Fundația Romanian Business Leaders

Etichetă: pariempeantreprenori

  • Povestea businessului inspirat din vacanțele studențești la Costinești

    Povestea businessului inspirat din vacanțele studențești la Costinești

    Proiectele mai mari sau mai mici din domeniul construcțiilor au funcționat destul de bine în perioada de blocaj cauzată de pandemie. Și dacă tot a fost de lucru, producătorii de ferestre cu geamuri termopane au avut și ei activitate.

    Ce poate să facă pe timp de criză sanitară un business din zona tâmplăriei din PVC? Rezistă și chiar și crește puțin, ar spune an­treprenorul Octavian Iutiș (41 de ani), pro­prietar al companiei Dako din Buzău. Dacă în 2019 firma încheia anul cu o cifră de afaceri de circa 1,43 milioane de euro, în 2020 veniturile companiei se situau la 1,47 milioane de euro la final de octombrie.

    Potrivit lui Iutiș, creșterea de anul acesta este pusă pe seama strategiilor implementate în timp. Dako produce atât tâmplărie cu profiluri din PVC, cât și cu profiluri din aluminiu, iar acestea din urmă au fost principalul motor al creșterii de peste an.

    Un an atipic

    „Până în 2018, zona de aluminiu era la 15%-20%, în 2019 a fost 50%, iar în 2020 cred că avem 70% pe partea de aluminiu și 30% la PVC“, detaliază Iutiș, explicând că 2020 a fost un an complet ati­pic pentru businessul său. Contractele mari din zona construcțiilor aflate în desfă­șu­rare au continuat, în timp ce micile proiecte de renovare au scăzut în intensitate. În perioada stării de urgență, traficul din showroom a dispărut, iar interacțiunea directă cu clientul final a fost aproape de zero. „Lumea a fost destul de speriată în perioada respectivă, a trebuit să rămână în case“, spune antreprenorul.

    Debutul crizei sanitare a perturbat puțin și relațiile cu o parte din companiile care au contracte cu Dako. Din câte spune Iutiș, au existat clienți care au anunțat că din di­verse motive nu pot plăti facturile la timp. În aceste condiții, plățile din prima jumătate a anului s-au mutat către sfârșitul trimestrului al treilea. „Am facturat la înce­put de an și trebuia să încasăm în martie, aprilie, și plățile s-au amânat“, detaliază Iutiș. Mai mult, o parte din contracte au fost semnate cu avansuri mici, iar plata urma să se facă la final. Pe de altă parte, sub emoția situației din primăvară, o parte din furnizorii săi au livrat marfa numai cu plățile în avans.

    În tot acest timp, contractele Dako au continuat, compania fiind implicată într-un proiect mare la Timișoara, unde livrează materialele pentru pereții-cortină ai unui hotel, dar și în construcția Școlii Germane de la București. În plus, se pregătește de o nouă colaborare cu compania Köber, pentru un proiect pe care urmează să-l deru­leze la Piatra Neamț. Dako a mai colaborat cu pro­ducătorul de vopsele și la alte pro­iecte de construcții din Sibiu și din Timișoara.

    În ultima perioadă, spune antrepreno­rul, s-a orientat și către noi furnizori, cum ar fi cel de profiluri din aluminiu AluProf Romania, o companie cu sediul central în Polonia. Către materiale premium s-a orientat și în cazul profilurilor din PVC, care îi sunt furnizate de companiile germane VEKA și Profile. Spune că vrea să mențină produsele în zona mediu-premium, chiar dacă produsele din gama low-cost i-ar pu­tea genera marje de profit mai bune.

    Octavian Iutiș a reușit să men­țină businessul pe linia de plutire și pentru că a pus în practică o serie de reguli pe care le-a învățat în 2017, când a participat la cursurile de mentorat ale proiectului Antrepre­noria, derulat de Romanian Business Lea­ders (RBL). Mărturisește că a înce­put să aplice din sfaturile primite de la men­torii săi imediat după terminarea cursu­rilor, re­nunțând treptat la contrac­tele ne­pro­fita­bile sau la cele cu profitabilitate mică.

    Iutiș mai spune că, grație aceluiași program, a reușit și să-și coordoneze de la dis­tanță afacerile, bazându-se pe managerii pe care îi are în companie. Anul acesta, urma să îi înscrie și pe ei la cursurile Antreprenoria, numai că acestea au fost suspendate din cauza crizei sanitare. „Voiam să învețe partea de conducere a echipelor și să înțeleagă să se comporte ca niște antreprenori“, mărturisește Iutiș.

    Profil de antreprenor

    Vorbind despre antreprenori, Iutiș recunoaște că a vrut tot timpul să devină un om de afaceri. „Am vrut asta pentru a fi independent“, spune el. Primul pas spre independență l-a făcut la 14 ani, când a decis să plece de la Bicaz, orașul său natal, la Iași, pentru a ab­solvi liceul de căi ferate. După bacalaureat, s-a mutat la Brașov, unde a urmat cursurile Facultății de Inginerie a Lemnului. După absolvire, a lucrat timp de trei luni la o firmă din industria lemnului din Sovata. Nu i-a plăcut. A ajuns apoi la Buzău, unde – cu doi asociați – a des­chis în 2003 o firmă specializată în tâm­plă­rie din PVC. Ideea de a se orienta către acest gen de acti­vitate i-a venit în vacan­țele din peri­oada facultății. Student fiind, mergea vara în vacanță la Costinești, iar gazda la care se caza făcea tâmplărie din aluminiu.

