Fundația Romanian Business Leaders

Etichetă: romanian business leaders

  • De 1 iunie am adus copiii mai aproape de natură la Sărbătoarea Mieilor din Vultureni I RBL Cluj

    De 1 iunie am adus copiii mai aproape de natură la Sărbătoarea Mieilor din Vultureni I RBL Cluj

    Evenimentul dedicat copiilor din Comuna Vultureni, Sărbătoarea Mieilor, aflat la prima ediție, a fost declarat un succes, întrecând orice așteptări. Ne bucurăm că am reușit să fim gazde la peste 2000 de oameni și să reconectăm noile generații cu natura și cu viața de la țară.

    Buna dispoziție și râsetele de copii fericiți au dat tonul primei ediții a Sărbătorii Mieilor. De Ziua Copilului s-a simțit asta încă de dimineață în Comuna Vultureni. Cu vitejie și poftă de distracție, familiile au înfruntat norii nehotărâți și au început să sosească încă de la primele ore ale zilei la gazda evenimentului, Colina Nouă.

    Toți cei prezenți au reușit în ciuda vremii nesigure să se bucure de natură și de viața la țară cu sprijinul Asociației La Vultureni, Romanian Business Leaders și cel mai important, sentimentul autentic oferit de localnicii comunei Vultureni.

    Cei mai entuziasmați au fost, desigur, copiii, în jurul cărora a fost creat acest eveniment. De la alergat pe baloți, piscina cu noroi, ateliere de ceramică si pictură, alee senzorială, twister, plimbări cu căruța, concurs de sărit cu sacul, întâlnirea cu animalele aduse de localnicii din Vultureni, au fost doar o parte din experiențele copiilor.

    Activitățile au fost diverse, pentru toate gusturile și vârstele. Producătorii locali ne-au delectat cu gulaș de oaie și vita, ceaune cu sarmale, brânzeturi proaspete, iahnie de fasole, silvoiță, gemuri și miere, toate făcute cu drag de sătenii din Vultureni.

    Prin acest eveniment am vrut să trezim spiritul antreprenorial al țăranului român, atât de dornic să ofere produse de calitate și experiențe unice oaspeților săi. Sperăm că prin această inițiativă am reușim împreună cu Romanian Business Leaders să creăm o punte de legătură între viața agitată de la oraș cu liniștea și pacea vieții de la țară prin acest spațiu comun al inițiativelor antreprenoriale.

    Evenimentul a fost organizat de Asociația La Vultureni, care își propune să creeze oportunități prin care comunitatea rurală să își pună în valoare produsele artizanale și culinare într-un context antreprenorial, ce poate să aducă un plus de valoare atât comunității, cât și vizitatorilor. Proiectul a fost creat cu sprijinul Romanian Business Leaders, prin inițiativa „Antreprenorești – Adoptă un sat”, care urmărește să producă rezultate concrete și replicabile în comunitățile rurale din România, prin transfer de cunoștințe specifice despre antreprenoriat, programe de mentorat pentru antreprenori și specialiștii din administrația locală, și prin identificarea potențialului local de dezvoltare economică.

    Ca parte a aceleiași inițiative vă așteptăm în toamna anului acesta la Festivalul Silvoiței, care încă de la prima ediție a confirmat atât capacitatea antreprenorială a locuitorilor din zonele rurale, cât și apetitul orășenilor pentru a-și redescoperi conexiunea cu natura și a trăi o zi cu adevărat altfel, departe de zgomotul și haosul urban.

     

  • RePatriot a lansat Apelul către toți primarii din România

    RePatriot a lansat Apelul către toți primarii din România

    Românii de pretutindeni sunt cea mai importantă bogăție a României

    Repatriot a transmis astăzi, din partea unui grup puternic de oameni de afaceri din Romanian Business Leaders, un Apel către toți primarii din România pentru atragerea Diasporei în procesul de dezvoltarea al localităților.

    „Românii din afara granițelor sunt vectori de dezvoltare ai localităților noastre și ne dorim să fie cât mai conectați cu țara. România are nevoie în continuare de expertiza și investițiile românilor de pretutindeni. Dezvoltarea țării noastre, atât la nivel local, cât și la nivel național depinde de buna administrare, de investiţii şi de întreprinzători. România are nevoie de oameni cu iniţiativă, buni meseriași, cu o atitudine occidentală faţă de muncă. Mulți dintre compatrioții noștri, oameni cu inițiativă, trăiesc în afara granițelor țării și pot juca un rol important în dezvoltarea locală. Pot sprijini conectarea puternică a localității dumneavoastră la oportunitățile din alte țări”, spune mesajul antreprenorilor din RePatriot, care de 4 ani fac acțiuni ce conectează românii plecați cu Țara.

    Summitul  RePatriot 2019 va avea loc în Bucovina în 3-6 octombrie

    La ora 12.00 a avut loc o conferință de presă extraordinară la Suceava la care au participat Președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur și Marius Bostan – inițiatorul programului RePatriot, al Romanian Business Leaders.

    „Gheorghe Flutur este primul Președinte de Consiliu Județean care a inițiat un compartiment dedicat Diasporei în cadrul instituției pe care o conduce. A organizat Luna Diasporei pentru a arăta celor plecați că îi dorește mai aproape de județ. Este un pionier al acestei cauze și acesta este unul din motivele pentru care am ales ca Summitul RePatriot de anul acesta să fie în Bucovina. Anul trecut am fost la Alba Iulia pentru a omagia înaintașii, 100 de ani de la Marea Unire și pentru a da un semnal pentru viitorul tehnologic, pentru următorii 100 de ani.” A spus Marius Bostan, om de afaceri, membru al Romanian Business Leaders și inițiator al RePatriot. Summitul anual RePatriot aduce la aceeași masă peste 300 de oameni de afaceri români de pretutindeni.

    Cele trei ediții ale Summit-ului RePatriot din 2016, 2017 și 2018 au fost un succes, iar discuțiile antreprenorilor din Diaspora cu cei din România s-au concretizat în idei de business în sectoare precum IT, eficiență energetică, turism, agricultură, construcții și tehnologie. Pentru prima dată după mai bine de două decenii şi jumătate, oamenii de afaceri din Diaspora au fost chemaţi acasă pentru a fi invitaţi să investească în ţara lor de origine sau măcar să transfere o parte din know how-ul câştigat pe toate continentele. În 3-6 octombrie 2019 va avea loc a patra ediție a Summit-ului RePatriot, în Bucovina, unde sunt așteptați peste 300 de oameni de afaceri din Diaspora și România. Detalii suplimentare pe www.repatriot.ro/repatriot-summit.

    Gheorghe Flutur: “Este extraordinar că această importantă manifestare va fi în Județul Suceava pentru că parteneriatul cu oamenii de afaceri aduce investiții și dezvoltare. Românii de pretutindeni sunt frații noștri și îi așteptăm acasă. Fraților veniți în Bucovina, vă așteptăm cu brațele deschise pe acest sfânt pământ românesc. Ușa mea este deschisă în permanență celor care doresc să investească în județ și se vor bucura de tot sprijinul autorităților.“

    Apelul RePatriot se bazează pe o chemare directă și se dă un puternic exemplu personal de implicare a mediului de afaceri și implicit o cerere directă de ieșire la acțiune pentru administrație:

    „Noi acționăm și conectăm Diaspora cu Țara și dorim autoritățile locale alături de noi. Până acum, noi, cei peste 150 de oameni de afaceri, implicați direct și voluntar în proiect, am mers prin Europa și în lume, ne-am întâlnit cu peste 6.500 de români, avem o prezență online văzută de peste 20 milioane oameni, am consiliat direct peste 1500 de persoane, am oferit suport educațional și de afaceri, am inspirat alte organizații să ne urmeze, am făcut un efort constant pentru a convinge instituțiile statului, societatea civilă și mass-media de importanța demersului nostru. Ne-am concentrat să promovăm un mesaj de încredere pentru investitori și să atragem și atenția autorităților asupra rolului pe care îl poate juca Diaspora în dezvoltarea țării.”

    Apelul RePatriot-Romanian Business Leaders, a unor oameni de afaceri care contribuie destul de mult la bugetele locale, se încheie cu un îndemn adresat edililor, direct, foarte concret, cu acțiuni precise, printre care: parteneriat cu oameni de afaceri promotori ai ideilor, realizarea bazelor de date cu românii plecați, pentru a se ține legătura permanent, folosirea rețelelor sociale pentru conectare, transmiterea către românii de pretutindeni a oportunităților de joburi și de afaceri, organizarea Zilelor Diasporei în luna august, parteneriate și înfrățiri cu Basarabia și comunități românești din afara granițelor.

    Ultima duminică din luna aceasta, 26 Mai este  Ziua Românilor de Pretutindeni

    Gheorghe Flutur a lansat și un mesaj pentru întâmpinarea Zilei Românilor de Pretutindeni care va fi în acest an pe 26 Mai: “Strălucirea României s-a datorat oamenilor ei: harnici, solidari, inteligenți, cu spirit de jertfă, care au cinstit memoria generațiilor de strămoși, pentru care patria a fost sfântă. Nu a fost mereu ușor. Românii au fost nevoiți să înfrunte clipe grele, dar au luat-o mereu de la capăt, cu determinare și curaj. În multe cazuri, au părăsit țara, temporar sau definitiv. Acolo, în patria adoptivă, au fost remarcați pentru seriozitatea profesională, determinarea și omenia lor. Nu o dată ne-am bucurat atunci când atâtea vorbe frumoase despre compatrioții noștri au făcut înconjurul lumii!”

    RePatriot este o comunitate constituită ca o platformă de inspirație, consiliere și informație care își propune să faciliteze accesul românilor din străinătate la oportunitățile din țară și vă dorim alături de noi în acest demers. Acest proiect este adresat românilor din Diaspora, a fost lansat de Romanian Business Leaders – www.rbls.ro, o organizație importantă care reunește antreprenori și lideri din mediul de afaceri românesc, contributori importanți la bugetele locale și la bugetul național.

  • 1 Mai Antreprenoresc: magia bucatelor, a naturii și a ideilor, la Corbi

    1 Mai Antreprenoresc: magia bucatelor, a naturii și a ideilor, la Corbi

    De 1 Mai, antreprenorii au dovedit o dată în plus că nimic nu le poate sta în cale, fie că este vorba de afaceri, fie că este vorba de distracție! Ei au sărbătorit deja tradiționalul 1 Mai Antreprenoresc în pitorescul Corbi, unde ploaia a dat un farmec aparte zilei, antreprenorii locali din grupul de organizare răspunzând cu entuziasm jocului de-a v-ați ascunselea al soarelui.

    Participanți veniți din București, Constanța, Sibiu și alte orașe, alături de familiile lor, au fost încântați de bucatele preparate de chef Samuel Le Torriellec, care a fost, ca întotdeauna, sursa de răsfaț culinar a evenimentului. El a transformat delicioasele produsele locale într-o magie iar mielul de Corbi la ceaun i-a fermecat iremediabil pe aleșii oaspeți și i-a inspirat pe pasionații în ale gastronomiei să își dedice talentul preparării unei irezistibile tocănițe de vânat la tuci.

