Fundația Romanian Business Leaders

Etichetă: Coalitia pentru dezvoltarea romaniei

  • [Comunicat de presă CDR] 9 priorități pentru însănătoșirea economică a României

    [Comunicat de presă CDR] 9 priorități pentru însănătoșirea economică a României

    Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) adresează partidelor politice, înainte de alegeri, 9 priorități de care România are nevoie pentru însănătoșirea economică.

    #1 Prima prioritate este creșterea calității dialogului și a transparenței între cetățeni și administrație, și între mediul de afaceri și administrație, prin simplificarea legislației și digitalizare, care să elimine cât de mult se poate interacțiunea fizică dintre contribuabili și administrație. “Cerințele legale pentru firme au ajuns la niveluri care frizează absurdul. Fie că ești o prăvălie cu doi angajați, fie că ești o corporație cu mii de angajați, trebuie azi să ai responsabil cu securitatea muncii, responsabil pentru spălare de bani, responsabil cu protecția datelor, responsabil cu securitatea fizică, care trebuie să producă analize de risc, responsabil cu arhiva, contracte anuale obligatorii de medicina muncii și mai toate astea în dosar cu șină, mai nimic digitalizat. Și cu amenzi usturătoare dacă nu te conformezi. Acestea sunt cerințele generale, cele speciale, pe domenii de activitate specifice, vin deasupra și sunt mult mai multe. Costurile pe care societățile comerciale le au anual ajung uriașe. Mediul de afaceri are nevoie de simplificare și digitalizare administrativă. Aceste obligații ale companiilor au devenit o povară uriașă.”, a declarat Dragoș Petrescu, coordonatorul CDR.

    #2 Pe plan fiscal, mediului de afaceri are nevoie stabilitate, digitalizare, consolidare și operaționalizare a facilităților fiscale pentru cercetare și dezvoltare. Cota unică de impozitare reprezintă de mulți ani unul dintre pilonii de bază ai sistemului de impozitare din România, un sistem simplu, ușor de înțeles și de aplicat și care încurajează conformarea voluntară a contribuabililor onești. Solicitarea unanimă a mediului de afaceri către puterea politică ce va urma după alegeri, indiferent care e aceea, este să mențină cota unică. “După un an atât de greu, pentru a restabili echilibrul bugetar în 2021, soluția nu trebuie să fie introducerea de taxe și impozite noi, sau creșterea celor existente, ci creșterea gradului de colectare concomitent cu reducerea și eliminarea economiei informale”, a arătat Ramona Jurubiță, membru în consiliul de conducere CDR.

    #3 În planul investițiilor, CDR susține încurajarea, îmbinarea și armonizarea dintre investițiile publice și private, mai ales în sectoare cheie – educație, sănătate, infrastructură – și proiectarea unui cadru legal care să acomodeze investiții de anvergură, investiții strategice, transformative pentru economia digitală și verde de mâine a României.

    #4 În privința pachetelor de susținere economică acordate în contextul crizei pandemice, CDR consideră necesară concentrarea alocării fondurilor de 80 miliarde euro spre acțiuni de remediere a consecințelor crizei cu efect multiplicator imediat. Trebuie început prin acoperirea cheltuielilor sistemului de sănătate pentru combaterea efectelor pandemiei și continuat cu remedierea consecințelor crizei asupra pieței forței de muncă și furnizarea de capital pentru companii (de lucru, pentru investiții, recapitalizare) pentru menținerea lanțurilor și a circuitului economic.

    #5 În privința fondurilor europene, CDR consideră necesar ca România să negocieze un procent mai mare către dezvoltarea economică, investiții cu efect direct în economia reală și acceptarea la finanțare a proiectelor private, acestea putând genera lichiditate mai rapid. CDR susține prioritizarea finanțării proiectelor de investiții publice mature – în consultare cu mediul de afaceri, dar pe baza determinării decalajelor -, alocarea unui procent cât mai mare spre proiecte generatoare de venituri, care să susțină lichiditatea (inclusiv pentru municipalități), înființarea de urgență a unei bănci promoționale a României – pentru a ține cont de specificul României și a orienta fondurile preponderent spre dezvoltare economică – și crearea unei structuri dedicate de coordonare, în subordinea directă a Primului Ministru, pentru generarea și monitorizarea implementării de proiecte.