    Din 2005 a renunțat la asociați, deschi­zân­du-și propria firmă de tâmplărie din PVC, Dako. „Am început cu 9.000 de euro, pe care i-am strâns în perioada în care eram asociat“, spune Octavian Iutiș. Tot ce câș­tiga reinvestea în business. La început, s-a axat pe produsele realizate cu profiluri din PVC, iar mai târziu s-a orientat și către profilurile din aluminiu. Și asta, pen­tru că atunci cererea de ferestre din PVC era enormă. Între timp, businessul s-a con­so­lidat și s-a orientat către proiecte mari, în care lucrările se bazau pe profiluri din aluminiu. Acum, fabrica sa are două hale, una destinată tâmplăriei cu materiale din PVC, iar alta, celei cu profiluri din aluminiu.

    Iutiș spune că mentoratul de la Antreprenoria i-a schimbat percepția și în ceea ce privește abordarea propriei afaceri. Dacă până în 2017 credea că el personal trebuie să fie în centrul dezvoltării businessului, acum spune că nu ar refuza o dis­cuție cu un posibil investitor. De anul trecut, implementează unele softuri de automatizare a proceselor de business, atât pe zona de producție, cât și pe cea de gestionare a stocurilor și clienților.

    Dako face și export, în principal de produse bazate pe profiluri din PVC, în Belgia, Italia, Franța, iar recent a început discuțiile și cu Marea Britanie. Este îngrijorat de creș­terea numărului de cazuri de COVID-19 în UE și se teme de repetarea scenariului din primăvară, când exporturile au fost grav afectate. Acum așteaptă ca piața construc­țiilor să înceapă să genereze noi contracte, astfel încât busi­nessul să-și urmeze trendul crescător din ultimii ani.

    Acest material a fost documentat la Buzău.

    Campania #PariemPeAntreprenori derulată de Antreprenoria și NewMoney este suținută de grupul de pariuri sportive Superbet.

  • Povestea lui Corneliu Bodea: Care este secretul rezistenței unei afa­ceri într-un mediu antreprenorial transformat radical în ultimele trei decenii?

    Povestea lui Corneliu Bodea: Care este secretul rezistenței unei afa­ceri într-un mediu antreprenorial transformat radical în ultimele trei decenii?

    Puține businessuri începute în anii ’90 au trecut testul timpului și au rămas func­ționale sau în mâna fondatorilor. Care este, însă, secretul rezistenței unei afa­ceri într-un mediu antreprenorial schimbat frecvent în ultimele trei decenii?

    „Abia aștept să împlinim 30 de ani, pentru că, din statisticile pe care le cunosc, global vorbind, 30 de ani e durata medie de viață a unei afaceri antreprenoriale“, spune Corneliu Bodea (51 de ani), cofondator și chief executive officer (CEO) al Adrem, grup specializat în dezvoltarea, proiectarea și pro­duc­ția de soluții de eficiență energetică. Re­cunoaște că în România durata medie de viață a unui business este de doar șap­te ani, însă îi place să se raporteze la me­diul antreprenorial internațional. Mai ales că obiectivele lui sunt de a crește durata de activitate a unui business local.

    Reglaje din mers

    Înființat în 1992, de frații Adrian și Corneliu Bodea, grupul are sub umbrela sa mai multe companii care oferă servicii destinate infrastructurii ener­getice ori proiecte mari de automatizare a rețelelor de electricitate și gaze naturale. Nu în ultimul rând, una dintre companiile din grup are ca obiectiv energia regenera­bilă și activități de eficiență energetică. „Oferim în acest moment servicii pentru toți distribuitorii de energie electrică, CEZ, EON, Enel și Electrica“, precizează Corneliu Bodea.

    Cu o echipă de 1.500 de angajați, grupul a fost nevoit, odată cu instaurarea stării de urgență, să își reducă activitatea și să tri­mită în șomaj tehnic 700 de salariați. A fost însă o situație temporară, iar Bodea spune că a reluat întreaga activitate și a revenit cu tot personalul activ în teren după doar două luni.

    În ceea ce privește personalul din birouri, majoritatea lucrează în continuare de acasă. „Acum, la birou suntem cu 20% din personal“, detaliază antreprenorul, explicând că a luat toate aceste măsuri pentru a nu-și expune personalul riscului îm­bol­năvirii cu noul coronavirus. Este con­știent că perioada de criză este departe de a se fi încheiat și crede că această pro­blemă poate fi depășită dacă este „tratată cu respect“.