    Primitorul Corbi și-a confirmat și de această dată rolul de muză pentru chef Samuel, un adevărat ambasador al zonei, care și-a propus să organizeze work-shop-uri pentru proprietarii de spații de cazare, în care să îi orienteze către folosirea exclusivă a produselor locale în meniurile oferite turiștilor.

    Și cum cele mai durabile povești se nasc la… gura focului,  Andrei Grigorescu, un tânăr din comunitate care a participat la petrecere, a cerut suportul programului “Antreprenorești” de a fi consiliat pentru a demara un start-up, inspirat fiind de acțiunile asociației Romanian Business Leaders. Rezultatul a fost imediat – a fost deja inclus într-un grup suport de mentori care îl vor susține în demersul său de a construi un glamping.

     

    Întreaga zi a fost condimentată cu voie bună și bucurie, așa cum le șade bine antreprenorilor, când se întâlnesc de 1 Mai Antreprenoresc!

  • RePatriot a deschis o nouă punte între SUA și România

    RePatriot a deschis o nouă punte între SUA și România

    18 antreprenori români, 30.000 de mile străbătute, 10 zile de întâlniri cu oficiali și oameni de afaceri în Salt Lake City, Moab și Chicago, prezentări la 3 Camere de Comerț și 3 municipalități, o conferință cu peste 100 de antreprenori români la Trump Tower Chicago, vizite la locurile de rugăciune ale românilor și la Școlile de Duminică, sunt numai câteva repere ale uneia dintre cele mai importante misiuni economice românești în SUA de după 1989.

    Această vizită a fost gândită și proiectată la Summitul RePatriot de la Alba Iulia, organizat la 100 de ani de la Marea Unire și a reușit deschiderea unei noi punți economice, culturale și de încredere între SUA și România prin mesajul puternic și diversitatea ofertelor de afaceri făcute. Delegația condusă de Marius Bostan, om de afaceri și inițiator RePatriot a reprezentat peste 30 de companii cu activitate în domeniile: Tehnologie, IT&C, software, smart city, inteligență artificială, automatizări și IoT pentru agricultura, veterinar, vinuri, real-estate, construcții și instalații, cosmetice, traduceri, nanotehnologie, servicii de asistență pentru investitori, media, suplimente alimentare, comerț, logistică și produse strategice etc.

    Românii au fost întâmpinați peste tot cu steaguri americane și au purtat cu ei tricolorul

    La Salt Lake City românii au fost întâmpinați de Consulul Onorific al României în Utah Mircea Divricean și de Ambasadorul RePatriot Mike Divricean care i-au condus la Camp Kostopulos unde au fost primiți de românii din Utah, de oficialități ale statului și orașului și de Ambasadorul României în SUA și unde au fost purtate primele discuții despre oportunitățile de investiții și afaceri între Utah și România.

    Vizita a inclus o introducere culturală și în sistemul de ajutorare al LDS în care oamenii care trec prin momente mai dificile sunt ajutați să se pună pe picioare și nu primesc asistență de la stat ci semenii lor donează și biserica se ocupă de revenirea lor, de „furnizarea undiței cu care să pescuiască”. Oamenii de afaceri români au văzut cum dragostea pentru aproape, credința și libertatea au adus prosperitatea în comunitate. Imagini aici.

    Marius Bostan, antreprenor, inițiator RePatriot, liderul delegației românești: „Romanian Business Leaders  a fost la mare înălțime și prin delegația Repatriot arborează steagul României și pe cel al Statelor Unite ale Americii într-un loc simbolic, arătând legătura celor două popoare. Un mic pas pentru noi dar un mare pas pentru frăția Româno-Americană! Doi ardeleni de ispravă Mircea și Mike Divricean au deschis o cale extraordinară pentru dezvoltarea afacerilor, atragere de investiții cât și intrarea pe piața americană, prin Statul Utah.”  Imagini aici.

    A doua seară s-a încheiat fantastic prin prezența Delegației RePatriot-Romanian Business Leaders la Gala Anuală a Camp K unde au fost declarați Parteneri și România a fost aplaudată de cele peste 400 de personalități americane care au celebrat și apreciat munca și rezultatele în folosul comunității coordonate de cei doi români remarcabili.

    Prietenia româno-americană se consolidează prin cunoașterea cât mai bună și prin activități împreună

    Delegația românească a mers in Moab unde a avut întâlniri de afaceri cu Camera de Comerț, cu liderii de business locali și oficialitățile orașului. A fost prezentată România și oportunitățile de acasă, au fost făcute invitații  la vizite și au fost explorate potențiale parteneriate, stabilindu-se pașii următori pentru cooperare.

    Împreună cu familia șerifului James Winder , cu echipa Ambasadei României, avându-l în componență pe George Maior, delegația de antreprenori petrecut o Duminică extraordinară, au mers la Arches National Park, la Dead Horse Point și mai apoi oamenii de afaceri s-au antrenat la poligonul de tragere din munți cu rangerii orașului.

    Mircea Divricean, Consul Onorific al României în Utah: “Prin această primă Misiune Economică a României în inima Americii, în Statul Utah, am pus bazele unor colaborări economice, educaționale și culturale viitoare între România și Utah, și contribuie la consolidarea cooperării economice dintre România și America. Cu cât cetățenii Români și cei Americani se cunosc mai bine, cu atât cooperarea și colaborarea viitoare va fi mai strânsă și bazată pe încredere reciprocă.

    America este o țară descentralizată și este foarte important pentru România să clădească astfel de punți de colaborare între România și fiecare stat American. Sper ca această inițiativă la care am lucrat de mult timp și care a fost de mare succes, să devină un exemplu pentru alte inițiative viitoare prin care să aducem România mai aproape de America și pe Români mai aproape de Americani.”

    Luni 15 Aprilie Delegația Romanian Business Leaders a fost primită la cel mai înalt nivel în Utah de către Lt. Governor Spencer J. Cox și de către Sean Reyes, Utah’s Attorney General, prieteni ai României, însoțiți de staff și de experți și au fost asigurați de sprijin economic și strategic, de asistență pentru dezvoltarea afacerilor. A fost prezentată și România ca opțiune strategică de investiții pentru intrarea în Uniunea Europeană a companiilor americane, inclusiv a celor mici și mijlocii. Imagini aici.

    “A venit timpul să coalizăm românii din SUA pentru acțiuni de dezvoltare a punții transatlantice, să ancorăm România prin cât mai multe legături de valoare. Prezentăm oportunități de afaceri, atragem parteneriate și explorăm ofertele de intrare a companiilor românești pe piața americană. Deja mai multe persoane importante și companii cu care ne-am văzut vor veni să exploreze România.

    S-au exprimat și îngrijorări legate de justiție și libertatea presei. Am stabilit că împreună vom putea rezolva toate problemele și am făcut trimitere la efectivitatea Parteneriatul Strategic și la apartenența la NATO. Rezultatele sunt extraordinare și obținem mult mai mult decât ne-am așteptat. God Bless America! God Bless Romania!” – Marius Bostan

    O întâlnire bună, foarte aplicată a fost la World Trade Center – Camera de Comerț unde au fost făcute noi relații de afaceri și s-a câștigat susținere pentru România.  A urmat o cină de lucru cu Terry Grant, Președintele Key Bank și Howard Headlee, Președintele Asociației Băncilor din Utah care au prezentat mediul financiar bancar și posibilități de finanțare.

    Elena Unciuleanu, Reporting Center: „Această misiune economică fost pentru mine a doua ieșire pe piața americană în ultimele 6 luni. Dacă prima dată, am mers la incubatoarele americane cu dorința de a învăța de la cei mai buni cum să crești o afacere internațional, de data aceasta deplasarea a avut scopul de a stabili legături concrete cu mediul de afaceri local. Cel mai important este că am înțeles cum trebuie să poziționez inovația produsa de noi pe piața americană.”

    La Goldman Sachs 10.000 small business au avut loc interacțiuni cu 12 startup-uri relevante cu care au fost stabilite câteva proiecte comune posibile pentru a realiza o nouă punte.

    Bogdan Lițescu, Plant an App: “Dacă în 2010, când am început să lucrez cu SUA, clienții îmi mărturiseau adesea că percepția lor despre români era una nefavorabilă, în 2019 rareori aud acest lucru. Am întâlnit acei români care au contribuit la această schimbare, care  și-au reconstruit viața în state și au ajuns foarte apreciați. Am simțit în glasul lor iubirea de țară și teama de trecutul comunist și post-comunist deopotrivă.

    Grupul de antreprenori al misiunii economice din care am făcut parte a fost pentru ei dovada de care aveau nevoie că în România se pot face afaceri curate și profitabile. Am fost primiți cu brațele deschise și am deschis punți pentru cooperări viitoare. Sperăm ca următorul pas să fie o platformă online de colaborare în afaceri între România și diasporă. Multe mulțumiri RePatriot, Marius Bostan, colegilor antreprenori din misiune, Mircea și Mike Divricean și tuturor celor care ne-au sprijinit.”

    Andrei Merlușcă – construcții case eficiente energetic – Dimmer: „Am înțeles ce oportunități am avea aici pentru produsele noastre. Mulțumim românilor Mircea și Michael Divricean, Ambasadorii RePatriot din SUA care fac cinste României prin activitatea lor de zi cu zi în sprijinul comunității din Utah. Este extraordinar de bine să vezi că românii americani sunt apreciați și sunt onorați la cele mai înalte nivele.”

    Primarul orașului Salt Lake, Jackie Biskupski a prezentat românilor climatl de afaceri din oraș  împărtășit modelul de dezvoltare, parteneriatul public privat, finanțarea prin obligațiuni a dezvoltării și smart city. Un exemplu extraordinar de educație antreprenorială a fost prezentat la Utah Business School – Lassonde Entrepreneur Institute. Întâlnirea de lucru pe tema consilierii legale privind comerțul internațional și protejarea proprietății intelectuale a fost găzduită de avocații de la Hirton McConkie Law Firm care au și pledat și câștigat unul din procesele importante în favoarea României.

    FBI Salt Lake City Headquarters a oferit prin  Assistant Special Agent Dan Brady  și echipa sa un scurt training de Cybersecurity, Counter Intelligence și International Organized Crime pentru oamenii de afaceri români. Imagini aici.

    University of Utah – Huntsman Cancer Institute a fost următoare vizită unde a fost descoperit un loc unic unde sunt cercetate și tratate peste 200 de tipuri de cancer. Ultima zi s-a încheiat oficial prin vizita la doTERRA Campus, Sillicon Slopes, o companie mare care are în România cea mai mare piață din Europa.

    Andra Giucă, communicațion manager RBL&RePatriot, managing partner VossReview: „Repatriot face istorie la Salt Lake City! Steagul României a fost arborat la nivel înalt economic și politic la Salt Lake City în cinstea României, a Delegației RePatriot – RBL. Am simțit direct prietenia unor americani în funcții importante și sunt convinsă că nu vom mai fi lăsați în urmă dacă noi dorim să mergem înainte.”

    Pe 17 aprilie delegația antreprenorilor a ajuns la Chicago unde a fost întâmpinată cu steaguri și bucurie de români încă la aeroport, în frunte cu unul din liderii comunității românești, Octavian Cojan în vârstă de 82 de ani și de reprezentantul Consulatului General de la Chicago. A doua zi au urmat vizite la camera de Comerț și Primăria Chicago unde s-a reușit deschiderea de noi canale pentru a evaluarea mai bună a pieței și favorizarea afacerilor și s-a explorat posibilitatea de atragere a noi investiții.