    #6 Prioritatea șase este reforma administrației centrale și locale. „România are nevoie de un aparat administrativ mai suplu și mai flexibil, depolitizat, dar și de digitalizare și de indicatori de perfomanță a personalului” a spus Florin Jianu, membru în Consiliul de Conducere CDR. CDR consideră  necesare modernizarea organigramelor din unitățile administrativ-teritoriale (UAT) și stabilirea de indicatori de performanță pe baza indicatorilor din țările europene cu cele mai eficiente administrații locale, precum număr de angajați / număr de locuitori, pondere maximă a bugetului de salarii în total buget al UAT, pondere minimă a bugetului de investiții în total buget UAT.

    #7 A șaptea prioritate este infrastructura de transport, unde CDR cere rezolvarea cauzelor majore ale blocajelor, respectiv contestațiile abuzive pe care legea achizițiilor publice le-a permis, licitarea pe loturi mari cu mulți subcontractanți (de exemplu, Polonia separă licitațiile pe tipuri de lucrări, iar în licitațiile de infrastructură feroviară, construcțiile civile sunt separate de sistemele de semnalizare inteligente) și exproprierile de interes public întârziate. La toate acestea, se adaugă lipsa capacității instituționale de a gestiona aceste proiecte strategice.

    #8 Pentru piața muncii, în contextul prelungirii crizei generate de pandemie, CDR consideră că este necesară continuarea măsurilor de sprijin pentru mediul de afaceri (șomaj tehnic, kurzarbeit, sprijin pentru relansarea activității). Criza forței de muncă dinainte de pandemie a fost pusă în paranteză de criza economică actuală, dar problema forței de muncă nu va dispărea. “E nevoie să transformăm România într-o țară atractivă, în care să vrei să înveți, o țară în care să vrei să trăiești. Avem nevoie de un plan pentru reducerea emigrării și de încurajare a diasporei de revenire în țară. Avem nevoie să simplificăm imigrarea și avem nevoie să importăm forță de muncă”, a declarat Dragoș Anastasiu, membru în consiliul de conducere CDR.

    #9 A noua prioritate este reforma educației, care nu se face doar pe hârtie, ci vine cu schimbarea de atitudine, de perspectivă și de mentalități și cu recunoașterea școlilor particulare ca parte integrată și recunoscută a sistemului național de învățământ. CDR susține sincronizarea educației cu nevoile mediului de afaceri, pe toate palierele. Avem nevoie de promovarea educației vocaționale, duale și tehnologice, dar și de educație superioară adaptată. În contextul în care criza pandemică a arătat cât de în urmă suntem cu digitalizarea în educație, CDR consideră necesară accelerarea formării cadrelor didactice în literație și pedagogie digitală, atât  formarea inițială cât și pe parcursul vieții profesionale, pentru a evita să avem o generație de elevi ratată, adică un dezastru pentru România.

    Aici lista extinsă cu prioritățile CDR pentru ca România să traverseze actuala criză economică.

    Despre Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR)

    CDR este o inițiativă privată construită ca un acord de colaborare prin participarea colectivă a membrilor săi și reunește organizații cum sunt Camera Americană de Comerț în România (AmCham), Camera Franceză de Comerț în România (CCIFER), Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Camera de Comerț și Industrie Română-Germană (AHK), Romanian Business Leaders (RBL), Consiliul Investitorilor Străini (FIC), Confederația Patronală Concordia (CPC) şi Consiliul Naţional al Ȋntreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

    Membrii CDR contribuie voluntar cu resursele și expertiza necesară formulării unor opinii comune cu privire la politici publice cu impact asupra mediului de afaceri. Companiile reprezentate de cele 25 de organizații de afaceri membre CDR angajează peste un milion de oameni și generează aproximativ 50% din PIB.

    Scopul CDR este de a oferi o bază coerentă pentru consultare cu Guvernul și alte instituții publice pe teme care au impact asupra climatului economic și de afaceri din România.

    www.coaliția.org

  • CDR reclamă lipsa de transparență și corectitudine legislativă, procedurală și economică în cazul deciziei recente de a înstrăina cu titlu gratuit o proprietate valoroasă a statului

    Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) dezaprobă decizia Parlamentului României de a transfera cu titlu gratuit un teren cu suprafața de 46 ha din zona de nord a Capitalei din proprietatea statului în proprietatea unei entități private. Lipsa de fundament economic, de transparență procedurală într-un moment în care economia României traversează o perioadă dificilă conferă acestei decizii un caracter îndoielnic și ridică semne de întrebare privind corectitudinea întregului proces, indiferent care ar fi numele beneficiarului.