    Munca de acasă

    Corneliu Bodea spu­ne că pandemia va schimba mult comportamentul oamenilor și obiceiurile de consum. Și chiar vede deja aceste schim­bări, inclusiv în compania sa. „Avem și niște reguli în acest sens. Toate întâlnirile mai mari de două sau trei persoane se fac online“, adaugă antreprenorul. Nici cu par­tenerii nu se mai întâl­nește fizic. Spune că până la această criză sanitară obișnuia să se deplaseze să discute personal cu par­tenerii de afaceri. Acum a renunțat la această practică.

    Grupul Adrem mai are o linie de business legată de industria metalurgică, iar 90% din această activitate este reprezentată de export. Dar și călătoriile sunt oprite în această perioadă. Recunoaște că nu se simte chiar confortabil cu lucrul de acasă pentru că generația lui este învățată să ia multe dintre decizii cu „creionul pe hârtie“ și în urma unor întâlniri fizice cu partenerii. „Generația mea poate va regreta momentele când conferințele se fă­ceau face to face“, adaugă Corneliu Bodea.

    Spune însă că munca de acasă a adus și lucruri pozitive, atât pentru comunități, cât și pentru viața socială a angajaților. În ceea ce privește comunitatea, spune că este vizibilă scăderea poluării și a aglo­me­rației. „Sunt sigur că oamenii vor găsi me­tode de a socializa de acasă poate mai bune decât cele de la birou“, mai spune antreprenorul. Crede, în general, că anga­jații vor avea astfel mai mult timp pentru familie și vor învăța să îmbine obiectivele profesionale cu cele sociale.

    Personal, Corneliu Bodea crede că situ­a­ția pe care o traversăm nu este bine ges­tio­nată. Spune că, la nivel internațional, majo­ritatea guvernelor nu au corelat mă­su­rile, așa încât anumite proceduri să fie aplicate la fel peste tot, lucru care a condus la creș­teri destul de mari ale ratei de infectare în anumite zone. Mai mult, nu a sesizat coordonare nici măcar la nivelul Uniunii Europene.

    Planuri făcute din timp

    Chiar dacă afacerea a fost afectată de criza sanitară, Bodea spune că firma nu a pierdut la capi­tolul profitabilitate. Compania a avut anul trecut o cifră de afaceri de circa 180 de mi­lioane de lei (37,89 milioane de euro) pe linia care activează în zona de energie și de aproape 5 milioane de euro pentru cea specializată pe partea de metalurgie. Corneliu Bodea spune că, în prima jumătate a acestui an, veniturile companiei au scăzut vizibil, însă profitabilitatea a fost mai mare decât în primele șase luni ale anului trecut. Care este explicația?

    „Eram într-un program de restructurare și reorganizare la nivelul costurilor de mai bine de doi ani“, indică antreprenorul. Odată cu apariția blocajului, conducerea companiei a luat măsuri rapide de reducere a costurilor, anticipând o situație ati­pică încă de la începutul anului. Recu­noaște însă că a beneficiat și de ajutorul statului pentru perioada șomajului tehnic. „A fost cel mai eficient ajutor pe care sta­tul l-a dat în această pandemie“, adaugă antreprenorul.

    Corneliu Bodea nu se așteaptă la o rea­șe­zare rapidă a lucrurilor și crede că și a doua jumătate a anului va fi destul de di­fi­cilă pentru economie. Dă exemplu activitatea companiei sale și spune că majoritatea clienților Adrem au fost loviți și ei de criza sanitară, fapt ce îl determină să anticipeze o contracție pentru perioada care urmează. Mulți vor fi mult mai restrictivi cu cheltuielile operaționale, lucru care se va vedea și în ceea ce privește semnarea de noi contracte.

    „Sunt foarte rezervat și foarte atent. Tot­odată, eu cred că urmează o criză econo­mică substanțială“, spune Corneliu Bodea, cu precizarea că a intuit încă de la începutul anului că o criză sanitară va aduce după ea atât o criză economică, cât și un „de­ranj social“. Și dă în acest sens ca exemplu mișcările de stradă din Statele Unite și din Europa de Vest.

    Spune că este îngrijorat de deflația anun­țată de Banca Centrală Europeană. „De­flația este primul semn de criză. E o criză a consumului“, punctează antreprenorul, ex­plicând că actuala criză este total dife­rită de cea din 2008-2009, care a fost una financiară, fiind lovită „partea de sus a eco­nomiei“. De această dată, lovitura este primită direct în consum, spune Corneliu Bodea. În opinia sa, acest tip de criză ar pu­­tea dura în jur de cinci ani, cu un vârf în 2021-2022.

    Lecția de antreprenoriat

    Corneliu Bodea și-a făcut intrarea în antreprenoriat în 1992, alături de fratele său. „Compania a fost gândită de fratele meu pentru a aduce tehnologii noi în ideea modernizării industriei românești“, spune Corneliu Bodea. Cei doi s-au gândit inițial că industria românească de la începutul anilor ’90 avea nevoie de modernizare. Doar că acea eco­no­mie avea să se deterioreze rapid. Așa că debutul fraților Bodea în business nu a fost unul extraordinar. Pentru a avea activitate, Corneliu Bodea s-a orientat către cea mai profitabilă latură a economiei de la începutul anilor ’90: comerțul.