    Nicu Severin Sanzianu, Premian: “Am iubit fiecare pas din experiența misiunii economice România – Utah – Chicago. Sunt recunoscător pentru agenda inteligentă de întâlniri și execuția profesionistă a acestora de către Marius Bostan, Mircea Divricean, Michael Divricean și echipa RePatriot. Mulțumesc!”

    Alexandru Șelaru, Harrison: „Întâlnirile cu cei din administrația locală și din guvernul statal m-au ajutat să înțeleg cum lucrează administrația și cum se poziționează administrația locală în relația cu companiile din zona. Am rămas uimit să văd că primăriile au persoane atent alese pentru a comunica cu comunitatea de business din zona cât și persoane care se ocupa de relațiile internaționale care impactează comunitatea locală. Am adunat multe idei pe care le voi dezvolta și în România.”

    Vizita la acceleratorul antreprenorial și de tehnologia informației 1871, prezentarea firmei Digital Authority Partners Inc. și dialogul cu antreprenorul român Codrin Arsene au adus o mai bună cunoaștere a mediului de afaceri american în domeniul tehnologiei și au fost oferite sfaturi relevante pentru delegația din România. Codrin Arsene și-a arătat deschiderea pentru a oferi consiliere pentru antreprenorii la început de drum din RePatriot.

    Patriotism, libertate, credința în viitorul României au fost afirmate la întâlnirea românilor de la Trump Tower din Chicago

    Pe 18 Aprilie la ora 18, 18 antreprenori români alături de peste 100 de români-americani, au intonat Imnul României la Trump Tower în Chicago în debutul Conferinței RePatriot care a explorat noi oportunități de a face afaceri în Statele Unite și România. Vorbitorii au pledat pentru conectarea mai intensă între românii din Statele Unite și România. Entuziasmul a fost mare și a fost făcută o pledoarie pentru o ancorare cât mai bună  a României de America. Au fost discutate barierele de întoarcere acasă, îngrijorările legate de clasa politică, problemele din România, politice, economice și de infrastructură. Conferința a durat trei ore dar discuțiile au continuat la un pahar de vin românesc până târziu. Imagini aici.

    Lucian Neacșu, producător de vinuri bio, soiuri românești, Senator Wine: „Am adus în SUA  360 de sticle de vin cu soiuri pure românești cu care sperăm să stârnim interesul distribuitorilor. Soiurile românești au fost apreciate de cei care au gustat. Piața americană este foarte mare și complexă dar am credința că ajutați de românii de aici vom putea conta în următorii ani. Mulțumim și diplomaților români care se implică în sprijinirea unor astfel de misiuni și am simțit acest sprijin în America.”

    Comunitatea românească se întâlnește în mare parte în jurul bisericilor românești

    Pe 20 aprilie a fost ziua când antreprenorii au avut întâlniri directe cu parteneri de afaceri români și au învățat mai multe despre comunitatea românească din Chicago. Bisericile românești sunt creuzetul comunităților, și acolo învață copii limba română la școlile de duminică și ajută pe cei aflați în nevoie. Antreprenorii români sunt în general aproape de Biserică și au conștiința profundă a rolului său sacru, social și de menținere a identității. Imagini aici.

    Răzvan Costache, Avalon Media: „Am călătorit la peste 30.000 mile de casă însă ne-am simțit foarte aproape și bineveniți mulţumită unor români inimoşi aceasta este pe scurt misiunea economică RePatriot în Utah si Chicago.”

    Mulțumim românilor și reprezentanților RePatriot din America pentru implicarea în acțiunea RePatriot, mulțumim Consulului Onorific la României Mircea Divricean, fratelui său Mike Divricean care sunt și Ambasadori ai RePatriot. Mulțumim Ambasadei de la Washington, Ambasadorului Maior pentru participare și mulțumim Consulatului General de la Chicago pentru sprijin și consultare.

    Vom reuși împreună să dăm o dinamică mai bună relațiilor români americane și o să adăugăm valoare afacerilor noastre. Statele Unite au un mare merit pentru crearea unei societăți a libertății și un model democratic care inspiră întreaga lume. Parteneriatul Strategic se întărește prin cooperarea economică directă realizată de antreprenorii români și americani.

    Mircea și Michael Divricean – Ambasadori RePatriot: “Felicităm pe prietenii noștri de la RePatriot și Romanian Business Leaders, oameni care iubesc România și cu toții doresc o Românie mai bună pentru toți românii. Anul trecut când am propus această inițiativă la Summitul RePatriot – Misiunea Economică România Utah – au avut încredere în noi că împreună putem crea o punte de legătură puternică între România și America și au venit în Utah cu dragoste și iubire pentru România și au reprezentat țara cu mândrie și cinste. Suntem convinși că împreună o să contributim la un viitor mai bun pentru toții românii.”

    Delegația RePatriot – RBL

    Marius Bostan, Antreprenor și inițiator RePatriot, Elena Unciuleanu, Reporting Center, Alexandru Șelaru, Harrison Consulting and Management, Doru Anghelache, Nitro Nobel, Andrei și Ionuț Merlușcă, Dimmer, Beniamin Șteau, Prompt Service Total, Bogdan Lițescu, Plant an App, Daniel Cautiș și Marian Orzu, Dunwell RO, Dumitru Fodor, Vetro,  Gabriel Mocanu, Electroinstal Solution, Lucian Neacșu, Senator Wine,  Andrada Ioniță, Voss Review, RePatriot, Severin Sânzianu, Premian, Bogdan Tudor, Smart StarTech Team, Răzvan Costache, Avalon Media, Andra Giucă, Voss Review, RePatriot – RBL și Ambasadorii RePatriot SUA – Mike și Mircea Divricean, Octavian Cojan, Dorel Năsui, Radu Viorică, Gabriel Șoancă și Gabriel Constantin.

  • De ce să îți creezi un Board of Advisors: Vino să scalezi unde visezi!

    De ce să îți creezi un Board of Advisors: Vino să scalezi unde visezi!

    În piețele care se schimbă rapid, cu competitivitate ridicată, multe companii își creează un Board of Advisors pentru a le oferi fondatorilor și celor care ocupă poziția de CEO sfaturi proaspete și întemeiate pe experiența anterioară.

    De ce să îți faci un Board

    Din interacțiunile cu zeci de antreprenori am sumarizat următoarele motive:

    – O data la 1-2 luni, ieși din operational și vezi perspective noi (ieși din șanț)

    – Aduci competențe în zone de care ai nevoie în viitor și care lipsesc în managementul actual

    – Oameni cu experiență care validează și deschid noi perspective

    – Dai o structură și disciplină asupra deciziilor companiei

    – Cu alte cuvinte, faci mai repede și mai mult din ceea ce ți-ai propus.

    Nu e neapărat nevoie să îți faci un Board. Este un proiect nou pentru tine ca antreprenor, pentru companie care consumă resurse de timp, de energie și chiar de bani. Așadar, ar trebuie cumva ca acest proiect să genereze rezultate care, prin efectul asupra celorlalte proiecte din companie, să fie benefic.

    Evident, ca în orice companie antreprenorială, nu sunt suficiente resurse pentru toate proiectele pe care dorești să le faci. Și atunci intervine o întrebare de prioritate. Este prioritar să îmi fac un Board?

    De ce? De multe ori sămânța unei inițiative de a face un Board este opinia antreprenorului că nu poate să mai crească peste nivelul acesta și în ritmul în care își propune fără sprijin extern.

    Ce tipuri de Board există

    Pentru o înțelegere mai clară, să ne uităm cum funcționează de fapt organizațiile și o să vedem cum, mai bine sau mai rău, mai formal sau mai informal, ne întâlnim cu trei tipuri de boarduri: Executive Board (Masa acțiunii) – unde se iau deciziile de lucru, Board of Directors sau Board of Advisors în companiile antreprenoriale (Masa întrebărilor) – unde se iau deciziile strategice, Board of Owners (Masa miracolelor) – unde se fac jocurile – conform unei categorisiri făcută de unul dintre cei mai experimentați membri de Board din România – Sergiu Neguț.

    Cum să îți faci un Board

    Sunt mai multe căi. Dacă iei investiție în compania ta, automat, investitorii devin membri ai Board-ului.

    De multe orice te sfătuiești cu oameni care au experiență de business mai mare. Conversațiile au loc pe subiecte la care antreprenorul știe că persoana respectivă se pricepe iar ele apar atunci când antreprenor le solicită pentru că e ceva care arde.

    Din experiența de până acum am observat că sunt două tipologii de formare a unui Board. Abordarea tip fishing și abordarea tip pitching.

    Abordarea tip fishing

    De obicei, antreprenorul se îndreaptă către oameni care sunt în cercul său imediat de cunoscuți și sfătuitori. A mai avut conversații cu ei despre compania sa și a apreciat sprijinul informal oferit.

    O situație particulară pe care am observat-o este că antreprenorii care au avut relații formale de mentorat, de multe ori, mentorul este primul membru de unde încep construcția de Board.

    Riscul la această abordare este că te duci doar către cercul restrâns de conexiuni de business și de multe ori faci o evaluare sentimentală. Sunt șanse să iasă bine însă și riscurile de a avea opinii doar pe prietenie e mai mare.

    Abordarea tip pitching

    În care alegi membrii dintr-o comunitate de adviseri. Și începi să construiești o relație, de la zero, cu ei. Aici beneficiezi de potrivire asistată și de un spectru de advisori mult mai larg față de rețeaua personală.

    Există două moduri de a face potrivirea.

    Matching online și matching off-line. Matching online se referă când antreprenorul, via Advisoria, trimite pitch-ul digital către lista predefinită de membri de Board. Iar matching-ul off-line se referă la evenimente dedicate în care antreprenorul interacționează față-în-față cu viitorii posibili membri de board.

    Cum structurezi pitch-ul?

    Aici este o zonă în care antreprenorul are multe întrebări. Nimeni nu o să-i ofere exact răspunsul. Răspunsurile le află singur văzând alte exemple și analizând pe bune ceea ce e dispus să ofere.

    Din ce am văzut până acum un pitch în trepte combinat cu o perioadă de test este răspunsul optim.

    Aici, în cadrul Atelierului Set Up Your Board of Advisors din 19 februarie, antreprenorii vor avea ocazia să-și facă o primă versiune de pitch beneficiind de feedback live din partea lui Sergiu Neguț.

    De altfel, în modelul de matching Advisoria primul pas este participarea la acest atelier. Scopul său este de orientare și planficare în procesul de construcție a Boardului.

    În fiecare ediție Advisoria (primăvară și toamnă) colegii de la RBL lucreaza doar cu 10 companii.

    La ce să te aștepți?

    Rezultatul unor întâlniri de Board ține de cât de mult iei tu, ca antreprenor, din aceste întâlniri. Un avantaj este că poți să ai întâlniri plenare de board (la 2-3 luni) și întâlniri individuale de board ( (la 1-2 luni). Această combinație este cea care dă cele mai bune rezultate.

    Un rezultat garantat este că vei face mai repede și mai mult din ceea ce ți-ai propus.

