Etichetă: sergiu negut

  • De ce să îți creezi un Board of Advisors: Vino să scalezi unde visezi!

    De ce să îți creezi un Board of Advisors: Vino să scalezi unde visezi!

    În piețele care se schimbă rapid, cu competitivitate ridicată, multe companii își creează un Board of Advisors pentru a le oferi fondatorilor și celor care ocupă poziția de CEO sfaturi proaspete și întemeiate pe experiența anterioară.

    De ce să îți faci un Board

    Din interacțiunile cu zeci de antreprenori am sumarizat următoarele motive:

    – O data la 1-2 luni, ieși din operational și vezi perspective noi (ieși din șanț)

    – Aduci competențe în zone de care ai nevoie în viitor și care lipsesc în managementul actual

    – Oameni cu experiență care validează și deschid noi perspective

    – Dai o structură și disciplină asupra deciziilor companiei

    – Cu alte cuvinte, faci mai repede și mai mult din ceea ce ți-ai propus.

    Nu e neapărat nevoie să îți faci un Board. Este un proiect nou pentru tine ca antreprenor, pentru companie care consumă resurse de timp, de energie și chiar de bani. Așadar, ar trebuie cumva ca acest proiect să genereze rezultate care, prin efectul asupra celorlalte proiecte din companie, să fie benefic.

    Evident, ca în orice companie antreprenorială, nu sunt suficiente resurse pentru toate proiectele pe care dorești să le faci. Și atunci intervine o întrebare de prioritate. Este prioritar să îmi fac un Board?

    De ce? De multe ori sămânța unei inițiative de a face un Board este opinia antreprenorului că nu poate să mai crească peste nivelul acesta și în ritmul în care își propune fără sprijin extern.

    Ce tipuri de Board există

    Pentru o înțelegere mai clară, să ne uităm cum funcționează de fapt organizațiile și o să vedem cum, mai bine sau mai rău, mai formal sau mai informal, ne întâlnim cu trei tipuri de boarduri: Executive Board (Masa acțiunii) – unde se iau deciziile de lucru, Board of Directors sau Board of Advisors în companiile antreprenoriale (Masa întrebărilor) – unde se iau deciziile strategice, Board of Owners (Masa miracolelor) – unde se fac jocurile – conform unei categorisiri făcută de unul dintre cei mai experimentați membri de Board din România – Sergiu Neguț.

    Cum să îți faci un Board

    Sunt mai multe căi. Dacă iei investiție în compania ta, automat, investitorii devin membri ai Board-ului.

    De multe orice te sfătuiești cu oameni care au experiență de business mai mare. Conversațiile au loc pe subiecte la care antreprenorul știe că persoana respectivă se pricepe iar ele apar atunci când antreprenor le solicită pentru că e ceva care arde.

    Din experiența de până acum am observat că sunt două tipologii de formare a unui Board. Abordarea tip fishing și abordarea tip pitching.

    Abordarea tip fishing

    De obicei, antreprenorul se îndreaptă către oameni care sunt în cercul său imediat de cunoscuți și sfătuitori. A mai avut conversații cu ei despre compania sa și a apreciat sprijinul informal oferit.

    O situație particulară pe care am observat-o este că antreprenorii care au avut relații formale de mentorat, de multe ori, mentorul este primul membru de unde încep construcția de Board.

    Riscul la această abordare este că te duci doar către cercul restrâns de conexiuni de business și de multe ori faci o evaluare sentimentală. Sunt șanse să iasă bine însă și riscurile de a avea opinii doar pe prietenie e mai mare.

    Abordarea tip pitching

    În care alegi membrii dintr-o comunitate de adviseri. Și începi să construiești o relație, de la zero, cu ei. Aici beneficiezi de potrivire asistată și de un spectru de advisori mult mai larg față de rețeaua personală.

    Există două moduri de a face potrivirea.

    Matching online și matching off-line. Matching online se referă când antreprenorul, via Advisoria, trimite pitch-ul digital către lista predefinită de membri de Board. Iar matching-ul off-line se referă la evenimente dedicate în care antreprenorul interacționează față-în-față cu viitorii posibili membri de board.