    „Am adus bere Kaiser. Importatorul era la Oradea și noi eram distribuitorul pe Bu­curești“, povestește Bodea. Era învățat cu munca înainte de 1990. Cum nu a intrat din prima la facultate, la sfârșitul anilor ’80 a fost trimis la muncă de tatăl său. A lucrat ca strungar și spune că această experiență i-a prins foarte bine pentru că a învățat să facă de toate. Apoi a reușit să intre la Con­strucții, însă nu a profesat niciodată în branșă.

    Afacerea cu bere nu a durat prea mult, chiar dacă era profitabilă. Alături de fratele său, a decis să se reorienteze către industrie. În 1995, au început să se ocupe de au­tomatizări în zona de energie. Au rămas în acest domeniu și s-au orientat și spre în­treținerea transformatoarelor de putere, în fiecare an adăugând apoi câte o activitate nouă.

    În 2000, Adrian Bodea, fizician de profesie, a dezvoltat un patent de vidare a oțe­lu­lui lichid. „L-am testat la Combinatul de Oțeluri Speciale de la Târgoviște și am început să facem oferte în afara țării“, spune Corneliu Bodea.

    Un an mai târziu, compania avea deja contracte în străinătate pentru partea de metalurgie. Acum este prezentă pe patru con­tinente cu această activitate, în Asia, Africa, Europa, precum și în Statele Unite. Mai mult, în 2010, Adrem a cumpărat o com­panie elvețiană specializată în ingine­rie în domeniul metalurgic, într-o tranzac­ție estimată atunci la circa două milioane de euro. În 2013, Corneliu Bodea a investit într-o centrală de cogenerare pe bio­­masă, la Suceava, afacere din care de­ține 49%, fiind asociat cu o companie aus­triacă. „A fost o investiție foarte mare, de 96 de milioane de euro“, detaliază Corneliu Bodea.

    Soluțiile inginerilor Adrem sunt utilizate și în zona gazelor. Corneliu Bodea spune că tot sistemul de automatizare al Transgaz este făcut de inginerii lui pe baza unor soluții software din Germania.

    Unul dintre cele mai mari proiecte ale sale pe această zonă este însă gazoductul BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria). „Practic, auto­matizarea funcționării acestei instalații este făcută de noi“, adaugă Bodea. Contractul cu BRUA l-a semnat în 2018, iar în acest proiect care are termen de finalizare sfârșitul acestui an face parte dintr-o asociere în care sunt mai multe companii.

    În prezent, este activ și în proiecte edu­ca­ționale. Anul acesta, a fost cooptat în pro­iectul Antreprenoria al organizației Romanian Business Leaders ca mentor al unor tineri oameni de afaceri care se înscriu în acest program. Din cauza crizei sanitare, proiectul a rămas însă în aștep­tare.

    Totodată, este profesor asociat la o sec­ție a Academiei de Studii Economice din București (ASE), la un master în managementul sistemelor energetice. „Anul ăsta, a fost mai dificil de lucrat. Una e să te întâl­nești cu studenții, alta e să stai pe platfor­mele online“, mai spune Bodea.

    În ceea ce privește afacerile, va continua să afișeze mai multă prudență pentru perioada care urmează, concentrându-se, așa cum a mai spus, pe eficientizarea costurilor, astfel încât profitabilitatea firmei să nu aibă de suferit din cauza problemelor ridicate de pandemie.

    Campania #PariemPeAntreprenori derulată de Antreprenoria și NewMoney este suținută de grupul de pariuri sportive Superbet.

  • Povestea antreprenorilor care au pariat totul pe produse bio, iar acum sunt printre furnizorii marilor retaileri

    Povestea antreprenorilor care au pariat totul pe produse bio, iar acum sunt printre furnizorii marilor retaileri

    Retailul a fost și a rămas unul dintre domeniile cu imunitate crescută la coro­na­criză, iar furnizorii marilor magazine au avut și ei de câștigat. Chiar și atunci când sunt poziționați pe nișa produselor bio.

    Antreprenorul Cristian Păsat (43 de ani) și soția sa, Adelina (43 de ani), nu au fost luați prin surprindere de criza sanitară din martie. Fondatori ai distribuitorului de pro­duse bio Nutrivita, cei doi spun că, la in­trarea în lockdown, compania avea deja unele reguli privind munca de la distanță. „La începutul anului, ne gândeam să instituim lucrul de acasă cu oamenii, să vedem cum funcționează“, spune Cristian Păsat, cu precizarea că decizia a fost luată indepen­dent de criza provocată de coronavirus.

    Biroul de acasă

    Ideea îi venise încă de anul trecut, când a observat că mai multe companii mai mari începuseră deja să aplice această metodă. Urmărea de ceva timp fenomenul muncii de acasă, începuse să se documenteze și credea că această practică oferea mai multă flexibilitate angajaților. „Situația legată de COVID-19 a accelerat lucrurile, dar noi eram deja înscriși în trendul ăsta“, mai spune antreprenorul.