    Am observat că sunt antreprenori cărora le este teamă să ofere părți sociale sau stock options plan pentru că își imaginează un scenariu în care oferă din companie și nu prea vor primi mare brânză la schimb.  De asemenea, unii antreprenori vor spune că ar vrea să vadă responsabilitate din partea membrilor de Board (adică să simtă și ei, pe propria piele, efectele deciziilor) nu doar să vină să își dea cu părerea și apoi treaba antreprenorului.

    Aici intervine, iarași, un mecanism de echilibrare a așteptărilor, de definire a terenului de joacă și de construcție din aproape în aproape. De exemplu, poți să condiționezi oferirea recompensei dacă membrul de board a participa la 75% din întâlnirile plenare trimestriale și la 50% din cele bilunare individuale.

    Un alt mecanism de calibrare este mandatul limitat al Boardului (1 an și apoi reînoiești la 2 ani, etc)

    La ce să NU te aștepți

    Să nu te aștepți ca membrii de Board să se transforme în agenții tăi de vânzări (mai ales pe conturi corporate).  Să nu te aștepți ca disponibilitate instant din partea membrilor de Board. De multe ori, există voință însă apar situații urgente în businessul lor și e nevoie să ai oarecare răbdare constructivă.

    Ce este Antreprenoria

    Antreprenoria propune antreprenorilor un mix unic de module:
    – Ateliere de Antreprenoriat Scale-Up
    – Mentoria
    – Ateliere de Intraprenoriat
    – Advisoria (Advisory Board) și
    – Antreprenoria Finance
    prin care, timp de 2 ani, sprijinim personalizat companiile în demersul de scalare.

    Antreprenoria, proiect al Fundației Romanian Business Leaders, se bazează pe o comunitate de aproape 200 de mentori și advisori și specialiști din companii partenere precum și un scale-up architect dedicat.

    Vino să scalezi unde visezi!

    www.antreprenoria.ro/advisoria

  • RePatriot invită românii de pretutindeni să facă un pas pentru deschiderea de afaceri online în țară

    RePatriot invită românii de pretutindeni să facă un pas pentru deschiderea de afaceri online în țară

    Cum faci bani cu un magazin online în România

    Piața de comerț online din România are una dintre cele mai mari creșteri din Europa. În 2018, valoarea cumpărăturilor online a crescut cu aproximativ 30%, până la cifra de 3,5 miliarde euro, conform statisticilor GPEC. 72,4% din gospodăriile din România au acces la internet în 2018, potrivit datelor INS, iar zilnic se fac achiziții de pe internet în valoare de aproximativ 10 milioane euro. Toate aceste cifre indică o oportunitate foarte mare pentru antreprenorii care doresc să investească și să dezvolte o afacere în domeniul comerțului online.

    Oportunitate pentru românii plecați: dezvoltarea unei afaceri de comerț online în România

    În acest context, Călin Biriș (antreprenor si expert in marketing online cu peste 10 ani de experienta in domeniu, trainer și fondator Online Mastery și membru RBL), împreună cu echipa RePatriot invită românii de pretutindeni să facă un pas pentru deschiderea de magazine online în țara noastră. Pentru această cauză, organizează împreună un webinar gratuit în 6 februarie de la ora 20, prin care prezintă costul și pașii dezvoltării unei afaceri de comerț online în România.

    Înscrierea la webinarul RePatriot se poate face AICI.

    „Românii plecați peste hotare doresc o viață mai bună pentru ei și familiile lor, iar acest lucru nu exclude întoarcerea acasă pentru a dezvolta o afacere. Din contră, atunci când locuiești într-o altă țară pentru o anumită perioadă de timp poți observa afaceri care ți-ar fi plăcut să existe și în România. Acest lucru poate duce la descoperirea unui țel de antreprenoriat și la o oportunitate de a câștiga mai mulți bani.

    Prin webinarul pe care îl organizăm, dorim să ajutăm românii de pretutindeni să înțeleagă mai bine ce presupune un business de comerț online și cum ar putea să deschidă un magazin în România pentru a câștiga venituri mai mari și un trai decent în propria țară”, declară Călin Biriș, fondatorul cursului Online Mastery și gazda webinarului gratuit „Cum faci bani cu un magazin online în România”.

    Evenimentul se desfășoară online în data de 6 februarie, de la 20:00 la 21:00 (ora României) și cuprinde temele:

    – Cum arată piața de comerț online și ce domenii sunt oportune;

    – Cât costă realizarea unui magazin online în România;

    – Cum asiguri succesul unui magazin online pe termen lung;

    – Cum atragi clienți pentru afacerea ta.

    Din partea RePatriot va participa Roxana Olaru (antreprenor cu peste 10 ani experiență în marketing online, co-fondatoarea agenției online CREADIV, companie care lucrează de peste 10 ani cu business-uri din România și din străinatate pentru a le crea și consolida prezenta online, membru în juriul competiției magazinelor online GPeC și membru RBL și al proiectului RePatriot) care va prezenta ce alte oportunități mai sunt pentru românii plecați din țară și ce sprijin primesc aceștia în cazul întoarcerii în România.

    “România este o piață plină de oportunități de business care așteaptă să fie explorate de cei cu spirit antreprenorial. Comerțul online se află într-o creștere spectaculoasă deoarece românii își doresc din ce în ce mai mult să cumpere produse și servicii din confortul casei lor, simplu și rapid. Cei care vor să deschidă un magazin online în România au o mulțime de avantaje: pot începe cu o investiție financiară relativ mică; există multiple programe de finanțare pentru start-up-uri; sunt încă multe verticale unde piața nu este saturată, fiind loc pentru afaceri noi; costurile de promovare online sunt încă destul de reduse și multe altele.

    Programul RePatriot își propune să creeze o punte de legătură între România și diaspora și să le prezinte românilor din străinătate oportunitățile pe care le au acasă, iar deschiderea unui magazin online este cu siguranță o idee de business de succes“, declară Roxana Olaru, membru al echipei RePatriot.

    Pentru mai multe detalii și înscrieri la webinar accesați pagina evenimentului – http://onlinemastery.ro/webinar-repatriot.

  • Vidul de investiții publice va fi plătit în următorii doi ani. Consumul în creștere ascunde o realitate economică alarmantă

    Vidul de investiții publice va fi plătit în următorii doi ani. Consumul în creștere ascunde o realitate economică alarmantă

    Romanian Business Leaders (RBL) avertizează că lipsa de preocupare față de investiții din ultimii aproape doi ani de guvernare reprezintă o slăbiciune care afectează încrederea antreprenorilor în economie și, în același timp, erodează nivelul de trai al angajaților din companiile românești. În opinia antreprenorilor români, efectele reale vor fi resimțite abia peste doi ani și, prin urmare, va fi sacrificat un nou ciclu de guvernare din perspectiva încrederii si a investițiilor în viitor. 

    Antreprenorii români observă că, în ultimii doi ani, statul român nu a putut da un semnal de optimism în economie, prin realizarea de investiții pe termen lung, ba chiar fiind preferate alocările bugetare supradimensionate către consum. După ce anul trecut nivelul investițiilor publice a ajuns la cel mai mic nivel din istorie, ritmul de creștere a cheltuielilor de investiții este nesemnificativ în 2018.

     “Lipsa de investiții ne-a adus într-o situație paradoxală, în care creșterea consumului maschează o realitate economică alarmantă. Investițiile modeste ca pondere în PIB reprezintă un barometru pentru viitorul nivel de trai al cetățenilor. Ne așteptăm ca lipsa investițiilor de acum să fie resimțită abia peste doi ani. Toți contribuabilii români, nu doar antreprenorii, vor plăti pe termen mediu factura cheltuielilor de personal și a asistenței sociale din prezent”, a declarat Dragoș Roșca, președintele RBL.  

    Anul 2018 ar fi trebuit să fie anul investițiilor publice, dar realitatea statistică și lipsa proiectelor de investiții din economia reală arată de fapt că ultimii doi ani de guvernare sunt ratați din perspectiva investițiilor publice, care se situează la 3% din PIB, adică cel mai scăzut nivel din istoria țării. În plus, ultima rectificare bugetară din septembrie 2018 a tăiat 41,5 milioane de euro din alocările pentru infrastructura de transport. Este o confirmare că statul lasă realizarea investițiilor noi în responsabilitatea mediului privat.

    Dacă viitorul este sacrificat prin absența investițiilor, prezentul creează dificultăți mediului de afaceri din cauza birocrației care frânează dezvoltarea capitalului autohton și blochează evoluția profesională a angajaților. Astfel, specialiștii din companiile românești – tot mai greu de recrutat în contextul crizei de personal – sunt blocați în activități care nu produc valoare, ci hârtii cerute de birocrație.

    Antreprenorii reuniți în cadrul RBL avertizează, de asemenea, că atitudinea autorităților de stat este nerezonabilă și irațională în unele situații și recomandă ca anumite disfuncționalități să fie corectate printr-un dialog bazat pe încredere între antreprenori și autorități. Spre exemplu, modalitatea de investigare a Consiliului Concurenței ar putea fi îmbunătățită prin consultarea părților investigate încă de pe parcursul investigării pentru a furniza explicații alternative unor elemente de fapt care în viziunea autorității probează o încălcare. În ceea ce privește sancțiunile, baza de calcul este mult mai mare în România față de alte state UE și metodologia Comisiei Europene (CE), care are ca bază de referință cifra de afaceri realizată pe piața relevantă a produsului/serviciului unde s-a produs încălcarea. Ar fi oportună alinierea cu criteriile CE, pentru respectarea principiului proporționalității – sancțiuni adaptabile în raport cu piața relevantă, gravitatea faptei și cu particularitățile făptuitorului.

    De asemenea, membrii RBL consideră că este de datoria instituțiilor publice să înceapă campanii de educare în rândul cetățenilor. Un exemplu ar putea veni din partea Autorității de Supraveghere Financiare (ASF), care ar trebui să inițieze o campanie de conștientizare despre faptul că există posibilitatea informării despre ce se întâmplă cu contul individual, prin care cetățenii să afle cât au contribuit fiecare la Pilonul II. ASF ar putea urma astfel o bună practică a membrilor RBL, care își informează angajații despre situația conturilor individuale, în contextul în care între 500.000 de români până la un milion nu știu faptul că au în contul de Pilonul II de pensii suma de 10.000 de lei, fiind convinși că au mai puțin sau deloc.

     Ca să evităm o compromitere pe termen lung a competitivității economice, antreprenorii și managerii din RBL cer Guvernului să prioritizeze de urgență investițiile publice și digitalizarea administrației publice și să accelereze dialogul cu mediul privat inclusiv prin preluarea de bune practici ale antreprenorilor și ale organizațiilor non-guvernamentale.

    VIDEO

  • CDR: Menținerea structurii sistemului de pensii este necesară

    CDR: Menținerea structurii sistemului de pensii este necesară

    Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) solicită Executivului să mențină actuala structură bazată pe trei piloni a sistemului de pensii și să reglementeze, în cel mai scurt timp, creșterea nivelului contribuției la Pilonul II la 6%, față de 3,75% cât este în prezent.