    Cum structurezi pitch-ul?

    Aici este o zonă în care antreprenorul are multe întrebări. Nimeni nu o să-i ofere exact răspunsul. Răspunsurile le află singur văzând alte exemple și analizând pe bune ceea ce e dispus să ofere.

    Din ce am văzut până acum un pitch în trepte combinat cu o perioadă de test este răspunsul optim.

    Aici, în cadrul Atelierului Set Up Your Board of Advisors din 19 februarie, antreprenorii vor avea ocazia să-și facă o primă versiune de pitch beneficiind de feedback live din partea lui Sergiu Neguț.

    De altfel, în modelul de matching Advisoria primul pas este participarea la acest atelier. Scopul său este de orientare și planficare în procesul de construcție a Boardului.

    În fiecare ediție Advisoria (primăvară și toamnă) colegii de la RBL lucreaza doar cu 10 companii.

    La ce să te aștepți?

    Rezultatul unor întâlniri de Board ține de cât de mult iei tu, ca antreprenor, din aceste întâlniri. Un avantaj este că poți să ai întâlniri plenare de board (la 2-3 luni) și întâlniri individuale de board ( (la 1-2 luni). Această combinație este cea care dă cele mai bune rezultate.

    Un rezultat garantat este că vei face mai repede și mai mult din ceea ce ți-ai propus.

    Am observat că sunt antreprenori cărora le este teamă să ofere părți sociale sau stock options plan pentru că își imaginează un scenariu în care oferă din companie și nu prea vor primi mare brânză la schimb.  De asemenea, unii antreprenori vor spune că ar vrea să vadă responsabilitate din partea membrilor de Board (adică să simtă și ei, pe propria piele, efectele deciziilor) nu doar să vină să își dea cu părerea și apoi treaba antreprenorului.

    Aici intervine, iarași, un mecanism de echilibrare a așteptărilor, de definire a terenului de joacă și de construcție din aproape în aproape. De exemplu, poți să condiționezi oferirea recompensei dacă membrul de board a participa la 75% din întâlnirile plenare trimestriale și la 50% din cele bilunare individuale.

    Un alt mecanism de calibrare este mandatul limitat al Boardului (1 an și apoi reînoiești la 2 ani, etc)

    La ce să NU te aștepți

    Să nu te aștepți ca membrii de Board să se transforme în agenții tăi de vânzări (mai ales pe conturi corporate).  Să nu te aștepți ca disponibilitate instant din partea membrilor de Board. De multe ori, există voință însă apar situații urgente în businessul lor și e nevoie să ai oarecare răbdare constructivă.

    Ce este Antreprenoria

    Antreprenoria propune antreprenorilor un mix unic de module:
    – Ateliere de Antreprenoriat Scale-Up
    – Mentoria
    – Ateliere de Intraprenoriat
    – Advisoria (Advisory Board) și
    – Antreprenoria Finance
    prin care, timp de 2 ani, sprijinim personalizat companiile în demersul de scalare.

    Antreprenoria, proiect al Fundației Romanian Business Leaders, se bazează pe o comunitate de aproape 200 de mentori și advisori și specialiști din companii partenere precum și un scale-up architect dedicat.

    Vino să scalezi unde visezi!

    www.antreprenoria.ro/advisoria

  • Vidul de investiții publice va fi plătit în următorii doi ani. Consumul în creștere ascunde o realitate economică alarmantă

    Vidul de investiții publice va fi plătit în următorii doi ani. Consumul în creștere ascunde o realitate economică alarmantă

    Romanian Business Leaders (RBL) avertizează că lipsa de preocupare față de investiții din ultimii aproape doi ani de guvernare reprezintă o slăbiciune care afectează încrederea antreprenorilor în economie și, în același timp, erodează nivelul de trai al angajaților din companiile românești. În opinia antreprenorilor români, efectele reale vor fi resimțite abia peste doi ani și, prin urmare, va fi sacrificat un nou ciclu de guvernare din perspectiva încrederii si a investițiilor în viitor. 