    Instituirea stării de urgență a reprezentat momentul în care toată comunicarea între servicii, cu excepția muncii în depo­zit, a trecut online. Recunoaște că a avut și noroc, pentru că segmentul din economie pe care activează Nutrivita a funcționat.

    Și cum în prima parte a stării de urgență retailul a funcționat la maximum, Nutrivita a înregistrat în martie o creștere cu 50% peste media obișnuită. „Oamenii au cum­pă­rat produse bio de primă necesitate: griș, pesmet, ulei, sos de tomate“, detaliază Adelina Păsat.

    Cei doi antreprenori spun că au urmărit să acopere zona de produse alimentare bio încă de la început și că afacerea a crescut de la an la an, ajungând în 2019 la veni­turi totale de 25 de milioane de lei (5,2 mi­li­oane de euro). Tendința de creștere s-a menținut și în semestrul întâi al lui 2020, când afacerea Nutrivita a înregistrat un avans de 12% comparativ cu primele șase luni ale anului trecut.

    În momentul de față, Nutrivita este pre­zentă în aproape toate rețelele marilor retaileri din piața locală – excepție sunt discounterii Lidl și Penny, despre care cei doi antreprenori spun că „se focusează mai mult pe produse proprii“. Adelina Păsat adaugă că intenționau să intre și în aceste magazine, însă vor mai aștepta o perioadă, în condițiile în care 2020 va rămâne „un an atipic“. Cert este că nu vor renunța la această idee.

    Excursie în viitor

    Afacerea Nutrivita a început în 2007. Cristian Păsat avea deja experiența antreprenorială a unui business în imobiliare – „Construiam case“, spune el –, în timp ce soția sa era angajată a unui operator de telecomunicații, ocu­pân­du-se de marketing și relații publice. Despre peri­oada în care a avut firma de construcții, Cristian Păsat spune că a în­vă­țat multe lucruri pe care le-a aplicat apoi în noul business cu produse bio. Cum unele dintre lec­țiile primite ca inginer constructor au fost destul de dure, trecerea către noul business a privit-o ca pe o relaxare. „Se spune că uneori ai succes și alteori înveți“, glu­mește el.

    Dincolo de glumă, businessul Nutrivita a început de la o experiență personală. Adelina Păsat căuta produse bio, dar nu le găsea la nivel local. Născuse și dorea să slă­bească, însă produsele de care avea ne­voie erau de negăsit la noi. O nutriționistă i-a sugerat să le caute pe piața externă. „Înainte să începem businessul, am făcut o excursie în viitor. Am fost la Paris și am luat la picior toate marile magazine pentru a vedea cum funcționează piața produselor bio acolo“, își amintește Adelina Păsat.

    Odată documentați direct de la sursă, cei doi au decis să riște și să se implice în România într-o astfel de afacere. Cifrele ară­tau și arată în continuare bine. În Europa, piața produselor bio este estimată la 30,7 miliarde de euro, iar în SUA, la aproape 39 de miliarde de euro, potrivit datelor Par­lamentului European. În România, piața produselor ecologice este esti­mată la circa 65 de milioane de dolari (55 de mi­lioane de euro), potrivit unei analize rea­lizate de financialintelligence.ro.

    Început cu emoții

    Investiția inițială a fost făcută cu banii obținuți din vânzarea unui apartament cu două camere din Bu­cu­rești, iar antreprenorii își amintesc că au avut emoții în momentul în care s-au văzut cu marfa în depozit. „Ne-am trezit cu 15 pa­leți de marfă înșirați și ne puneam întrebarea cât putem mânca într-o lună“, măr­tu­risește Cristian Păsat.

    Având deja experiență în marketing, Adelina Păsat a început să-i contacteze pe re­prezentanții retailerilor pentru a-și lista produsele bio importate în marile rețele de retail alimentar. Și de această dată au avut emoții. „Era foarte greu în 2007 să te listezi cu niște produse de care nu auzise toată lumea“, explică Adelina Păsat. Își amintește că reprezentanta unui magazin i-a spus la listare că un pachet de batoane ecologice comercializate de Nutrivita costă cât un pui. În alte situații, a întâlnit parteneri de discuții care comparau produsele dietetice cu cele pentru diabetici.

    După eforturi susținute, Adelina Păsat a început o colaborare cu hipermarketul Real, cumpărat ulterior de Auchan. În pri­mul an, își amintesc antreprenorii, firma a avut venituri totale de aproximativ 50.000 de euro. Adelina Păsat era în continuare an­­gajată la operatorul telecom, iar Cristian Păsat nu renunțase încă la firma sa de con­strucții. Apoi au decis să se concentreze ex­clusiv pe businessul Nutrivita. „Am înce­put să educăm piața“, spune Adelina Pă­sat. Lucru pe care îl fac și acum, confrun­tân­du-se în continuare cu reticența cumpă­ră­to­rului român care vede un produs nou pe raftul din hipermarket.

    Acum, soții Păsat au inclusiv un brand propriu, gama Bio Junior, care cuprinde cereale de mic dejun bio, sticksuri, biscuiți cu conținut redus de gluten și zahăr. Și cum România importă peste 80% din produsele bio, mărcile proprii ale Nutrivita sunt realizate tot în afara țării. „Producem în Elveția cerealele, biscuiții în Franța și sticksurile în Ungaria“, detaliază Adelina Păsat.