    Reprezentanții celor peste 25 de asociații de business, camere de comerț bilaterale și confederații au atras atenția în repetate rânduri asupra impactului sistemic negativ pe care l-ar genera renunțarea la Pilonul II de pensii sau o eventuală reducere a contribuțiilor la acesta.

    Organizațiile membre ale CDR, cât și alte asociații din mediul de afaceri au transmis public mesaje similare, subliniind riscurile pentru angajați, companii, piețe financiare și pentru economia românească în ansamblu.

    De asemenea, 15 organizații au adresat un apel comun solicitând Guvernului să nu destabilizeze arhitectura actuală a sistemului de pensii, ci dimpotrivă, să facă eforturi pentru creșterea până la 6% a contribuțiilor, conform calendarului prevăzut de lege,  și în acord cu interesele pe termen lung ale cetățenilor României.

    Declarațiile publice de până acum au creat confuzie și neîncredere la nivelul comunității de afaceri și al angajaților din România, și au afectat deja negativ imaginea României în ochii potențialilor investitori, deși atragerea de investiții semnificative în economie este un obiectiv asumat de autorități pentru perioada următoare.

    *Joi, 24 mai 2018

    Q&A documentat împreună cu experți

    ai Coaliției pentru Dezvoltarea României

    PENSIILE PRIVATE ÎN 6 ÎNTREBĂRI, 5 RĂSPUNSURI ȘI O SINGURĂ VOCE

    “Nu spargeți pușculița copiilor”

     Am auzit, în ultimele zile, o serie de opinii contradictorii despre viitorul pensiei mele private. În ce constă controversa din jurul Pilonului II?

    Săptămâna trecută a apărut în presă informația potrivit căreia Guvernul plănuiește să redirijeze către bugetul de stat, în a doua jumătate a lui 2018, banii pe care actualmente noi toți îi economisim lunar – prin Pilonul II, administrat privat – pentru propriile pensii.

    – E doar o idee sau e un plan? Proiectul de lege redactat de Guvern apare în programul legislativ al Guvernului, actualizat în mai 2018, cu mențiunea “prioritate legislativă” și propunere de adoptare pentru această sesiune parlamentară.

    – Cine sunt inițiatorii? Documentul îi indică drept inițiatori pe Secretariatul General al Guvernului (SGG) și pe Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP).–  În ce constau schimbările? Potrivit documentului, Guvernul intenționează ca timp de șase luni (în perioada 1 iulie – 31 decembrie 2018) să nu ne mai vireze în conturile personale cei 3,75% din salarii pe care îi economisim, lunar, pentru pensiile noastre private, urmând să încaseze acești bani “direct la buget”. În al doilea rând, Guvernul propune schimbarea modalității de calcul a contribuțiilor: în locul unui procent din venituri, cum e în prezent, fiecare angajat ar urma să dirijeze lunar către Pilonul II “o contribuție angajat în sumă fixă de 84 lei în primul an” (care ar urma să crească anual “până la 125 lei în anul 5”) și ”o contribuție angajator egală cu a angajatului și dedusă din impozitul pe profit în funcție de mărimea companiei (50, 25, 10 angajați)”.

    CONTEXT: În 2018, pentru prima oară în cei 10 ani de existență ai sistemului privat de pensii, contribuția individuală la pilonul II a scăzut (de la 5,1% la 3,75%), deși legea prevede creșterea contribuției până la 6% în 2016. Recenta scădere a contribuției, precum și noua propunere legislativă, vin după o serie de declarații oficiale și informații care arată preocuparea guvernanților pentru schimbarea arhitecturii sistemului de pensii private.

    – IUNIE 2017: Ministrul de finanțe de atunci anunța desființarea Pilonului II (declarație dezmințită ulterior de liderii partidului de guvernământ).

    – SEPTEMBRIE 2017: Premierul de atunci declara că Pilonul II va deveni opțional.

    – MARTIE 2018: Consilierul premierului în funcție le prezenta administratorilor pensiilor private un proiect care prevedea contribuții zero la Pilonul II, începând cu iulie 2018 și transformarea acestuia în pilon opțional.

    Ca urmare a informațiilor despre această nouă prioritate legislativă, mai multe organizații ale mediului de afaceri au avertizat Guvernul despre efectul negativ pe care schimbările propuse l-ar avea atât asupra pensiilor celor 7 milioane de contributori la Pilonul II, cât și asupra pieței de capital și a economiei în general.

    În final, la 21 mai, 15 organizații și-au pus semnătura pe un apel unic adresat Guvernului, căruia îi cer să nu destabilizeze arhitectura actuală a sistemului de pensii și să facă eforturi, mai degrabă, pentru creșterea până la 6% a contribuțiilor, conform calendarului prevăzut de lege – și în acord cu interesele pe termen lung ale cetățenilor României.

    Ce înseamnă toate acestea pentru pensia mea?

    Contribuțiile la Pilonul II sunt proprietatea privată a celor care contribuie la sistemul de pensii, deci pot fi lăsați moștenire. Aceasta este principala diferență între Pilonul I – în care plata pensiilor încetează în momentul decesului – și Pilonul II. Prin urmare, orice modificare a actualului sistem, care prevede acumularea în două “buzunare” – unul administrat de stat (Pilonul I) și celălalt administrat privat (Pilonul II) – afectează deopotrivă veniturile cetățeanului-pensionar și veniturile urmașilor acestuia.

    Efectele concrete ale măsurilor luate:

    – PRIMUL MINUS: Nerespectarea, de către guverne succesive, a calendarului de creștere a contribuțiilor. Legea prevedea ca din 2016 contribuția fiecărui angajat la Pilonul II să crească de la 5% la 6%. Faptul că acest lucru nu s-a întâmplat – în 2017, procentul abia ajunsese la 5,1% – înseamnă, concret, 1,1 mld. euro mai puțin în conturile beneficiarilor (-12,9% față de ceea ce era prognozat), după cum a calculat Asociația Pensiilor Administrate Privat din România (APAPR).

    – AL DOILEA MINUS: La această pierdere se adaugă cea rezultată din recenta decizie de scădere a contribuțiilor de la 5,1% la 3,75%. Este pentru prima dată, în istoria pensiilor private din România, când Guvernul modifică în jos procentul direcționat către Pilonul II. Pentru contributori, asta înseamnă diminuarea sumelor pe care le pot lăsa moștenitorilor: în primul rând prin scăderea în sine a cuantumului care se acumulează în contul privat de pensie și în al doilea rând prin randamentele pierdute an de an.

    CONTEXT. Sumele virate lunar de fiecare dintre noi în Pilonul II nu rămân la valoarea din momentul contribuției, ci sunt investite de administratorii fondurilor private de pensii – a căror activitate este strict reglementată – cu scopul de a înmulți banii beneficiarilor.

    – Bilanț general. În cei 10 ani de când funcționează acest sistem, la totalul inițial de 35 mld. lei primit spre administrare, cele șapte societăți de administrare au adăugat, prin investiții profitabile, încă 7 mld. lei.

    – Pilonul II din România ocupă locul al 2-lea într-un clasament de 38 de țări în privința randamentelor reale (ajustate cu inflația) obținute în perioada 2008-2016, conform unei analize realizate în 2017 de OECD. Conform studiului realizat de Better Finance, Federația Europeană a Consumatorilor de Produse Financiare („Pension Savings. The Real Return”, 2017), pilonul II din România ocupă prima poziție cu cele mai bune randamente reale (ajustate cu inflația și comisioanele), într-un panel de 15 state membre UE, pentru perioada 2008-2017.

    – Impact. Pentru un cont individual alimentat cu o contribuție constantă, un randament mediu de peste 5% duce, într-un interval de 15 ani, la dublarea sumei acumulate. De la lansarea sistemului privat de pensii și până la sfârșitul lunii februarie 2018, randamentul mediu anual al tuturor fondurilor de pensii private obligatorii a fost de 8,8%, calculat conform standardelor internaționale – adică un total cumulat de 128,3% pentru întreaga perioadă mai 2008 – februarie 2018.

    – AL TREILEA MINUS: Stoparea completă contribuțiilor la Pilonul II, fie și pentru o perioadă de 6 luni, înseamnă că, în loc să adunăm banii cu care contribuim lunar în buzunarul nostru proprietate personală, îi virăm – fără să ne fi dat în vreun fel consimțământul – către bugetul de stat, în a cărui gestionare nu avem niciun cuvânt de spus. Conform unui calcul BCR, cei peste 7 milioane de contributori ar pierde în total, prin redirijarea banilor timp de șase luni, 3,6 mld. lei (777,6 mil. euro); se adaugă, aici, și minusul rezultat din pierderea efectului de multiplicare a investiției pe termen lung.

    ÎN CONCLUZIE: Prin astfel de modificări, se iau bani din ”contul”  în care 7 milioane de români pun de-o parte economii pentru ei și pentru copiii lor. Pilonul II înseamnă, pentru noi toți, un venit suplimentar – care nu ar trebui să fie afectat de deciziile politice – adăugat la pensia de stat. Și, la fel de important, înseamnă “pușculița copiilor”: spre deosebire de pensia de stat, cea privată poate fi lăsată – prin lege – drept moștenire de familie.

    Este adevărat că “banii pilonului II nu sunt privați”?

     Nu, nu este adevărat.

    Legea 411/2004 prevede că “participantul [la fondurile de pensii administrate privat] este proprietarul activului personal din contul său”; că pensia privată este “suma plătită periodic participantului sau beneficiarului, în mod suplimentar și distinct de cea furnizată de sistemul public (unde “beneficiarul” este “moștenitorul participantului, definit conform prevederilor Codului civil”) și că “utilizarea contribuției [participantului] la fondul de pensii în alte scopuri decât cele prevăzute de prezenta lege constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani”.

    Mediul de business vorbește, mereu, despre importanța pe care o au în economie fondurile de pensii private. La ce se referă?

    Fondurile de pensii private joacă un rol-cheie în economia oricărei țări, pentru că investesc pe termen lung și au interesul, mai mult decât investitorii cu obiective pe termen scurt, ca economia locală să fie sănătoasă și să crească sustenabil. În cazul României, administratorii Pilonului II au ajuns, la un deceniu de la lansare, principalul investitor instituțional din țară. Peste 90% din activele lor – în valoare totală de cca. 9 miliarde de euro – sunt investite în România. Cum anume contribuie fondurile de pensii la stabilitatea și dezvoltarea economiei:

    – Intervin pentru stabilizarea piețelor în situații de criză și pot juca, în momente critice, un rol decisiv în amortizarea șocului produs de retragerea precipitată a investitorilor instituționali nerezidenți. În 2008, când fondurile noastre de pensii erau încă în stadiu de proiect, fondurile nerezidente, anticipând o prăbușire a economiei, s-au grăbit să vândă la preț mic obligațiunile suverane ale României. Dacă ar fi fost funcționale, fondurile românești de pensii le-ar fi putut răscumpăra cu discount-uri de peste 20%, aducând astfel câștiguri importante de capital milioanelor de contributori; și ajutând, în momente de incertitudine și panică, la calmarea piețelor financiare.

    – Finanțează deficitul bugetar, cumpărând titluri de stat, și contribuie astfel la un bun echilibru – alături de alți investitori autohtoni majori (fondurile mutuale) – al mixului de finanțatori interni/locali ai datoriei publice.

