Programul economic al guvernului este unul optimist, plin de promisiuni, însă o evaluare obiectivă a măsurilor propuse şi a deciziilor economice luate în ultimele trei săptămâni de către Guvernul României arată consecinţe negative pentru milioane de angajaţi şi sute de mii de firme.
În opinia noastră, antreprenori şi şefi de companii membre ale Fundaţiei Romanian Business Leaders, deciziile luate încalcă 2 principii esenţiale:
- sunt luate fără consultare cu mediul de afaceri şi cu încălcarea articolului 4 din noul cod fiscal adoptat în vara anului 2015 (legea 227/2015);
- sunt luate fără a fi bazate pe un calcul de impact şi fără a şti consecinţele legate de veniturile şi cheltuilelile publice. Bugetul României fiind, oricum, unul dintre cele mai fragile, cu o pondere de doar 24,7% venituri publice în PIB. Aceste condiţii sunt favorabile creşterii deficitului bugetar la peste 3% din PIB, ceea ce poate atrage implicit creşterea costurilor de finanţare pentru România, devalorizarea monedei naţionale şi adâncirea neîncrederii finanţatorilor în economie în ansamblu. Toate acestea în contextul în care România scade în clasamentul competitivității, Global Competitiveness Index.
Evaluările de impact şi consultarea cu organizaţiile de afaceri relevante din România sunt obligatorii pentru măsuri cu rezultat pozitiv real pe termen lung. Modificările neanunțate, fără fundament și populiste sunt un semnal negativ puternic pentru capitalul privat local și străin, în egală măsură. Deciziile luate în ultimele 3 săptămâni se traduc în următoarele efecte imediate și pe termen mediu:
Creşterea taxării prin anularea plafonului de 5 salarii pentru plata CAS şi CASS descurajează performanţa și clasa mijlocie. E vorba de oameni foarte calificaţi (programatori IT, cercetători, ingineri specialişti, medici, economişti, middle manageri) şi companii din industrii cu valoare adăugată mare (tehnologie, industria financiară, industria auto etc.). Codul fiscal aprobat în vara anului 2015 a urmărit eliminarea discriminării între diversele forme de remunerare. Păstrarea plafonării pentru persoane fizice autorizate/independente va conduce din nou la inechitate, încurajând formele alternative de plată a muncii.
Creşterea salariului minim este, teoretic, o măsură bună pentru veniturile a aproximativ 1,5 milioane de oameni. Practic, poate scoate din piaţă firme care nu îşi permit creşterea salariilor sau duce la scăderea competitivităţii. Rezultatele unui studiu al Ministerului Muncii relevă că o creştere a salariului minim duce pe termen lung la transferul angajaților către economia subterană. Majorările salariului minim cu mai mult de 12% duc la creșterea numărului de salariați încadrați la nivelul salariului minim şi scad productivitatea (o creștere a salariului minim de 10% ar determina scăderea productivității muncii cu 2,3%).
De asemenea, creşterea salariului minim face şi mai neatractive pentru investiţii zonele cele mai sărace unde se înregistrează şi cele mai mari rate ale şomajului, așa cum sunt Moldova sau sudul României.
Noul regim de taxare pentru microîntreprinderi avantajează companii cu marje mari de profit și dezavantajează zona productivă și companiile care realizează investiții, atâta timp cât regimul acesta de impunere continuă să fie obigatoriu şi nu opţional.
Creşterea salariilor în sectorul public introduce o competiţie nesănătoasă între stat şi privat. Mulţi români preferă să migreze spre sectorul public unde viaţa de angajat este mai confortabilă, lipsită de evaluări ale performanţei şi unde, deşi creşterile salariale sunt mici, sunt constante. Astăzi, media salariului în sectorul public este cu 54% mai mare decât media din sectorul privat. Ceea ce creează o problemă suplimentară în economia reală, și așa constrânsă de lipsa angajaților.
Susținem, fără îndoială, creșterea salariilor în sectorul public, ca modalitate de a atrage buni profeșioniști. Acest lucru trebuie însă să fie condiționat de evaluarea performanței, scăderea personalului bugetar și încadrarea într-un buget fix total.
Cota unică de impozitare a salariilor şi a profiturilor, unul dintre avantajele competitive ale României şi cel mai bun lucru care s-a întâmplat economiei româneşti, trebuie să rămână neschimbată.
Programul de guvernare prevede eliminarea cotei unice de impozitare a veniturilor de la 1 ianuarie 2018. Astfel, contribuabilii care câștigă minimum 2.000 de lei brut nu vor mai fi impozitaţi, iar cei cu venituri peste 2.000 de lei brut vor fi impozitați cu 10%, față de 16%.
Această schemă duce la prăbușirea veniturilor bugetare, complicații birocratice și poate conduce la o majorare ulterioară a cotelor de impunere pentru persoanele fizice cu venituri mai mari, adică exact clasa medie. Vom putea deveni astfel martorii unei impozitări disproporţionate, iar cei mai afectaţi vor fi cei care aduc valoare adăugată mare economiei româneşti, cei care lucrează în sectoare performante şi care pot migra uşor către ţări în care progresul lor nu este afectat, iar serviciile sociale primite în schimbul impozitelor plătite sunt de o mai bună calitate (sănatate, educaţie, infrastructură etc.).
Fundaţia Romanian Business Leaders cere imperativ Guvernului României să facă două lucruri – să se consulte cu mediul de afaceri şi să nu strice echilibrul şi creşterea economică cu măsuri arbitrare şi heirupiste.
Despre Fundaţia Romanian Business Leaders
Fundația Romanian Business Leaders (RBL) este o organizație apolitică, neguvernamentală și non-profit care asigură o platformă de acțiune și implicare socială pentru liderii din mediul privat.
Misiunea RBL este ca România să devină o țară mai bună pentru afacerile responsabile și, în felul acesta, pentru toți românii.
Proiectele Romanian Business Leaders sunt dezvoltate de membri pe bază de voluntariat și finanțate exclusiv din bani privați, prin care educăm și mentorăm antreprenorii start-up și scale-up (Programul Atelierele de Antreprenoriat și platforma de mentorat Mentoria); inspirăm tinerii să gândească antreprenorial (Conferințele Vreau să Fiu Antreprenor); repatriem diaspora prin antreprenoriat (RePatriot); revitalizăm satul românesc prin antreprenoriat (Antreprenorești – Adoptă un sat!) și susținem și recunoaștem profesorii cu vocație și gândire antreprenorială (Proiectul MERITO).
Persoană de contact: sebastian.hubati@rbls.ro, 0747.222.576.