leadership, educație, inovație și digitalizare. De asemenea, vor mai avea loc 18 breakout rooms pe teme legate de: telemuncă, performanța angajaților, deficitul de meseriași, transferul de bune practici între business și școală, precum și multe altele.  Concluziile celor 26 de breakout rooms vor fi prezentate în sesiunea de închidere a Conferinței.