    – Contribuie la dezvoltarea economiei. În acest moment, fondurile românești de pensii au dețineri de cca. 1,9 mld. euro la Bursa de Valori București (adică 20% din acțiunile liber tranzacționate, asigurând 15% din lichiditate). Peste 30 de companii românești își finanțează dezvoltarea și mulțumită investițiilor făcute de Pilonul II. Un contra-exemplu: cei 1,1 mld. euro pierduți prin deciziile ultimelor guverne de a nu crește la 6% procentul alocat Pilonului II ar fi putut finanța o listare de anvergura Hidroelectrica, ceea ce ar fi condus la un upgrade al României de la statutul de “piață de frontieră” la cel de “piață emergentă”. Un astfel de salt ar fi putut genera încredere sporită, atrăgând sume suplimentare de la alți investitori instituționali – care ar fi contribuit astfel, și ei, la finanțarea dezvoltării companiilor românești.

    – Gestionează riscurile pe termen lung. Fondurile de pensii, alături de asiguratorii de viață și fondurile mutuale gestionează riscurile pe termen lung și sunt furnizori importanți de produse de economisire pentru populație. Astfel, în 2016, 40% din economiile populației din Uniunea Europeană, în valoare totală de 13.000 de miliarde de euro, au fost canalizate prin fonduri de pensii și asigurări. Activele financiare deținute de populație s-au dublat față de 2009, însă aproape 40% dintre acestea sunt plasate în conturi bancare și depozite, instrumente ce nu sunt de natură să asigure bunăstarea financiară pe un orizont lung de timp. Pe cale de consecință, România are cel mai scăzut nivel de intermediere financiară din UE, iar piețele financiare sunt lipsite de adâncime și diversitate. România are de recuperat un decalaj semnificativ în ceea ce privește educația financiară a populației; doar unul din cinci adulți au o înțelegere a produselor financiare de bază, patru din zece români nu au un cont curent și numai 19% economisesc pentru pensionare, potrivit studiului KPMG din aprilie 2018 despre “Importanța și principalele beneficii ale asigurărilor de viață și pensiilor private”.

    Care sunt, totuși, motivele pentru care guvernul vrea să modifice legislația pensiilor private?

    Ca și în cazul transferului contribuțiilor de la angajat la angajator de la 1 ianuarie 2018, nici membrii Executivului, nici legiuitorii, nu au explicat până acum publicului prin ce anume măsurile planificate ar fi în beneficiul celor 7 milioane de contributori la sistemul de pensii private; și cum anume au ajuns la concluzia că aceste măsuri sunt cea mai bună dintre soluțiile posibile pentru bunăstarea noastră viitoare.

    CONTEXT: Cheltuielile angajate de Guvern în primele 4 luni ale lui 2018 – cu majorări de salarii, creșteri pentru bunuri și servicii etc. – sunt semnificativ mai mari decât cele estimate în proiectul de buget, amenințând „mai mult ca oricând”, după cum spune Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal, ținta de deficit de 3%. „Riscul cel mai mare este legat de Pilonul II. Ce-i interesează pe ei este să oprească contribuțiile. Ar fi o măsură care aduce bani [la buget] foarte repede”, explică Dumitru.

    În condițiile în care actualul sistem de pensii este singura reformă structurală care a rezistat tuturor alternanțelor la putere în ultimii 10 ani, a produs efecte benefice pentru 7 milioane de români și a contribuit la creșterea nivelului de educație financiară a românilor, de ce trebuie schimbat ceva?

     

    Despre Coaliția pentru Dezvoltarea României:

    Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR), una dintre cele mai importante inițiative ale mediului de afaceri din România, reunește reprezentanți ai investitorilor români și străini în România și este condusă de un Consiliu Director format din președinții și vicepreședinții a șase asociații de business: Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Camera de Comerț Americană în România (AmCham), Camera de Comerț Franceză în România (CCIFER), Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK), Consiliul Investitorilor Străini (FIC) și Romanian Business Leaders (RBL). Coordonarea Coaliției este asigurată prin rotație de către unul din membrii Consiliului Director, pentru o perioadă de șase luni.

    În cadrul CDR funcționează 13 grupuri de lucru formate din specialiști cu expertiză în domeniile Agricultură, Antreprenoriat, Educație, Energie, Fiscalitate, Fonduri Europene, Infrastructură, IT&C, Mediu, Muncă, Sănătate, Servicii Financiare și Turism. Grupurile de lucru sunt formate din profesioniști și personalități cheie din mediul de afaceri, care reprezintă atât capitalul autohton, cât și cel străin. Grupurile de lucru sunt concepute să ofere sprijin și asistență de specialitate miniștrilor de resort în special pentru formularea de politici publice care contribuie la creșterea competitivității economiei românești.

  • România se elimină singură de pe harta euro-asiatică pentru că amână investiții-cheie în infrastructura rutieră

    România se elimină singură de pe harta euro-asiatică pentru că amână investiții-cheie în infrastructura rutieră

    Companiile deja existente pierd business din cauza infrastructurii dezarticulate din România; țara în ansamblu pierde noi investiții; iar bugetul de stat pierde de două ori – și taxele în plus de la companiile care și-ar putea dezvolta businessul, și taxele de la investițiile moarte încă din fașă. Mai jos soluțiile propuse de RBL, la conferința de presă de azi.

    I. România se elimină singură de pe harta euro-asiatică pentru că amână investiții-cheie în infrastructura rutieră

    Speakeri:

    Felix PĂTRĂȘCANU, managing partner FAN Courier, membru de board RBL.

    Ion LIXANDRU, director general Romtrailer, membru RBL.

    Decebal POPESCU, CEO CARTRANS România, membru RBL.

    Radiografia transportului rutier din România:

    – Dimensiunea rețelei de autostrăzi – În România sunt în prezent în operare 746 de kilometri de autostradă, din care aprox. 570 de kilometri au fost construiți în ultimii 25 de ani. România are cea mai slab dezvoltată rețea de autostrăzi din Europa, cu 3,73 km de autostradă la 100.000 de locuitori, de 2 ori mai puțin decât Bulgaria (7,3 km de autostradă la 100.000 de locuitori) și de 4 ori mai puțin decât Ungaria (15,25 km de autostradă la 100.000 de locuitori). Necesarul pentru rețeaua primară de autostrăzi din România este estimat la 3.000 de km, adică de 4 ori mai mult decât în prezent.

    – Siguranța circulației rutiere

       *Numărul de victime – pe drumurile din România sunt de 2 ori mai multe victime ale accidentelor rutiere, față de media UE. În 2015, pe drumurile din România și-au pierdut viața 97 de oameni la 1 milion de locuitori, comparativ cu media UE de 50 de victime la 1 milion de locuitori. În termeni de progres, România a avut cea mai slabă reducere a numărului deceselor provocate de accidentele rutiere din 2001 până în 2015, conform celui de-al 10-lea raport de clasificare a progresului siguranței circulației din UE al Consiliului European pentru Siguranța în Transporturi (ETSC), din iunie 2016.

       *Situația ITP-urilor – Conform datelor Registrului Auto Român (RAR) și Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Autovehiculelor (DRPCIV), în ultimii ani, aprox. 74-78% din vehiculele înmatriculate au efectuat inspecția tehnică periodică (ITP). Este greu de precizat câte dintre aceste inspecții sunt făcute corect și câte prin “corespondență”.

       *Gradul de cuprindere în asigurarea RCA a fost în perioada 2011-2016 la un nivel mediu de 72% pentru întreg parcul auto înmatriculat în România, cu tendință anuală de scădere (conform raportului investigației realizate de Consiliul Concurenței în sectorul asigurărilor auto din România).

    – Cât costă statul decesele provenite ca urmare a unui accident rutier – România cheltuie anual 1,23 miliarde de euro pentru decesele provenite din accidente rutiere, costul pentru intervenția în cazul unui deces fiind evaluat la 0,65 milioane de euro de către Asociația Română a Inginerilor Consultanți (ARIC). Una dintre principalele cauze a numărului mare de victme provenite din accidente rutiere îl reprezintă infrastructura rutieră deficitară.

    – Efectul asupra companiilor de construcții – Întârzierea implementării Master Planului General pentru Transporturi, nivelul redus al investiţiilor publice, concurența agresivă din partea instituțiilor statului (ex. CNAIR, PMB) care și-au dezvoltat capacități interne de furnizare de servicii de proiectare/consultanță, plătind salarii duble sau triple față de mediul privat, produc efecte negative la nivelul industriei – numeroase companii au intrat în inactivitate sau sunt subcapitalizate.

    – De ce nu avem autostrăzi – În anii ’90, Instituțiile Financiare Internaționale (IFI) erau principalii finanțatori ai proiectelor complexe. IFI asistau autoritatea contractantă pe tot parcursul implementării  lucrărilor, atribuirea contractelor se făcea în baza criteriului “tehnico-economic”, iar abordarea contractelor se făcea în sistem FIDIC roșu (cu proiectul întocmit până la faza de proiect tehnic); proiectele astfel rezultate sunt în stare bună azi (de ex. DN2). În perioada post-aderare la Uniunea Europeană, în contextul finanțării proiectelor majore din fonduri structurale, atribuirea contractelor s-a realizat în baza criteriului “prețul cel mai scăzut”. Din cauza lipsei unei strategii și a unei organizări deficitare la nivelul autorităților, s-au înregistrat întârzieri majore în fiecare exercițiu financiar. Întârzierile au generat o criză de timp în atragerea de fonduri. În această grabă,  faza de proiectare a fost tratată tot mai superficial. Concret, singura activitate prin care sunt identificate soluțiile tehnice optime pentru proiecte durabile și calitative a fost ignorată. Contractele au început să fie abordate în sistem FIDIC galben (Design&Build), cu transferul nefiresc al majorității responsabilităților din sarcina beneficiarului, în sarcina constructorului. Iar pentru furnizarea serviciilor au fost acceptați operatori fără certificare prealabilă a capabilității tehnice și umane, în condițiile în care lipsesc reglementări legale în acest sens. 

    – Consecințele criteriului “prețul cel mai scăzut” – Realitatea ultimilor ani a demonstrat că presupusa economie generată de proiectele ieftine (atribuite în baza criteriului “prețul cel mai scăzut”) s-a reflectat ulterior în costuri suplimentare substanțiale în execuția lucrărilor, în executarea unor lucrări deficitare din punct de vedere calitativ, cu numeroase vicii ascunse, în întârzieri în executie, într-un număr ridicat de contestații (România a consemnat peste 50% din totalul contestații (claims) înregistrate la nivelul Uniunii Europene) și în deprofesionalizarea industriei.

    – Provocările Ministerului Transporturilor – Managementul practicat este lipsit de viziune, planificare strategică și asumare a proiectelor și obiectivelor. Ministerul nu performează în cheltuirea banilor alocați de la bugetul de stat pemtru investiții și a atras un cuantum infim din fondurile europene din actualul exercițiu financiar. Programul Operațional Infrastructură Mare prevede 4,6 miliarde de euro pentru infrastructura de transport rutier, pentru exercițiul financiar 2014-2020. După 4,4 ani de la începerea actualului exercițiu financiar (adică după ce 70% din timpul alocat pentru absorbție a fost consumat), suma rămasă de absorbit este aceeași. Experiența anterioară nu este deloc încurajatoare – în exercițiul financiar 2007-2013, România a înregistrat în sectorul de transport pierderi în valoare de 1,3 miliarde de euro.