    Soții Păsat spun că, pentru a ajunge la re­zultatele de acum, au fost dispuși să în­vețe permanent cum se face un business. Cristian Păsat a urmat cursurile programului Antreprenoria, derulat de Romanian Business Leaders. Spune că a observat astfel cum gestionează anumite probleme și alți antreprenori și consideră că acest tip de schimb de experiență este benefic în orice afacere.

    Pe viitor, soții Păsat nu exclud o posibilă colaborare cu un investitor strategic, însă în momentul de față consideră că Nutrivita trebuie să continue pe actualul trend. Între timp, participă la târguri de specialitate și se gândesc să aducă și în România produse care au succes pe piețele externe. Până atunci însă, mai au de educat un pu­blic care trebuie să învețe să mănânce sănătos.

    Campania #PariemPeAntreprenori derulată de Antreprenoria și NewMoney este suținută de grupul de pariuri sportive Superbet.

  • Cum se pregătește un tânăr antreprenor de doar 27 de ani să preia businessul de familie, axat pe producție și distribuție de accesorii pentru industria confecțiilor

    Cum se pregătește un tânăr antreprenor de doar 27 de ani să preia businessul de familie, axat pe producție și distribuție de accesorii pentru industria confecțiilor

    Multe afaceri începute în anii ’90 se pre­gătesc de schimbul de generații. Se în­tâmplă deja și la Compact RB.

    Dan Raicu are 27 de ani, iar în urmă cu cinci ani se angaja în compania părinților săi, Compact RB, distribuitor și producător de accesorii pentru industria confecțiilor, dar și de role de case de marcat pentru zona de retail. Total relaxat, Dan Raicu ne pri­mește în showroomul din sediul firmei și ne prezintă accesoriile pe care le oferă fabricilor de confecții. Într-un decor din care nu lipsesc bătrânele mașini de cusut Singer și clasicele Ileana, sunt expuse diverse accesorii, de la papi­ote cu ață de toate mărimile până la hârtie pentru tipare.

    „În jur de 80% este producție proprie și 20% reprezintă importurile“, spune Dan Raicu, precizând că activitatea companiei nu a fost oprită în perioada restricțiilor sanitare, când angajații au fost împărțiți în două echipe și au lucrat alternativ, la interval de două zile. Și nici piața confecțiilor nu s-a predat.

    Una bună, una rea

    „Culmea este că în luna martie a acestui an au fost cele mai bune vânzări din istoria firmei“, mențio­nează Dan Raicu. Concret, volumul vân­zărilor din martie 2020 a fost cu circa 20-25% peste perioada similară a anului trecut. Are și o explicație pentru acest fe­no­men. Crede că majoritatea companiilor din industria confecțiilor au văzut că restricțiile de circulație și cele sanitare sunt din ce în ce mai dure, iar pentru a nu rămâne fără materie primă și a rezista cât mai multe luni s-au aprovizionat puternic. De cres­cut a crescut și cererea de role pentru casele de marcat, în condițiile în care activitatea din retail s-a intensificat foarte mult în pri­­ma ju­mătate a lui martie, pe fondul aglo­me­rației din marile magazine.

    Pentru Compact RB a fost o adevărată gură de oxigen, într-un an care începuse prost, cu scăderi de 10-15% în ianuarie și februarie față de primele două luni din 2019. Raicu are și o explicație. Pentru că România lucrează foarte mult în lohn, multe fabrici de confecții au depins de par­tenerii din afara țării, în special cei din Ger­mania, Franța și mai ales Marea Britanie. Companiile de confecții din aceste țări de­pind enorm de materia primă din China, iar lanțurile de aprovizionare au fost perturbate la început de an. La nivel global, relațiile economice cu China au scăzut foarte mult pe toate palierele, astfel că și in­dustria confecțiilor a fost lovită de valul creat de pandemie.

    În cazul Compact RB, momentul critic a fost reprezentat de luna aprilie, când vân­zările au înregistrat o scădere cu 80% față de martie. „Piața s-a dezmorțit din a doua jumătate a lui mai“, adaugă Dan Raicu. Mărturisește că, inițial, s-au speriat și el, și părinții săi, dar au decis să continue businessul în același format, cu 57 de angajați, fără a face concedieri sau a recurge la tă­ieri salariale. Compania a raportat anul trecut o cifră de afaceri de aproximativ 2,9 milioane de euro, iar pentru acest an antreprenorul nu a făcut previziuni.

    Extindere întârziată

    „Pandemia a adus și beneficii, în sensul că ne-am uitat la nivel structural și operațional și am vă­zut care sunt departamentele eficiente și care ineficiente“, mai spune Dan Raicu. Pentru acest an, familia Raicu planificase o extindere a businessului în Serbia, însă, odată cu creșterea numărului de cazuri de coronavirus, atât din România, cât și din Serbia, proiectul a fost pus în standby.