    În plus, CDR consideră că proiectul de lege adoptat de Parlament eludează mediul concurențial din România și creează un precedent grav atât prin valoarea prejudiciului economic generat cât și prin implicarea celui mai înalt for legislativ al României într-un proiect cu impact major la nivelul Capitalei, fără derularea de consultări transparente cu toate părțile interesate.

    Transferul cu titlu gratuit al terenului din zona Romexpo este profund discriminatoriu față de alți investitori interesați de valorificarea potențialului economic al acestei zone și  transmite un mesaj de neîncredere în climatul investițional pe care România îl oferă.

    CDR promovează transparența decizională, dialogul public-privat constructiv și responsabilitatea decidenților care trebuie să fie la baza întregului proces legislativ și solicită autorităților abilitate să impună Parlamentului României revenirea asupra acestei decizii, astfel încât să fie parcurse toate etapele de consultare publică și tehnică legislativă care să asigure că deciziile adoptate servesc cu adevărat intereselor reale ale statului român și cetățenilor săi.

  • Comunicat de presă privind legea dialogului social

    Comunicat de presă privind legea dialogului social

    Modificarea Legii dialogului social nu trebuie să afecteze competitivitatea economică a României, nici interesele investitorilor și ale salariaților.

    Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) își exprimă îngrijorarea cu privire la evoluția procesului legislativ de modificare a legii dialogului social. Proiectul de lege a fost respins de Senatul României în noiembrie 2018 și este în prezent înregistrat pentru dezbatere la Camera Deputaților.

    Graba cu care se dorește adoptarea unui proiect de modificare a legii dialogului social este nejustificată, în condițiile în care amendamentele propuse la textul aflat în prezent în dezbatere încalcă principiul Organizației Internaționale a Muncii referitor la negocierile colective voluntare. Proiectul instituie un dezechilibru major între partenerii sociali și conține prevederi care anulează de facto conceptul de dialog social constructiv și echilibrat. Trebuie menționat că proiectul a primit aviz negativ de la Consiliul Economic și Social.

    CDR consideră că procesul de modificare a legii dialogului social trebuie să urmeze toate etapele procesului legislativ și anume: studiu de impact, punctul de vedere al Guvernului și consultare reală a patronatelor și sindicatelor care să țină cont de toate argumentele subliniate de părțile implicate. Mai mult, CDR consideră că, în multe dintre aspectele prevăzute în proiect și Consiliul Concurenței trebuie să exprime o opinie.

    Coaliția pentru Dezvoltarea României consideră că unul dintre pilonii de bază ai competitivității economiei României îl constituie piața muncii, care întâmpină în prezent probleme majore, în mod special din cauza deficitului forței de muncă. O reglementare care ar dezechilibra dialogul social nu poate fi nici în interesul salariaților și nici în cel al investitorilor.

    CDR solicită Parlamentului României să nu adopte aceste modificări în grabă, fără o amplă consultare cu toate părțile implicate. Pentru a avea o legislație stabilă care să nu deterioreze suplimentar piața muncii, Parlamentul ar trebui să caute un acord al patronatelor și sindicatelor reprezentative la nivel național pe schimbările propuse.

    Comunicatul de presă şi anexa tehnică a acestuia, în format electrinic, pot fi consultate aici.

    –

    Despre Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR)

    CDR este o inițiativă privată, apolitică, construită ca un acord de colaborare prin participarea colectivă a membrilor săi și reunește organizații cum sunt Camera Americană de Comerț în România (AmCham), Camera Franceză de Comerț în România (CCIFER), Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Camera de Comerț și Industrie Română-Germană (AHK), Romanian Business Leaders (RBL), Consiliul Investitorilor Străini (FIC), Consiliul Național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) sau Confederația Patronală Concordia (CPC). Membrii CDR contribuie voluntar cu resursele și expertiza necesară formulării unor opinii comune cu privire la politici publice cu impact asupra mediului de afaceri. Companiile reprezentate de cele 25 de organizații de afaceri membre CDR angajează peste un milion de oameni și generează aproximativ 50% din PIB. Scopul CDR este de a oferi o bază coerentă pentru consultare cu Guvernul și alte instituții publice pe teme care au impact asupra climatului economic și de afaceri din România.