    – Provocările Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere – CNAIR nu deține capacități administrative adecvate ca să coordoneze proiectele, îi lipsesc abilități și resurse ca să întocmească în mod corespunzător caietele de sarcini, ca să gestioneze licitațiile și ca să implementeze în mod optim proiectele de dezvoltare a infrastructurii rutiere. Personalul din cadrul CNAIR nu are experiență adecvată și, de cele mai multe ori, nu este anagajat pe criterii de competență.

    Concret:

    – CNAIR a întârziat major procesul de depunere a ofertelor pentru licitațiile lansate în luna decembrie 2016. Abia în luna iulie 2017 au avut loc depunerile pentru proiectele de drumuri de mare viteză de pe coridorul IX, legătura A3-Henri Coandă, drumul expres Craiova–Pitești, alternative Techirghiol și varianta ocolitoare Giurgiu. Procesul de evaluare a acestor oferte nu a fost finalizat nici până în prezent și va mai dura minim un an până când contractele vor fi atribuite.

    – În cazul contractelor atribuite și semnate, CNAIR întârzie emiterea ordinului de începere a lucrărilor (de exemplu, contractul pentru proiectare și construcție a lotului 5 din autostrada Comarnic – Brașov (sector Râșnov – Cristian), semnat în octombrie 2017, nu are nici în prezent emis ordinul de începere a lucrărilor).

    – În contextul actual al atribuirii contractelor în baza criteriului „cel mai bun raport calitate-preț”, este necesar să fie aplicat un sistem de factori de evaluare obiectivi, măsurabili, direct legați de proiect și care să confere un avantaj real autorității contractante. Sistemul de factori utilizați în prezent de CNAIR pentru evaluarea tehnică a ofertelor nu reușește să evidențieze o diferență competitivă între ofertanți, astfel că factorul hotărâtor rămâne prețul. Procesul de evaluare în sine este lipsit de transparență – CNAIR nu a comunicat nici măcar termenele privind finalizarea evaluării tehnice a ofertelor depuse pentru licitațiile în curs.

    – CNAIR lucrează ineficient și inconsecvent și generează pierderi de timp și de bani în procesul de abordare a licitațiilor (de exemplu, pentru variantele ocolitoare ale orașelor Bârlad, Timișoara și Vâlcea au fost inițial lansate licitații pentru servicii de proiectare tehnică. La scurt timp, au fost anulate pentru ca apoi să fie lansate licitații în varianta proiectare și execuție.

    POZIȚIA ROMANIAN BUSINESS LEADERS

    – La felul în care arată azi harta autostrăzilor din regiune, România se autoelimină din ecuația europeano-asiatică a infrastructurii pentru că tot amână investițiile-cheie. Pe termen mediu și lung, companiile deja existente pierd business din cauza infrastructurii dezarticulate; țara în ansamblu pierde noi investiții; iar bugetul de stat pierde de două ori – și taxele în plus de la companiile care și-ar putea dezvolta businessul, și taxele de la investițiile moarte încă din fașă.

    – Este nevoie ca România să se miște agil și inteligent și să discutăm public, cu seriozitate despre pericolul “România, țară de ocolit”; riscăm să pierdem din relevanța provenită din statutul de membru UE și poziționarea geografică.

    – În plus, trăim vremuri tulburi – noile politici SUA au impact asupra economiei UE; Rusia e tot mai asertivă și mai destabilizatoare; China se mișcă inteligent și tot mai agresiv (de la proiectul gigant de infrastructură „One Road, One Belt”, la mișcările lui Xi Jingpin, care și-a consolidat recent puterea absolută într-o Chină nedemocratică, dar cu viziune pe termen lung); iar Brexitul va produce mutații pe care încă nu le putem anticipa. Există deja indicii că, începând cu anul 2020, în contextul post-Brexit, lupta pentru finanțări europene nerambursabile se va încinge. Fondurile structurale se vor diminua considerabil, iar condițiile de acordare vor fi dintre cele mai dure. România trebuie să atragă maxim din fondurile prevăzute pentru actualul exercițiu financiar și să pregătească de acum proiectele vizate spre finanțare în următorul exercițiu financiar (întrucât Comisia Europeană acordă finanțare pentru proiecte mature care au întocmite cel puțin studii de fezabilitate conforme cu directivele europene).

    RBL propune următoarele măsuri pentru a mobiliza dezvoltarea infastructurii rutiere în România și pentru a fluidiza traficul rutier:

    Recomandări pentru Ministerul Transporturilor:

    – Ministerul Transporturilor să solicite consultanță și asistență tehnică din partea Băncii Europene pentru Investiții pentru definirea unei strategii coerente privind proiectele majore din infrastructura rutieră de transport și aplicarea unor principii sănătoase de lucru pentru a obține o absorbție consistentă a fondurilor europene și pentru a realiza proiecte de succes.

    – Ministerul Transporturilor să transparentizeze grabnic programul de implementare a proiectelor pentru a oferi o viziune și o direcție companiilor din piață astfel încât să își gestioneze activitatea și resursele în mod corespunzător, până la momentul începerii lucrărilor.

    Recomandări pentru Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere:

    – CNAIR are nevoie de capacitate instituțională întărită pe care o poate obține prin colaborarea cu IFI, care pot oferi expertiză, transfer de know how, valori și exemple de bune practici. Până atunci, pentru a asigura operativitatea implementării proiectelor, propunem ca CNAIR să apeleze la consultanţi externi care să preia administrarea programelor (așa cum a procedat, de exemplu, statul american Oklahoma în anul de criză 2008, cu un buget de 1 miliard de dolari pentru 3 ani).

    – CNAIR să introducă în evaluarea ofertelor un punctaj suplimentar pentru experiența similară la nivel local a ofertanților. Ca să elaboreze un sistem de factori de evaluare corespunzători este necesar ca CNAIR să solicite modele de la instituții finanțatoare internaționale precum BEI, BERD și Banca Mondială, să dezbată public cu specialiști din industrie propunerile de factori de evaluare și să analizeze modelele utilizate în alte state membre ale UE.

    – CNAIR să trateze cu responsabilitate faza de proiectare. Serviciile de proiectare profesioniste și responsabile optimizează perioada de construcție, care este cea mai costisitoare din intregul ciclu al proiectului. Serviciile de proiectare au o pondere de doar 2-3% din costul total al unei investiții.

    – CNAIR să scoată la licitație studiile de fezabilitate împreună cu proiectul tehnic (așa cum se întamplă în prezent pentru coridorul IX) ca să economisească timp pentru proiectare prin eliminarea anumitor faze de licitație. Rezultatul va fi un proiect elaborat temeinic care va fi baza licitației pentru desemnarea constructorului, a cărui preocupare principală va fi să-și adapteze tehnologia conform soluțiilor identificate în proiect. În practică, astăzi, studiul de fezabilitate este folosit în mod eronat ca bază pentru licitații de proiectare și execuție, fiind tratat asemenea unui proiect tehnic în care constructorul nu are voie să intervină.

     Recomandări pentru fluidizarea traficului rutier:

    – creșterea limitei de viteză la 70 km/h în localitățile în care fiecare sens are 2 benzi, iar între sensurile de mers există separatoare (de exemplu, localitățile dintre București și Giurgiu)

    – implementarea unui sistem electronic de monitorizare și control asupra traficului rutier, având la bază interoperabilitatea bazelor de date ale Registrului Auto Român (RAR), Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Autovehiculelor (DRPCIV), Autorității de Supraveghere Financiară pentru asigurările obligatorii de răspundere civilă auto (CEDAM), Companiei Naționale de Administrare A Infrastructurii Rutiere (CNAIR) pentru vigneta, Ministerului Finanțelor Publice pentru taxe, impozite și amenzi la regimul circulației, Autorității Rutiere Române (ARR) pentru licențierea vehiculelor de transport marfă sau călători) si ale Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (ISCTR).

       * Platforma electronică ar asigura controlul permanent (live) al tuturor vehiculelor aflate în trafic pentru valabilitatea ITP, RCA și rovigneta; taxa la trecerea pe poduri; neplata taxei locale/proprietate, neplata amenzilor; punerea în circulație a vehiculelor cu numere false, fără număr de înmatriculare sau a vehiculelor furate; deținerea licenței de transport (în cazul vehiculelor de transport marfă/persoane supuse licențierii) și respectarea greutății maxime admise pe axe.

       * Platforma electronică ar asigura controlul permanent al stării traficului prin valorile de trafic pe intervale orare, sărbători legale, perioade estivale; viteze medii de deplasare și tipul de vehicule aflate in trafic: autoturisme, autovehicule pasageri, comerciale, speciale etc.

    II. Traficul din București poate fi decongestionat prin revalorificarea căilor ferate existente și crearea unei centuri ferate a Capitalei

    Speakeri:

    Ion LIXANDRU, director general Romtrailer, membru RBL.

    Mihai ROHAN, președintele Patronatului cimentului, CIROM, membru RBL.

    – Traficul din București – Capitala României are cel mai congestionat trafic din Europa și al 5-lea în lume, conform TomTom. Bucureștenii pierd în fiecare zi în trafic la orele de vârf aprox. 57 de minute, comparativ cu timpul normal de deplasare. Într-un an, înseamnă peste 200 de ore pierdute. Istoric, nivelul de congestionare a traficului în București a crescut de la 39% în 2011, la 50% în 2016. Cel mai scăzut nivel în ultimii ani a fost înregistrat în 2013 (38%), iar cea mai mare creștere a congestionării a fost consemnată în 2016 (plus 7%).

    – Aeroporturile din București – Campionatul European de Fotbal din 2020, intrarea României în spațiul Schengen și creșterea conectivității României cu Europa și lumea vor atrage mai mulți turiști, funcționari europeni și șefi de stat, rezultând în creșterea congestionării Aeroportului Internațional Otopeni Henri Coandă. 

     

    POZIȚIA ROMANIAN BUSINESS LEADERS

    RBL propune ca soluțiile pentru traficul din București să urmărească în primul rând simplificarea vieții oamenilor care umblă prin oraș cu mașina, oferindu-le variante de eficientizare a mobilității.

    Concret, pentru a obține acest rezultat:

    – Solicităm aplicarea strictă a legii de circulație rutieră și propunem Primăriei Municipiului București să adopte următoarele modificări:

       *Ridicarea oricăror vehicule – cu excepția celor autorizate – care opresc sau staționează și astfel îngreunează sau blochează (1) circulația pietonilor pe trotuare sau treceri de pietoni, (2) perimetrele din apropierea școlilor semnalizate cu oprire sau staționare interzisă, (3) intersecțiile (distanța de 25 de metri de intersecție), (4) stații ale transportului local și la o distanță de 25 metri de acestea, (5) vizibilitatea indicatoarelor rutiere și (6) accesul în spitale, spații rezervate pentru curieri și alte vehicule de distribuție.

       *Montarea și funcționarea de semafoare temporizate în zonele importante din București, rezultând într-o îmbunătățire cu 12% a traficului și în reducerea fenomenului de a forța pe culoarea galbenă a semaforului.