    Ideea inițială era fie să deschidă un punct de lucru acolo, fie chiar să înființeze o nouă companie acolo, Compact Serbia. Astfel, familia Raicu voia să replice un mo­del de business care funcționează deja în Republica Moldova. În 2006, Ștefan Raicu (61 de ani), tatăl lui Dan, a deschis dincolo de Prut o companie, Tex Compact, care are același profil cu firma-mamă din România. „90% din piața din Moldova lucrează cu produsele noastre“, detaliază Dan Raicu. Mai ales după 2017, când multe companii care lucrau în sistem lohn au decis să își mute activitatea peste Prut, ca urmare a creș­terii salariului minim în România.

    Întâlnirile cu posibili parteneri sârbi au fost contramandate, dar nu din lipsă de bani, ci de teama de a sta 14 zile în caran­tină atât în Serbia, cât și la în­toarcere în România. „Aș pierde astfel o lună, timp în care mă pot ocupa de dezvol­tarea ope­ra­țiunilor pe plan local“, spune Raicu, esti­mând că o eventuală reluare a proiectului ar putea avea loc cel mai de­vreme în 2021. Lecția de antreprenoriat. Produ­sele Compact RB sunt exportate pe piețe ca Bulgaria, Macedonia, Ungaria sau Polonia. Ajuns în companie ca manager de exporturi, Dan Raicu vrea ca firma fondată de părinții săi să devină un jucător global. Deocamdată, participă ală­turi de părinți la luarea deciziilor din companie. „Tendința este să ajung să decid mai mult eu“, ex­plică el. În primii doi ani în companie, s-a fa­mi­liarizat cu produsele și a vizitat clienții. În paralel, a absolvit un master economic la ASE. Dan Raicu a studiat economia inter­na­țională, cu două limbi străine, franceză și rusă, la Tübingen, în Germania. Limba ger­mană o vorbește fluent, fără să fie sas sau neamț, pentru că a studiat de mic la Institutul Goethe.

    În 2016, în perioada în care începea să învețe mersul în firmă, s-a înscris la un atelier de scale-up în programul Antreprenoria derulat de Romanian Business Leaders (RBL). Spune că aici a avut mai mult de în­vățat decât de la părinții săi, pentru că a cunoscut antreprenori din mai multe industrii. Ultima întâlnire cu grupul său de lucru de la RBL a avut loc la începutul mă­surilor de protec­ție sanitară, dez­bătân­du-se atunci situația în care se află companiile lor și cât pot re­zista în perioada de lockdown cu resursele pe care le au.

    Compact RB a intrat pe piață în 1994, în­cepându-și activitatea cu vânzarea de marcatoare și etichete, în colaborare cu o com­panie din Grecia. Apoi s-a orientat și către industria textilă, din 2003 devenind producător de hârtie pentru tipare. După o scurtă perioadă în care s-a ocupat și de vân­zarea de utilaje pentru fabricile de confecții, începând cu 2007 compania și-a concentrat activitatea pe producția de consu­mabile pentru această industrie. În momentul de față, are puncte de lucru la Foc­șani, Iași, Sibiu, Satu Mare, Arad și Chi­șinău (unde deține și un depozit). Pentru viitor, Dan Raicu intențio­nează să preia cât mai repede toate operațiunile firmei și să-și îndeplinească visul de a face din Compact RB un jucător la nivel global.

    Campania #PariemPeAntreprenori derulată de Antreprenoria și NewMoney este suținută de grupul de pariuri sportive Superbet.

  • Românii au fost cuprinși de febra bricolajului în perioada de izolare. Un business cu scule electrice a înregistrat un boom al vânzărilor.

    Românii au fost cuprinși de febra bricolajului în perioada de izolare. Un business cu scule electrice a înregistrat un boom al vânzărilor.

    În aproape trei luni de restricții de cir­cu­lație, românii s-au mutat în online. Au lucrat, au comandat mâncare, și-au cum­pă­rat haine și scule electrice pentru meș­terit prin casă. Că românii chiar au fost cuprinși de febra bricolajului în izolare, o arată și vânzările platformei Atelie­rulTau.ro.

    „Situația creată de pandemie ne-a fost fa­vorabilă. Vânzările au fost cu 55% mai mari față de perioada similară a anului trecut“, spune Sebastian Enache (35 de ani), cofondator al businessului AtelierulTau.ro, referindu-se la primele cinci luni ale anului, cu precizarea că, în cazul lunilor ianuarie și februarie, creșterea a fost cea prognozată pentru acest an, de circa 25-30%.

    Boomul a venit odată cu declararea stării de urgență, consemnându-se în ulti­mele trei luni un avans al vânzărilor de aproximativ 70%. Creșterea l-a luat prin sur­prindere inclusiv pe Enache, antreprenorul mărturisind că nu era pregătit pentru așa ceva și că a renunțat la planurile de extindere pentru a face față vânzărilor, toate resursele companiei fiind redirecțio­nate către zona de onorare a comenzilor.