    Antreprenorii români observă că, în ultimii doi ani, statul român nu a putut da un semnal de optimism în economie, prin realizarea de investiții pe termen lung, ba chiar fiind preferate alocările bugetare supradimensionate către consum. După ce anul trecut nivelul investițiilor publice a ajuns la cel mai mic nivel din istorie, ritmul de creștere a cheltuielilor de investiții este nesemnificativ în 2018.

     “Lipsa de investiții ne-a adus într-o situație paradoxală, în care creșterea consumului maschează o realitate economică alarmantă. Investițiile modeste ca pondere în PIB reprezintă un barometru pentru viitorul nivel de trai al cetățenilor. Ne așteptăm ca lipsa investițiilor de acum să fie resimțită abia peste doi ani. Toți contribuabilii români, nu doar antreprenorii, vor plăti pe termen mediu factura cheltuielilor de personal și a asistenței sociale din prezent”, a declarat Dragoș Roșca, președintele RBL.  

    Anul 2018 ar fi trebuit să fie anul investițiilor publice, dar realitatea statistică și lipsa proiectelor de investiții din economia reală arată de fapt că ultimii doi ani de guvernare sunt ratați din perspectiva investițiilor publice, care se situează la 3% din PIB, adică cel mai scăzut nivel din istoria țării. În plus, ultima rectificare bugetară din septembrie 2018 a tăiat 41,5 milioane de euro din alocările pentru infrastructura de transport. Este o confirmare că statul lasă realizarea investițiilor noi în responsabilitatea mediului privat.

    Dacă viitorul este sacrificat prin absența investițiilor, prezentul creează dificultăți mediului de afaceri din cauza birocrației care frânează dezvoltarea capitalului autohton și blochează evoluția profesională a angajaților. Astfel, specialiștii din companiile românești – tot mai greu de recrutat în contextul crizei de personal – sunt blocați în activități care nu produc valoare, ci hârtii cerute de birocrație.

    Antreprenorii reuniți în cadrul RBL avertizează, de asemenea, că atitudinea autorităților de stat este nerezonabilă și irațională în unele situații și recomandă ca anumite disfuncționalități să fie corectate printr-un dialog bazat pe încredere între antreprenori și autorități. Spre exemplu, modalitatea de investigare a Consiliului Concurenței ar putea fi îmbunătățită prin consultarea părților investigate încă de pe parcursul investigării pentru a furniza explicații alternative unor elemente de fapt care în viziunea autorității probează o încălcare. În ceea ce privește sancțiunile, baza de calcul este mult mai mare în România față de alte state UE și metodologia Comisiei Europene (CE), care are ca bază de referință cifra de afaceri realizată pe piața relevantă a produsului/serviciului unde s-a produs încălcarea. Ar fi oportună alinierea cu criteriile CE, pentru respectarea principiului proporționalității – sancțiuni adaptabile în raport cu piața relevantă, gravitatea faptei și cu particularitățile făptuitorului.

    De asemenea, membrii RBL consideră că este de datoria instituțiilor publice să înceapă campanii de educare în rândul cetățenilor. Un exemplu ar putea veni din partea Autorității de Supraveghere Financiare (ASF), care ar trebui să inițieze o campanie de conștientizare despre faptul că există posibilitatea informării despre ce se întâmplă cu contul individual, prin care cetățenii să afle cât au contribuit fiecare la Pilonul II. ASF ar putea urma astfel o bună practică a membrilor RBL, care își informează angajații despre situația conturilor individuale, în contextul în care între 500.000 de români până la un milion nu știu faptul că au în contul de Pilonul II de pensii suma de 10.000 de lei, fiind convinși că au mai puțin sau deloc.

     Ca să evităm o compromitere pe termen lung a competitivității economice, antreprenorii și managerii din RBL cer Guvernului să prioritizeze de urgență investițiile publice și digitalizarea administrației publice și să accelereze dialogul cu mediul privat inclusiv prin preluarea de bune practici ale antreprenorilor și ale organizațiilor non-guvernamentale.


    VIDEO