       *Posibilitatea de a efectua virajul la dreapta în intersecțiile semaforizate, pe culoarea roșie, cu respectarea priorității pentru pietoni, fără a mai monta semafoare intermitente pentru această manevră.

       *Mutarea trecerilor de pietoni (acolo unde este posibil) la cel puțin 10-15 metri de colțul intersecției pentru a nu bloca intersecția pe direcția înainte, la acordarea de prioritate pentru pietoni.

       *Interzicerea parcării în ‘’spic’’ pe arterele principale sau cu trafic ridicat.

       *Interzicerea operațiunilor de curățenie, plombare, trasare a marcajelor rutiere, ridicare a gunoiului, curățire periodică a canalizării, plantare a florilor și desfășurare a orelor de condus pentru mașinile de școală de șoferi în intervalurile 7:30-9:30 și 16:00-19:00, în zilele lucrătoare.

       *Afișarea perioadei, a programului de lucru, a aprobării de la direcția de circulație, a schemei de amplasare a protecției și echipamentelor pentru lucrările efectuate în rețeaua rutieră, pe trotuare și piste de bicicletă și persoanele responsabile, cu telefon și e-mail.

       *Trasarea noilor marcaje rutiere imediat după aplicarea covoarelor asfaltice și finalizarea reparațiilor care acoperă sau fac să dispară marcajele de dirijare a intersecțiilor, pentru treceri de pietoni, de avertizare șamd.

       *Protejarea vizibilității indicatoarelor rutiere de vegetație, construcții neautorizate, parcări nelegale etc.

       *Introducerea obligativității ca parcarea de reședință pe spațiul public autorizat să fie liberă în zilele lucrătoare, în intervalul 8:00-17:00.

       *Interzicerea parcării pe spațiul public a tuturor vehiculelor comerciale care aparțin companiilor obligate prin licențiere să aibă spațiu propriu de parcare sau spațiu închiriat.

    – Propunem ca segmentul autostrăzii A1 situat între km 12 (ieșirea/intrarea în București) și km 19 (ieșirea/intrarea (din)spre Ciorogîrla și platforma logistică din zonă) să treacă la regim de drum cu 2 benzi pe sens (drum expres, drum rapid) din următoarele motive:

       *reglementările circulației pe autostradă interzic accesul cu biciclete, scutere și vehicule care dezvoltă o viteză inferioară vitezei minime pe autostradă pe acest segment din care se face accesul în șoseaua de centură, la zona comercială Militari (de o parte și de alta a A1), și la platforma logistică Ciorogîrla de la km 19.

       *fluxul mare de autovehicule care intră în București generează cozi zilnice de 3-6 km și accidente; introducerea drumului expres va determina reducerea treptată a vitezei de la 130 km/h la 70 km /h, cu atenționare de la km 17.

    – Propunem accesibilizarea intrărilor în oraș prin metrou și crearea de hub-uri de parcare la intrările în București, în apropierea metroului. Toate drumurile naționale care leagă București de localitățile vecine (Ploiești, Târgoviște, Bolintin, Mihăilești, Giurgiu, Oltenița, Lehliu și Urziceni) ar trebui să aibă parcări municipale în zona apropiată de stațiile pentru transport local și metrou.

    Recomandări pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare în zona București:

    RBL propune revalorificarea căilor ferate existente în jurul Capitalei pentru a construi centura ferată a Bucureștiului (transformată în metrou de suprafață) care să interconecteze parcările municipale propuse mai sus cu stații de metrou aflate în apropiere și cu Aeroportul Internațional Otopeni Henri Coandă. Concret, solicităm:

    – Respectarea termenului de adjudecare (25 mai 2018) pentru studiul de fezabilitate pentru legătura feroviară dintre Gara de Nord și Aeroportul Internațional Henri Coandă București, via Mogoșoaia, Balotești, cu subtraversarea DN19, conectarea cu 13,5 km existenți și construcția a 5,9 km de linie nouă. Studiul de fezabilitate pentru acest proiect era finalizat în 2015, iar acum este refăcut, fiind depuse 3 oferte.

    – Revitalizarea transportului suburban de căi ferate și a gărilor Cățelu, Cotroceni, Obor, Progresul și Mogoșoaia, cu subtraversarea și supratraversarea Bucureștiului.

    – Reînființarea Comisiei de mobilitate București-Ilfov și extinderea ei la o rază de 50-70 km, astfel încât să includă orașele Giurgiu, Târgoviște și Ploiești, spre exemplu, pentru decizii privind legăturile de tranzitare a Capitalei.

    Recomandări pentru Aeroportul Internațional Otopeni Henri Coandă

    – RBL propune realizarea unui studiu pentru optimizarea fluxurilor de călători în spațiul existent al aeroportului. Estimările specialiștilor indică faptul că studiul poate fi realizat în aprox. 30-45 de zile și poate rezulta în măsuri care să ducă la o creștere de 20-25% a fluxului de călători. Dat fiind contextul prezentat mai sus, autorităților române ar trebui să obțină creșterea capacității de flux de călători cu minim 30%, până în 2020.

    III. Respectarea angajamentelor făcute de autorități este principalul factor al dezvoltării infrastructurii feroviare

    Speaker: Mihai ROHAN, președintele Patronatului Cimentului (CIROM), membru RBL.

    Radiografia căilor ferate din România:

    – Dimensiunea rețelei – în 2016, România avea 11.000 de kilometri de căi ferate, la fel ca în urmă cu 100 de ani, respectiv sub jumătate din totalul rețelei din 1989 (24.000 de kilometri de căi ferate).

    – Gradul de electrificare – în 2016, puțin peste o treime (37,4%) din cei 11.000 de kilometri de căi ferate din România erau electrificați.

    – Viteza medie – astăzi, viteza medie a trenurilor de călători în România este de 45 km/h (include opririle), față de 60 km/h în România interbelică și față de 75 km/h astăzi în Austria și Ungaria. În privința trenurilor de marfă, viteza medie astăzi în România este de 20 km/h (inclusiv opririle).

    – Flota – În 2015, România avea 35.000 de vagoane (din care 1.700 pentru călători), de peste 4 ori mai puțin decât în 1990, când erau 153.000 de vagoane (din care 11.000 pentru călători, cu o capacitate de 400.000 de persoane pe zi). Diferența de 118.000 de vagoane a fost exportată de România ca fier vechi.

    – Promisiuni neonorate – În 2017, România era în urmă cu 8 ani față de promisiunile pe care și le-a asumat în cadrul construcției coridorulului Pan European. România a construit până în prezent aprox. 406 km de căi ferate dintr-un total de aprox. 890 de km care trebuiau deja finalizați. Chiar și pentru kilometrii finalizați, există probleme majore în execuție (Coslariu și Simeria), iar viteza în cadrul acestui coridor este de 160 km/h pentru călători și 120km/h pentru marfă în România, în timp ce în Europa viteza este de 300 km/h în linie tip I, între 250 și 280 km/h în linie tip mediu II și de 20-230 km/h în linie viteză normală tip III.

    – Rute-cheie inactive – În 2005, podul de cale ferată de la Grădiștea (ruta București-Giurgiu) s-a rupt și de atunci nu se circulă pe această rută (inclusiv spre Bulgaria se merge prin Videle – 62 km în plus), cu toate că au fost alocate fonduri pentru refacere la inundații. Mai există și alte tronsoane dezafectate care ar necesita urgent să fie repuse în circuit (de exemplu, Constanța – Mangalia, București – Mogoșoaia și Putna).

    POZIȚIA ROMANIAN BUSINESS LEADERS

    Romanian Business Leaders (RBL) cere autorităților române să respecte angajamentele luate față de partenerii europeni și propune și susține următoarele măsuri:

    – Recepția în cursul anului 2018 a cel puțin 140 de kilometri din rețeaua europeană de marfă și călători (TEN-T). Fără acești kilometri de cale ferată, viteza medie a trenurilor din România va scădea și mai mult, din cauza faptului că între Simeria și km 614 (4 secțiuni de cale) vor începe lucrări care vor face ca viteza să scadă pe acest tronson la 30 km/h.

    – Electrificarea urgentă a celor 58 de kilometri de cale ferată dintre Giurgiu (de la frontiera cu Bulgaria) și Rădulești (Videle), ca rută alternativă la tronsonul București-Giurgiu (prima secțiune de cale ferată de pe teritoriul Țării Românești), care este închisă de peste 12 ani. Urgența propunerii este accentuată de faptul că Bulgaria și Grecia au reclamat la Comisia Europeană că nu se pot conecta la TEN-T din cauza nefuncționării rutei feroviare Giurgiu – București și că trebuie să schimbe partida (locomotiva) deoarece nu există continuitate de la Ruse, respectiv Giurgiu.

    – Realizarea urgentă a unui studiu de fezabilitate pentru liniile de mare viteză din România. Cu toate au fost încheiate protocoale pentru realizarea liniei de mare viteză între Viena, Budapesta-București-Constanța, progresul întârzie din cauza părții române. Ungaria a anunțat deja că are asigurate fondurile necesare pentru studiul de fezabilitate pentru o linie de mare viteză între Budapesta și Cluj-Napoca.

    – În ciuda suprafeței și a lungimii rețelei feroviare preexistente, România a pierdut poziția dominantă în regiune în fața Austriei și Ungariei, din cauza marilor întârzieri în execuție din zona Simeria și Coslariu. Vecinii României sunt tot mai interesați să se conecteze cu țara noastră, cel mai recent anunț venind din partea Serbiei, care vede necesară o linie de mare viteză între București și Belgrad.

    – Realizarea unui coridor rutier și feroviar care să lege cele trei mări europene: Marea Baltică de Marea Adriatică și de Marea Egee.

    ***

    LIVE VIDEO

  • LIVE: Conferință de presă RBL „România – Țară de ocolit”, 10 mai

    LIVE: Conferință de presă RBL „România – Țară de ocolit”, 10 mai

    LIVE  VIDEO

     

    La felul în care arată azi harta autostrăzilor în regiunea noastră (1) și în Europa (2), ne scoatem singuri din ecuația europeano-asiatică, tot amânând investițiile-cheie.

    Pe termen mediu și lung, companiile deja existente pierd business din cauza infrastructurii dezarticulate; țara în ansamblu pierde noi investiții; iar bugetul de stat pierde de două ori – și taxele în plus de la companiile care și-ar putea dezvolta businessul, și taxele de la investițiile moarte încă din fașă.

    Între timp, în viața de zi cu zi:

    –          pe drumurile din România sunt de 2 ori mai multe victime ale accidentelor rutiere, față de media UE (date 2015).

    –          București are cel mai congestionat trafic din Europa și al 5-lea din lume.

    –          viteza medie a trenurilor de călători în România este de 45 km/h (include opririle), față de 60 km/h în România interbelică și față de 75 km/h astăzi în Austria și Ungaria.

    Discutăm despre soluțiile pe care le propune Romanian Business Leaders pe 10 mai, ora 10.00, împreună cu:

    –          Felix Pătrășcanu, managing partner FAN Courier, membru în board-ul RBL

    –          Ion Lixandru, director general Romtrailer

    –          Mihai Rohan, președinte CIROM (patronatul cimentului)

    –          Decebal Popescu, CEO CARTRANS România