    La nivelul întregului segment românesc de e-commerce, datele de până acum su­ge­rează pentru acest an o creștere de 28%, până la aproximativ 5,5 miliarde de euro, potrivit companiei de consultanță în management Horváth & Partners. În opinia analiștilor pieței și a jucătorilor din .ro, pe fondul climatului de incertitudine, românii vor continua și în perioada de după izolare să cumpere mai mult din online, fapt ce va genera în continuare un avans pentru zona de e-commerce.

    Pariul pe bricolaj

    Cu peste 280 de branduri în portofoliu, 60.000 de produse și 500.000 de piese de schimb dispo­nibile la vânzare în momentul de față, AtelierulTau.ro a apărut pe piață în 2010, într-un mo­ment în care, spune acum Ena­che, vân­­zările online erau la început, dar pe un trend crescător, pe fondul unui inte­res tot mai mare al cumpărătorilor pentru platformele de e-commerce. Antrepreno­rul pune acest comportament pe seama crizei din 2008-2009, când tot mai mulți români s-au orientat către online pentru a achiziționa produse la prețuri mai mici. Alături de partenerii săi de la acea vreme, Enache a căutat o piață pe care concu­rența să fie mai redusă, optând pentru zona de scule electrice și mici materiale de bricolaj. Și asta în condițiile în care în acea perioadă mai mulți jucători, mai mari sau mai mici, din mediul online aveau deja succes cu produse din segmentul de electronice, calculatoare și electrocasnice.

    Platforma a fost lansată în august 2010, dar prima comandă a venit abia după o lună. Cu toate astea, Enache a avut încredere să rămână pe acest segment de business. 2019 l-a încheiat cu o cifră de afaceri de 16,7 milioane de lei (circa 3,5 milioane de euro), pentru anul în curs estimând o creștere de circa 30%. Absolvent de Auto­ma­tică și Calculatoare la Universitatea Politehnică din București, Sebastian Ena­che a pariat din prima pe segmentul online. Nu a fost angajat niciodată, do­rindu-și încă de la început să meargă spre antreprenoriat. În 2005 a avut un magazin online de produse de anticariat, afacere care a început ca un „proiect studențesc“, dar a renunțat pentru că piața „este una de mici dimensiuni și în continuă retragere“.

    S-a reorientat spre segmentul de materiale și scule de bricolaj. „Am fost printre primii din online la acea vreme cu materiale de bricolaj“, spune antreprenorul. Zece ani mai târziu, se adresează atât clien­ților care caută unelte profesionale, cât și celor care vor să facă mici „șuru­bă­reli“ acasă. În 2014 a intrat în proiectele de mentorat în business susținute de Romanian Business Leaders. După prima serie de cursuri, unul dintre mentorii săi, Dragoș Dinu, fost CEO la A&D Pharma și la Țiriac Holding, a decis să investească în AtelierulTau.ro, fiind și astăzi unul dintre cei șase acționari din firmă.

    Cu ochii pe Europa

    Încă de la înfiin­țare, Sebastian Enache a văzut businessul ca pe o afacere online regională. Înainte de criza generată de pandemie, Atelie­rulTau.ro avea demersuri destul de avan­sate pentru a intra pe piața din Italia. Și asta, după ce în noiembrie anul trecut a des­chis un site în Spania, wunderhaff.es. „Am început cu Spania pentru că am găsit cel mai ușor vorbitori de spaniolă“, deta­liază Enache, adăugând că a onorat deja câteva sute de comenzi. Deocamdată, niciun cum­­pă­­rător nu a fost de origine ro­mână, dar antreprenorul recunoaște că unul dintre criteriile pentru care a ales să se ex­tindă în Spania a fost mărimea co­mu­nității de expați de acolo. În opinia sa, Spania este a doua mare piață din Uniunea Euro­peană, după Germania, în ceea ce pri­vește sculele electrice.

    La nivel european, compania mai este prezentă în Franța și în Polonia, țări în care vinde prin intermediari. Sufocat ope­rațional în perioada restricțiilor de circu­lație din cauza numărului foarte mare de comenzi, a stopat proiectele de extindere pe piețele externe, intenția inițială fiind de a deschide două noi site-uri, unul în Italia, aflat în stadiu destul de avansat, și altul în Germania. Cum i-a fost greu să mai angajeze personal pentru a face față cererilor, a decis ca toate resursele să fie orientate către onorarea comenzilor care creșteau de la zi la zi.

    În perioada următoare, va relua însă proiectele de extindere externă. De altfel, planurile sale sunt clare: „Pe viitor, vrem ca volumul vânzărilor din România să fie depășit de cel al vânzărilor externe“. Va continua să se finanțeze din resurse proprii și linii de credite de la bănci, însă, după ce compania va crește și va ajunge și pe o poziție bună în Europa, se va gândi și la aducerea unui investitor strategic. Acesta nu va fi ales doar după po­ten­­țialul său financiar, ci și după capacitatea de a susține extinderea la nivel de business regional. Până atunci însă, AtelierulTau.ro va continua să-și consolideze businessul local. În fond, are destule scule și materiale să o facă.

    Campania #PariemPeAntreprenori derulată de Antreprenoria și NewMoney este sus­ținută de grupul de pariuri sportive Superbet.