  • CDR: Menținerea structurii sistemului de pensii este necesară

    CDR: Menținerea structurii sistemului de pensii este necesară

    Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) solicită Executivului să mențină actuala structură bazată pe trei piloni a sistemului de pensii și să reglementeze, în cel mai scurt timp, creșterea nivelului contribuției la Pilonul II la 6%, față de 3,75% cât este în prezent.

    Reprezentanții celor peste 25 de asociații de business, camere de comerț bilaterale și confederații au atras atenția în repetate rânduri asupra impactului sistemic negativ pe care l-ar genera renunțarea la Pilonul II de pensii sau o eventuală reducere a contribuțiilor la acesta.

    Organizațiile membre ale CDR, cât și alte asociații din mediul de afaceri au transmis public mesaje similare, subliniind riscurile pentru angajați, companii, piețe financiare și pentru economia românească în ansamblu.

    De asemenea, 15 organizații au adresat un apel comun solicitând Guvernului să nu destabilizeze arhitectura actuală a sistemului de pensii, ci dimpotrivă, să facă eforturi pentru creșterea până la 6% a contribuțiilor, conform calendarului prevăzut de lege,  și în acord cu interesele pe termen lung ale cetățenilor României.

    Declarațiile publice de până acum au creat confuzie și neîncredere la nivelul comunității de afaceri și al angajaților din România, și au afectat deja negativ imaginea României în ochii potențialilor investitori, deși atragerea de investiții semnificative în economie este un obiectiv asumat de autorități pentru perioada următoare.

    *Joi, 24 mai 2018

    Q&A documentat împreună cu experți

    ai Coaliției pentru Dezvoltarea României

    PENSIILE PRIVATE ÎN 6 ÎNTREBĂRI, 5 RĂSPUNSURI ȘI O SINGURĂ VOCE

    “Nu spargeți pușculița copiilor”

     Am auzit, în ultimele zile, o serie de opinii contradictorii despre viitorul pensiei mele private. În ce constă controversa din jurul Pilonului II?

    Săptămâna trecută a apărut în presă informația potrivit căreia Guvernul plănuiește să redirijeze către bugetul de stat, în a doua jumătate a lui 2018, banii pe care actualmente noi toți îi economisim lunar – prin Pilonul II, administrat privat – pentru propriile pensii.

    – E doar o idee sau e un plan? Proiectul de lege redactat de Guvern apare în programul legislativ al Guvernului, actualizat în mai 2018, cu mențiunea “prioritate legislativă” și propunere de adoptare pentru această sesiune parlamentară.

    – Cine sunt inițiatorii? Documentul îi indică drept inițiatori pe Secretariatul General al Guvernului (SGG) și pe Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP).–  În ce constau schimbările? Potrivit documentului, Guvernul intenționează ca timp de șase luni (în perioada 1 iulie – 31 decembrie 2018) să nu ne mai vireze în conturile personale cei 3,75% din salarii pe care îi economisim, lunar, pentru pensiile noastre private, urmând să încaseze acești bani “direct la buget”. În al doilea rând, Guvernul propune schimbarea modalității de calcul a contribuțiilor: în locul unui procent din venituri, cum e în prezent, fiecare angajat ar urma să dirijeze lunar către Pilonul II “o contribuție angajat în sumă fixă de 84 lei în primul an” (care ar urma să crească anual “până la 125 lei în anul 5”) și ”o contribuție angajator egală cu a angajatului și dedusă din impozitul pe profit în funcție de mărimea companiei (50, 25, 10 angajați)”.

    CONTEXT: În 2018, pentru prima oară în cei 10 ani de existență ai sistemului privat de pensii, contribuția individuală la pilonul II a scăzut (de la 5,1% la 3,75%), deși legea prevede creșterea contribuției până la 6% în 2016. Recenta scădere a contribuției, precum și noua propunere legislativă, vin după o serie de declarații oficiale și informații care arată preocuparea guvernanților pentru schimbarea arhitecturii sistemului de pensii private.

    – IUNIE 2017: Ministrul de finanțe de atunci anunța desființarea Pilonului II (declarație dezmințită ulterior de liderii partidului de guvernământ).

    – SEPTEMBRIE 2017: Premierul de atunci declara că Pilonul II va deveni opțional.

    – MARTIE 2018: Consilierul premierului în funcție le prezenta administratorilor pensiilor private un proiect care prevedea contribuții zero la Pilonul II, începând cu iulie 2018 și transformarea acestuia în pilon opțional.

    Ca urmare a informațiilor despre această nouă prioritate legislativă, mai multe organizații ale mediului de afaceri au avertizat Guvernul despre efectul negativ pe care schimbările propuse l-ar avea atât asupra pensiilor celor 7 milioane de contributori la Pilonul II, cât și asupra pieței de capital și a economiei în general.

    În final, la 21 mai, 15 organizații și-au pus semnătura pe un apel unic adresat Guvernului, căruia îi cer să nu destabilizeze arhitectura actuală a sistemului de pensii și să facă eforturi, mai degrabă, pentru creșterea până la 6% a contribuțiilor, conform calendarului prevăzut de lege – și în acord cu interesele pe termen lung ale cetățenilor României.

    Ce înseamnă toate acestea pentru pensia mea?

    Contribuțiile la Pilonul II sunt proprietatea privată a celor care contribuie la sistemul de pensii, deci pot fi lăsați moștenire. Aceasta este principala diferență între Pilonul I – în care plata pensiilor încetează în momentul decesului – și Pilonul II. Prin urmare, orice modificare a actualului sistem, care prevede acumularea în două “buzunare” – unul administrat de stat (Pilonul I) și celălalt administrat privat (Pilonul II) – afectează deopotrivă veniturile cetățeanului-pensionar și veniturile urmașilor acestuia.

    Efectele concrete ale măsurilor luate:

    – PRIMUL MINUS: Nerespectarea, de către guverne succesive, a calendarului de creștere a contribuțiilor. Legea prevedea ca din 2016 contribuția fiecărui angajat la Pilonul II să crească de la 5% la 6%. Faptul că acest lucru nu s-a întâmplat – în 2017, procentul abia ajunsese la 5,1% – înseamnă, concret, 1,1 mld. euro mai puțin în conturile beneficiarilor (-12,9% față de ceea ce era prognozat), după cum a calculat Asociația Pensiilor Administrate Privat din România (APAPR).

    – AL DOILEA MINUS: La această pierdere se adaugă cea rezultată din recenta decizie de scădere a contribuțiilor de la 5,1% la 3,75%. Este pentru prima dată, în istoria pensiilor private din România, când Guvernul modifică în jos procentul direcționat către Pilonul II. Pentru contributori, asta înseamnă diminuarea sumelor pe care le pot lăsa moștenitorilor: în primul rând prin scăderea în sine a cuantumului care se acumulează în contul privat de pensie și în al doilea rând prin randamentele pierdute an de an.

    CONTEXT. Sumele virate lunar de fiecare dintre noi în Pilonul II nu rămân la valoarea din momentul contribuției, ci sunt investite de administratorii fondurilor private de pensii – a căror activitate este strict reglementată – cu scopul de a înmulți banii beneficiarilor.

    – Bilanț general. În cei 10 ani de când funcționează acest sistem, la totalul inițial de 35 mld. lei primit spre administrare, cele șapte societăți de administrare au adăugat, prin investiții profitabile, încă 7 mld. lei.

    – Pilonul II din România ocupă locul al 2-lea într-un clasament de 38 de țări în privința randamentelor reale (ajustate cu inflația) obținute în perioada 2008-2016, conform unei analize realizate în 2017 de OECD. Conform studiului realizat de Better Finance, Federația Europeană a Consumatorilor de Produse Financiare („Pension Savings. The Real Return”, 2017), pilonul II din România ocupă prima poziție cu cele mai bune randamente reale (ajustate cu inflația și comisioanele), într-un panel de 15 state membre UE, pentru perioada 2008-2017.

    – Impact. Pentru un cont individual alimentat cu o contribuție constantă, un randament mediu de peste 5% duce, într-un interval de 15 ani, la dublarea sumei acumulate. De la lansarea sistemului privat de pensii și până la sfârșitul lunii februarie 2018, randamentul mediu anual al tuturor fondurilor de pensii private obligatorii a fost de 8,8%, calculat conform standardelor internaționale – adică un total cumulat de 128,3% pentru întreaga perioadă mai 2008 – februarie 2018.

    – AL TREILEA MINUS: Stoparea completă contribuțiilor la Pilonul II, fie și pentru o perioadă de 6 luni, înseamnă că, în loc să adunăm banii cu care contribuim lunar în buzunarul nostru proprietate personală, îi virăm – fără să ne fi dat în vreun fel consimțământul – către bugetul de stat, în a cărui gestionare nu avem niciun cuvânt de spus. Conform unui calcul BCR, cei peste 7 milioane de contributori ar pierde în total, prin redirijarea banilor timp de șase luni, 3,6 mld. lei (777,6 mil. euro); se adaugă, aici, și minusul rezultat din pierderea efectului de multiplicare a investiției pe termen lung.

    ÎN CONCLUZIE: Prin astfel de modificări, se iau bani din ”contul”  în care 7 milioane de români pun de-o parte economii pentru ei și pentru copiii lor. Pilonul II înseamnă, pentru noi toți, un venit suplimentar – care nu ar trebui să fie afectat de deciziile politice – adăugat la pensia de stat. Și, la fel de important, înseamnă “pușculița copiilor”: spre deosebire de pensia de stat, cea privată poate fi lăsată – prin lege – drept moștenire de familie.

    Este adevărat că “banii pilonului II nu sunt privați”?

     Nu, nu este adevărat.

    Legea 411/2004 prevede că “participantul [la fondurile de pensii administrate privat] este proprietarul activului personal din contul său”; că pensia privată este “suma plătită periodic participantului sau beneficiarului, în mod suplimentar și distinct de cea furnizată de sistemul public (unde “beneficiarul” este “moștenitorul participantului, definit conform prevederilor Codului civil”) și că “utilizarea contribuției [participantului] la fondul de pensii în alte scopuri decât cele prevăzute de prezenta lege constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani”.

    Mediul de business vorbește, mereu, despre importanța pe care o au în economie fondurile de pensii private. La ce se referă?

    Fondurile de pensii private joacă un rol-cheie în economia oricărei țări, pentru că investesc pe termen lung și au interesul, mai mult decât investitorii cu obiective pe termen scurt, ca economia locală să fie sănătoasă și să crească sustenabil. În cazul României, administratorii Pilonului II au ajuns, la un deceniu de la lansare, principalul investitor instituțional din țară. Peste 90% din activele lor – în valoare totală de cca. 9 miliarde de euro – sunt investite în România. Cum anume contribuie fondurile de pensii la stabilitatea și dezvoltarea economiei:

    – Intervin pentru stabilizarea piețelor în situații de criză și pot juca, în momente critice, un rol decisiv în amortizarea șocului produs de retragerea precipitată a investitorilor instituționali nerezidenți. În 2008, când fondurile noastre de pensii erau încă în stadiu de proiect, fondurile nerezidente, anticipând o prăbușire a economiei, s-au grăbit să vândă la preț mic obligațiunile suverane ale României. Dacă ar fi fost funcționale, fondurile românești de pensii le-ar fi putut răscumpăra cu discount-uri de peste 20%, aducând astfel câștiguri importante de capital milioanelor de contributori; și ajutând, în momente de incertitudine și panică, la calmarea piețelor financiare.

    – Finanțează deficitul bugetar, cumpărând titluri de stat, și contribuie astfel la un bun echilibru – alături de alți investitori autohtoni majori (fondurile mutuale) – al mixului de finanțatori interni/locali ai datoriei publice.

    – Contribuie la dezvoltarea economiei. În acest moment, fondurile românești de pensii au dețineri de cca. 1,9 mld. euro la Bursa de Valori București (adică 20% din acțiunile liber tranzacționate, asigurând 15% din lichiditate). Peste 30 de companii românești își finanțează dezvoltarea și mulțumită investițiilor făcute de Pilonul II. Un contra-exemplu: cei 1,1 mld. euro pierduți prin deciziile ultimelor guverne de a nu crește la 6% procentul alocat Pilonului II ar fi putut finanța o listare de anvergura Hidroelectrica, ceea ce ar fi condus la un upgrade al României de la statutul de “piață de frontieră” la cel de “piață emergentă”. Un astfel de salt ar fi putut genera încredere sporită, atrăgând sume suplimentare de la alți investitori instituționali – care ar fi contribuit astfel, și ei, la finanțarea dezvoltării companiilor românești.

    – Gestionează riscurile pe termen lung. Fondurile de pensii, alături de asiguratorii de viață și fondurile mutuale gestionează riscurile pe termen lung și sunt furnizori importanți de produse de economisire pentru populație. Astfel, în 2016, 40% din economiile populației din Uniunea Europeană, în valoare totală de 13.000 de miliarde de euro, au fost canalizate prin fonduri de pensii și asigurări. Activele financiare deținute de populație s-au dublat față de 2009, însă aproape 40% dintre acestea sunt plasate în conturi bancare și depozite, instrumente ce nu sunt de natură să asigure bunăstarea financiară pe un orizont lung de timp. Pe cale de consecință, România are cel mai scăzut nivel de intermediere financiară din UE, iar piețele financiare sunt lipsite de adâncime și diversitate. România are de recuperat un decalaj semnificativ în ceea ce privește educația financiară a populației; doar unul din cinci adulți au o înțelegere a produselor financiare de bază, patru din zece români nu au un cont curent și numai 19% economisesc pentru pensionare, potrivit studiului KPMG din aprilie 2018 despre “Importanța și principalele beneficii ale asigurărilor de viață și pensiilor private”.

    Care sunt, totuși, motivele pentru care guvernul vrea să modifice legislația pensiilor private?

    Ca și în cazul transferului contribuțiilor de la angajat la angajator de la 1 ianuarie 2018, nici membrii Executivului, nici legiuitorii, nu au explicat până acum publicului prin ce anume măsurile planificate ar fi în beneficiul celor 7 milioane de contributori la sistemul de pensii private; și cum anume au ajuns la concluzia că aceste măsuri sunt cea mai bună dintre soluțiile posibile pentru bunăstarea noastră viitoare.

    CONTEXT: Cheltuielile angajate de Guvern în primele 4 luni ale lui 2018 – cu majorări de salarii, creșteri pentru bunuri și servicii etc. – sunt semnificativ mai mari decât cele estimate în proiectul de buget, amenințând „mai mult ca oricând”, după cum spune Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal, ținta de deficit de 3%. „Riscul cel mai mare este legat de Pilonul II. Ce-i interesează pe ei este să oprească contribuțiile. Ar fi o măsură care aduce bani [la buget] foarte repede”, explică Dumitru.

    În condițiile în care actualul sistem de pensii este singura reformă structurală care a rezistat tuturor alternanțelor la putere în ultimii 10 ani, a produs efecte benefice pentru 7 milioane de români și a contribuit la creșterea nivelului de educație financiară a românilor, de ce trebuie schimbat ceva?

     

    Despre Coaliția pentru Dezvoltarea României:

    Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR), una dintre cele mai importante inițiative ale mediului de afaceri din România, reunește reprezentanți ai investitorilor români și străini în România și este condusă de un Consiliu Director format din președinții și vicepreședinții a șase asociații de business: Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Camera de Comerț Americană în România (AmCham), Camera de Comerț Franceză în România (CCIFER), Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK), Consiliul Investitorilor Străini (FIC) și Romanian Business Leaders (RBL). Coordonarea Coaliției este asigurată prin rotație de către unul din membrii Consiliului Director, pentru o perioadă de șase luni.

    În cadrul CDR funcționează 13 grupuri de lucru formate din specialiști cu expertiză în domeniile Agricultură, Antreprenoriat, Educație, Energie, Fiscalitate, Fonduri Europene, Infrastructură, IT&C, Mediu, Muncă, Sănătate, Servicii Financiare și Turism. Grupurile de lucru sunt formate din profesioniști și personalități cheie din mediul de afaceri, care reprezintă atât capitalul autohton, cât și cel străin. Grupurile de lucru sunt concepute să ofere sprijin și asistență de specialitate miniștrilor de resort în special pentru formularea de politici publice care contribuie la creșterea competitivității economiei românești.